Știri
Știri din categoria Auto

Renault își recalibrează forța de muncă pentru tranziția la electric, cu planuri de a angaja 1.650 de operatori de producție în Franța până în 2028, în timp ce ar urma să reducă până la 1.000 de posturi de funcționari prin plecări voluntare, potrivit Digi24, care citează surse Reuters.
Miza este una operațională și de cost: compania vrea să acopere cererea în creștere pentru vehicule electrice (EV) prin întărirea liniilor de producție, dar, în paralel, să reducă cheltuielile prin diminuarea personalului administrativ. Sursele citate de Reuters au precizat că planul de concedieri ar fi implementat prin plecări voluntare.
Planurile ar fi fost prezentate sindicatelor în cadrul unei conferințe interne despre competențele necesare în viitor, iar informația a fost relatată inițial de publicația franceză Les Echos, conform aceleiași surse.
În spatele reorganizării stă și dinamica pieței: Renault a raportat o creștere peste așteptări a veniturilor în trimestrul al treilea, susținută de vânzări mai mari de automobile electrice pe piețe importante, inclusiv Franța. Evoluția ar fi compensat scăderea generală a volumelor și presiunile asupra prețurilor venite din partea concurenților chinezi.
În perioada iulie–septembrie, grupul a avut venituri de 11,6 miliarde de euro (aprox. 57,7 miliarde lei), în creștere cu 1,4% la un curs de schimb constant, peste estimarea analiștilor, care indicau un declin de 0,3%, potrivit datelor citate în material.
Renault și-a confirmat obiectivul de marjă operațională de aproximativ 5,5% din venituri, dar a avertizat că rezultatul ar urma să fie afectat de costuri mai ridicate cu materiile prime și de inflație.
Dacă planul va fi aplicat în forma prezentată, el indică o repoziționare a resurselor umane către producția de vehicule electrice, concomitent cu o reducere a structurii de birouri, într-un moment în care producătorii europeni încearcă să rămână competitivi atât pe costuri, cât și pe ritmul de electrificare.
Recomandate

Conducerea rețelei de uzine Dacia indică o competiție directă între Mioveni și o altă fabrică europeană , într-un mesaj care pune accent pe menținerea atractivității operaționale a platformei din România. Informațiile apar în HotNews , care preia un material Profit.ro . HotNews notează că Cristophe Dridi , descris ca unul dintre cei mai familiarizați oameni cu marca Dacia și cu uzina de la Mioveni, a avut un parcurs în România de la director de uzină la șef al Dacia și Renault pe plan local, iar ulterior a preluat conducerea uzinelor „Global Acces” – cele care produc mașini Dacia. În acest context, publicația relatează că Dridi le cere angajaților și României „să lupte pentru uzina din Mioveni”, sugerând o miză de competitivitate între unități de producție din Europa pentru alocarea modelelor și a volumelor. Materialul integral, inclusiv detaliul despre fabrica europeană care concurează cu Mioveni, este disponibil în sursa originală citată de HotNews, pe Profit.ro . [...]

Producția Dacia de la Mioveni a coborât în octombrie la 20.373 de mașini, cu 34,8% sub anul trecut, pe fondul lipsei de comenzi , iar ajustarea la cerere începe să se vadă atât în ritmul de fabricație, cât și în perspectiva volumelor pe întreg anul, potrivit Ziarul Financiar . Uzina a avut astfel cea mai slabă lună octombrie din 2021 încoace și cel mai mare recul lunar din acest an, conform datelor Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) citate de publicație. Ultima dată când Mioveni a coborât sub acest nivel într-un octombrie a fost în 2021 (13.820 de unități), în plină criză a microcipurilor; atunci problema era lipsa componentelor, în timp ce acum cauza indicată este lipsa comenzilor. Ajustări operaționale: opriri de producție și ritm redus Pentru a alinia producția la cerere, uzina a oprit producția pe 9 și 12 octombrie, iar cadența liniei este redusă din ianuarie, de la 65 la 55 de mașini pe oră, notează ZF. Ca reper, în anii recenți, octombrie a însemnat în mod obișnuit volume de aproximativ 30.000 de mașini: 28.941 în 2022, 30.271 în 2023, 31.030 în 2024 și 31.244 în 2025. În octombrie 2020, anul pandemiei, uzina a produs 29.676 de mașini, iar în octombrie 2019, circa 38.000. Impact economic: minus de volum și estimări de venituri După primele zece luni, Dacia a produs 202.931 de automobile, cu 17,4% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025, adică aproape 43.000 de mașini în minus. La o cifră de afaceri medie de circa 20.000 de euro pe vehicul, ZF estimează un minus de circa 860 mil. euro (aprox. 4,3 mld. lei), din care aproape 220 mil. euro (aprox. 1,1 mld. lei) doar în octombrie. În planul forței de muncă, publicația notează că de la jumătatea lui 2025 din uzină au plecat circa 1.700 de oameni, iar Mihai Bordeanu , managing director Dacia și country head România, declara în septembrie: „Răspunsul este da, producţia scade, iar consecinţa este că avem oameni în plus“. Ce urmează: risc de închidere a anului sub 2025 ZF arată că, chiar dacă noiembrie și decembrie ar repeta volumele de anul trecut, 2026 s-ar încheia la circa 254.000 de unități, față de 297.182 în 2025. În prezent, uzina este concentrată aproape exclusiv pe Duster și Bigster, în timp ce noul model Striker se fabrică la Bursa, în Turcia. [...]

Dacia pierde teren pe cea mai mare piață a sa, Franța, într-un moment în care cererea de electrice accelerează puternic , ceea ce pune presiune pe performanța comercială a mărcii în Europa de Vest, potrivit Profit . Scăderea din Franța vine pe fondul unui avans al cererii de automobile electrice „la un nivel fără precedent”, context care poate schimba rapid ierarhiile în piață și mixul de vânzări al producătorilor orientați tradițional spre modele accesibile cu motoare convenționale. Franța: recul pe piața-cheie Pentru Dacia, Franța este cea mai mare piață, iar o „nouă scădere importantă” are relevanță directă pentru volumele totale ale mărcii și pentru stabilitatea poziției sale în regiune. În același timp, dinamica accelerată a segmentului electric sugerează o competiție mai dură, în care preferințele clienților se pot muta mai repede decât în anii anteriori. Spania: Sandero rămâne lider, dar marca scade din nou În Spania, modelul Sandero își păstrează poziția de lider al pieței, însă, per ansamblu, marca „pierde teren pentru încă o lună”, conform datelor analizate de publicație. Cu alte cuvinte, performanța unui model de volum nu a fost suficientă pentru a compensa slăbirea mărcii la nivel agregat în această piață. Ce nu reiese din informațiile disponibile în extrasul furnizat este amploarea exactă a scăderilor (procente/volume) și intervalul de raportare, astfel că impactul numeric nu poate fi cuantificat aici fără datele complete din material. [...]

BYD ia în calcul investiții de „ordinul sutelor de milioane de dolari” în România , un semnal cu potențial economic pentru lanțul local de furnizori și pentru infrastructura de mobilitate electrică, în condițiile în care grupul are deja o fabrică de mașini electrice la Szeged , aproape de graniță, care ar urma să intre curând în producție la volume mari, potrivit HotNews . Anunțul a fost făcut la București de Stella Li , vicepreședinta BYD și al doilea om ca importanță în companie, aflată în acest weekend în România. HotNews notează și un element de context: dincolo de ceea ce BYD ar urma să facă pe plan local, „e important și ceea ce nu va face”, fără ca articolul să detalieze în fragmentul disponibil la ce se referă această limitare. Context: BYD își accelerează extinderea în Europa BYD este prezentată drept cel mai mare producător auto chinez, iar în 2025 ar fi avut cea mai mare producție auto dintre companiile chineze: 4,5 milioane de unități pe an. Stella Li lucrează în conducerea BYD din 1996, iar din 2025 conduce strategia de extindere a mărcii în Europa, Africa și Orientul Mijlociu. În acest an, ea a fost inclusă de revista TIME în lista celor mai influente 100 de persoane din lume în domeniul inteligenței artificiale. De ce contează pentru România Faptul că BYD are deja o unitate de producție în Ungaria, la Szeged, la circa o oră de granița României, ridică miza pentru piața locală: o investiție de amploare în România ar putea însemna activități complementare producției regionale (de la rețele comerciale și servicii până la infrastructură de încărcare), însă HotNews nu oferă în fragmentul disponibil detalii despre tipul exact de proiecte sau calendar. În lipsa unor cifre și a unei structuri a investiției, rămâne de urmărit dacă promisiunea se va traduce în proiecte concrete și ce formă vor lua acestea, mai ales în contextul în care fabrica din Szeged ar urma să înceapă „în curând” producția la volume mari. [...]

Renault cere măsuri comerciale UE–China, avertizând că fără un acord industria auto europeană riscă un șoc competitiv , pe fondul avansului producătorilor chinezi și al presiunii pe prețuri și tehnologie, potrivit Profit . Francois Provost , CEO al Renault Group (care deține și marca Dacia), spune că „asaltul Chinei în Europa” este problema principală a industriei auto europene în acest moment și că este nevoie de un acord între Europa și China. În lipsa acestuia, avertizează el, s-ar ajunge la un scenariu care „va pune în pericol de moarte industria auto europeană”, declarație făcută într-un interviu pentru canalul TV al Parlamentului Franței. Ce măsuri vizează Renault pentru a frâna importurile În intervenția citată, Provost indică două direcții de politică comercială pe care le consideră necesare pentru a opri avansul chinezilor pe piața europeană: taxe vamale; cote de import pentru automobile hibride. Mesajul este că, fără astfel de instrumente sau fără un acord UE–China, producătorii europeni ar rămâne expuși unei concurențe pe care o consideră dificil de contracarat doar prin ritmul actual de adaptare industrială. De ce contează: presiune pe competitivitate și pe lanțul industrial european Avertismentul vine într-un moment în care constructorii europeni caută soluții pentru a-și proteja pozițiile pe piața locală. Din perspectiva Renault, miza nu este doar una comercială, ci una de supraviețuire industrială, în condițiile în care competiția din China accelerează atât pe costuri, cât și pe tehnologie. În același context, Provost afirmă că Renault este capabil să facă „mașina care se încarcă în 5 minute”, descriind scenariul de utilizare astfel: oprești pe autostradă, bei o cafea și ajungi la „peste 80%” încărcare. Publicația nu oferă detalii tehnice suplimentare despre calendar, costuri sau condițiile în care o astfel de încărcare ar fi posibilă la scară largă. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția Renault indică o așteptare ca discuțiile UE–China să producă fie un acord, fie măsuri de protecție comercială. În lipsa unor decizii, compania sugerează că riscul pentru producătorii auto europeni rămâne „uriaș”, pe fondul intensificării concurenței din China. [...]

Rugină în 9 zone după 2 ani și jumătate ridică semne de întrebare asupra costurilor de exploatare și valorii de revânzare pentru Mercedes C-Class W206, după ce un exemplar C220d a fost dezasamblat la finalul unui test de 100.000 km, potrivit PiataAuto . Mașina a parcurs 100.000 km în aproximativ doi ani și jumătate, în cadrul programului de testare de durată al jurnaliștilor AutoBild , care presupune demontarea și inspectarea automobilului „până la cea mai mică piuliță”. Concluziile au fost relatate de publicația olandeză AutoWeek , înrudită cu AutoBild, conform aceleiași surse. De ce contează: rugină la un model de 72.218 euro Cea mai sensibilă constatare a fost apariția ruginii în zone ascunse ale caroseriei, în special în jurul orificiilor folosite pentru fixarea unor elemente constructive (furtunuri, rezervor de combustibil și altele). În imagini, notează PiataAuto, se vede inclusiv caroserie neacoperită cu vopsea în unele puncte, deși mașina este albastră, iar structura rămâne gri, ca și cum ar fi avut mai puține straturi de protecție. În total, experții AutoBild au identificat rugină în 9 locuri pe caroseria acestui Mercedes C-Class W206. Evaluarea lor, redată de PiataAuto, este că nu mai poate fi vorba de o scăpare izolată, ci de o problemă de calitate a protecției caroseriei — cu potențial efect direct asupra proprietarilor și asupra imaginii mărcii. Jurnaliștii germani au subliniat și contextul de preț: automobilul ar fi costat 72.218 euro nou (aprox. 359.000 lei), iar apariția ruginii după doar 2 ani și jumătate este considerată „revoltătoare” în acest segment. Context tehnic: mai mult oțel, mai puțin aluminiu față de generația anterioară PiataAuto amintește că generația precedentă, W205, nu avea probleme cu rugina, pe fondul utilizării mai extinse a aluminiului. La W206, Mercedes ar fi redus utilizarea aluminiului în favoarea oțelului, într-o logică de economisire, iar greutatea ar fi crescut cu până la 400 kg de la o generație la alta (într-un test comparativ mai vechi al publicației ). Sursa punctează că problema nu este trecerea la oțel în sine — material folosit pe scară largă în industrie — ci faptul că, la un model german premium, apar nouă regiuni diferite de rugină după un interval atât de scurt. Ce s-a mai găsit la dezasamblare: depuneri și o scurgere la turbină Deși unghiul principal al testului a devenit starea caroseriei, dezasamblarea a scos la iveală și aspecte legate de motorul diesel OM654 de 2,0 litri, mild-hibrid, cu asistare de 23 CP și putere totală de 197 CP, despre care PiataAuto notează că putea obține și consum sub 5,0 l/100 km. Printre observațiile tehnice menționate: galeria de admisie îmbâcsită cu calamină , inclusiv depuneri masive pe clapete, pusă pe seama recirculării gazelor (EGR) și a injecției directe; depuneri de calamină pe supapele de admisie (curate doar în zona de etanșare), la doar 100.000 km; urme mici de uzură pe cilindri și pe cuzineții bielelor și palierelor arborelui cotit, respectiv pe arbore, lucru considerat departe de ideal la acest rulaj; o scurgere la sistemul de ajustare al turbinei cu geometrie variabilă , care ar fi putut genera probleme în exploatare ulterioară. PiataAuto leagă o parte din aceste efecte de specificul motoarelor moderne cu injecție directă, norme ecologice stricte și intervale mari de mentenanță. În Germania, recomandarea oficială de schimb de ulei pentru C220d este de 25.000 km , ceea ce înseamnă că la 100.000 km se ajunge abia la al patrulea schimb. Concluzia testului: recomandat pe 100.000 km, dar longevitatea e pusă sub semnul întrebării Pentru primii 100.000 km, modelul a rămas „recomandat” datorită punctajului obținut, însă descoperirile legate de rugină și unele semne de uzură au alimentat concluzia că longevitatea asociată tradițional cu Mercedes nu mai poate fi presupusă automat la această generație, potrivit relatării PiataAuto din testele AutoBild/AutoWeek. [...]