Știri
Știri din categoria Auto
Noul Mercedes-Benz CLA are, în premieră, o versiune pur electrică. Potrivit Automarket.ro, a treia generație CLA a fost lansată în martie 2025, după o campanie îndelungată de promovare, iar modelul poate fi comandat și ca „CLA cu tehnologie EQ”, adică variantă 100% electrică.
La exterior, schimbările sunt descrise mai degrabă ca o evoluție decât ca o ruptură de generația anterioară. Partea frontală primește o grilă mare cu 142 de „steluțe” iluminate, iar banda LED unește farurile (în cazul mașinii testate, cu tehnologie LED Multibeam), inclusiv cu o semnătură luminoasă în formă de stea.
Dimensiunile cresc față de modelul anterior: lungimea este mai mare cu 41 mm, iar ampatamentul cu 61 mm. Coeficientul aerodinamic este 0,21, iar pentru eficiență sunt menționate mânerele retractabile și jantele cu profil aerodinamic, disponibile între 17 și 19 inch.
Exemplarul testat are linie exterioară AMG și culoarea „roșu Patagonia” (1.200 de euro, conform materialului). Portbagajul are 405 litri și hayon acționat electric, iar sub capotă există un spațiu suplimentar de 71 litri (frunk, adică portbagaj frontal specific mașinilor electrice).
În habitaclu, instrumentarul de bord este complet digital (10,23 inch), iar mașina testată are un ecran central de 12,3 inch, cu sistem multimedia de generația a patra, descris ca având funcții de inteligență artificială și un asistent virtual cu ChatGPT. Opțional, poate fi bifat un ecran de 14 inch, caz în care și pasagerul din dreapta primește un display de 14 inch; altfel, în locul lui rămâne un panou decorativ.
„De acum sunt 142 de steluțe iluminate. Așadar, nu ai un contur iluminat și fiecare steluță este iluminată.”
În România, noul CLA electric este disponibil în trei versiuni, iar mașina testată este varianta de mijloc, CLA 250+ cu tehnologie EQ. Aceasta are un motor electric pe puntea spate, cu 272 CP, accelerație 0–100 km/h în 6,7 secunde și viteză maximă de 210 km/h.
Indiferent de versiune, bateria rămâne aceeași, de 85 kWh capacitate utilă, însă autonomia diferă. Pentru CLA 250+ cu tehnologie EQ, autonomia menționată este de până la 792 km cu o singură încărcare, iar la o stație rapidă puterea maximă de încărcare indicată este de 320 kW.
Exemplarul prezentat în test este evaluat la 63.800 de euro, conform informațiilor din material. Testul este semnat de Alexandru Monenciu pentru Automarket.ro, iar varianta video poate fi urmărită pe YouTube.
Recomandate
BYD vrea să accelereze adopția mașinilor electrice în România prin investiții directe în încărcare ultrarapidă , vizând instalarea a 10–20 de stații „flash charging”, potrivit Economedia . Miza este una operațională: reducerea timpului de încărcare la un nivel comparabil cu o oprire scurtă la benzinărie, pentru a crește încrederea șoferilor în mobilitatea electrică. Vicepreședinta executivă a BYD, Stella Li, aflată la prima vizită în România, a spus că grupul nu urmărește doar vânzarea de automobile, ci dezvoltarea unui „ecosistem” local care să includă infrastructură de încărcare, tehnologii și colaborări industriale. „Vom investi în 10-20 de stații de încărcare ultrarapidă în România. Odată ce oamenii vor veni în aceste locuri și le vor testa, vor spune: «Uau, este real, funcționează».” Ce presupune investiția în stații ultrarapide Conform datelor prezentate de producător, tehnologia BYD ar permite încărcarea unei baterii compatibile de la 10% la 97% în aproximativ nouă minute. În condiții de temperatură extremă (minus 30°C), încărcarea de la 20% la 97% ar dura circa 12 minute. Un element important pentru implementare este că stațiile pot integra sisteme de stocare a energiei în baterii, ceea ce ar permite amplasarea lor și în zone unde rețeaua electrică nu poate susține direct puteri foarte ridicate. În privința locațiilor, Stella Li a indicat că tocmai acesta este unul dintre obiectivele vizitei: identificarea amplasamentelor potrivite, preferabil în zone cu trafic mare, acces facil și opriri scurte. Context: extindere europeană și interes pentru furnizori români Vizita are loc în timp ce BYD analizează noi locații pentru fabrici în Europa. Stella Li nu a confirmat un proiect industrial concret în România, dar a spus că grupul se concentrează pe identificarea a încă două locații de producție în Europa. BYD construiește deja o uzină la Szeged , în Ungaria, aproape de granița cu România. Separat, compania și-a exprimat interesul pentru colaborarea cu furnizori români din industria auto. Stella Li a vorbit despre posibilitatea invitării furnizorilor locali la evenimente dedicate și a avansat ideea organizării unei conferințe pentru furnizori în România anul viitor, proximitatea viitoarei fabrici din Ungaria fiind un potențial avantaj pentru companiile românești. BYD pe piața locală: vânzări și rețea în creștere BYD a intrat oficial în România în 2025, cu modele electrice și hibride plug-in. Potrivit informațiilor citate, compania ajunsese la 36 de puncte de vânzare după aproximativ un an de activitate, iar în primele opt luni din 2026 a cumulat 3.465 de automobile înmatriculate în România. La nivelul Uniunii Europene, marca BYD a înregistrat 206.002 automobile noi în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 154,4% față de aceeași perioadă din 2025, conform datelor ACEA . [...]
BYD vizează accelerarea adopției mașinilor electrice în România prin investiții în încărcare ultrarapidă , cu un plan de instalare a 10–20 de stații „flash charging”, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la București de Stella Li , vicepreședintă executivă a companiei, aflată în prima vizită în România. „Nu este vorba doar despre aducerea mașinilor aici. Vom investi în profunzime în ecosistem, inclusiv în stațiile noastre de încărcare ultrarapidă.” 10–20 de stații „flash charging”: miză operațională pentru piața locală Potrivit Stellei Li, obiectivul investiției este ca șoferii să poată testa direct tehnologia, astfel încât timpul de încărcare să devină comparabil cu o oprire obișnuită la benzinărie. „Vom investi în 10–20 de stații de încărcare ultrarapidă în România. Odată ce oamenii vor veni în aceste locuri și le vor testa, vor spune: «Uau, este real, funcționează».” BYD susține că tehnologia sa poate încărca o baterie compatibilă de la 10% la 97% în aproximativ nouă minute. La temperaturi extreme, de minus 30°C, încărcarea de la 20% la 97% ar dura aproximativ 12 minute, conform datelor prezentate de producător. Un element important pentru implementare este că stațiile pot integra sisteme de stocare a energiei în baterii, ceea ce ar permite instalarea și în zone unde rețeaua electrică nu poate susține direct puterile foarte ridicate necesare încărcării. Unde vor fi amplasate stațiile și ce criterii ia BYD în calcul Compania nu a anunțat locații, iar Stella Li a spus că identificarea amplasamentelor este unul dintre motivele vizitei sale în România. „Acesta este motivul pentru care sunt aici. Voi lucra cu echipa noastră pentru a identifica locurile în care ar trebui să instalăm stațiile de încărcare.” Preferința exprimată: zone cu trafic ridicat, acces facil și posibilitatea unei opriri scurte. Context: producție în Europa, dar fără confirmare pentru o fabrică în România Întrebată dacă România este luată în calcul pentru o viitoare fabrică BYD, Stella Li nu a confirmat existența unui proiect industrial concret în țara noastră. Ea a precizat, însă, că BYD se concentrează pe identificarea a încă două locații de producție în Europa. Compania construiește deja o uzină la Szeged (Ungaria), aproape de granița cu România, iar anterior Stella Li a menționat Franța printre țările analizate pentru o nouă fabrică. Furnizori români și posibilă conferință în 2027 BYD discută și despre integrarea companiilor românești în lanțurile sale de aprovizionare. Stella Li a spus că România are o industrie auto importantă și furnizori cu experiență, care ar putea deveni parteneri ai grupului. În acest context, BYD ar urma să invite furnizori români la evenimente dedicate colaborărilor industriale și ia în calcul organizarea unei conferințe pentru furnizori în România, anul viitor, potrivit declarațiilor citate. BYD în România și în UE: reperele din datele prezentate În primele opt luni ale anului 2026, BYD a cumulat 3.465 de automobile înmatriculate în România, potrivit cifrelor comunicate de Andrei Duică, Deputy Country Manager BYD România. După aproximativ un an de activitate, compania ajunsese la 36 de puncte de vânzare, conform aceleiași prezentări. La nivelul UE, BYD a înregistrat 206.002 automobile noi în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 154,4% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit ACEA . În paralel, BYD spune că vrea să introducă în Europa, în următoarele aproximativ 15 luni, tehnologii de „conducere inteligentă” (termen folosit și din cauza limitărilor de reglementare privind vehiculele complet autonome), cu obiectiv declarat de creștere a siguranței rutiere și reducere a accidentelor. [...]
România a avut în 2026 unul dintre cele mai mari reculuri ale pieței auto noi din Europa , în condițiile în care continentul a raportat creșteri, potrivit Economica , pe baza datelor ACEA . Diferența de ritm sugerează o slăbiciune locală a cererii, cu efect direct asupra dealerilor, importatorilor și veniturilor din activități conexe (finanțare, service, asigurări). În septembrie, în Europa au fost înmatriculate 1.363.210 autoturisme, în creștere cu 10,2% față de aceeași lună din 2025. România a contribuit cu 11.068 de mașini noi, în scădere cu 11,2% față de septembrie 2025, al doilea cel mai mare recul dintre piețele menționate, după Cipru (-16,6%, 1.194 unități). În aceeași lună, scăderi importante au mai fost în Cehia (-10,6%), Letonia (-9,5%) și Luxemburg (-6,4%), în timp ce cele mai mari creșteri au fost raportate în Estonia (41,1%), Norvegia (30,7%) și Ungaria (20,3%). Cum arată bilanțul pe primele nouă luni din 2026 Pe intervalul ianuarie–septembrie 2026, Europa a înmatriculat 10.555.351 de autoturisme noi (plus 6,3%), iar România a ajuns la 97.210 unități, în scădere cu 10,6% față de aceeași perioadă din 2025. Economica notează că reculul din România a venit „în ciuda unui mic program de casare derulat în vară”. În perioada analizată, puține state au raportat scăderi, printre care Slovacia (-5,5%), Islanda (-3,7%), Țările de Jos (-1,9%), Belgia (-1,1%) și Letonia (-0,2%). Context: schimbarea mixului de propulsie în UE Datele ACEA indică și o reconfigurare a cererii în Uniunea Europeană, în primele nouă luni din 2026: mașini complet electrice: 1.931.465 unități, 22,7% din piața UE; „full hybrid” (hibride fără încărcare la priză): 3.090.530 unități, 36,3%; PHEV (hibride cu încărcare la priză): 860.257 unități, 10,1%; benzină: 21,2% din total; diesel: 7,1%. Pentru piața locală, combinația dintre scăderea volumelor și tranziția accelerată a mixului în UE ridică presiune pe strategia comercială a importatorilor și pe planificarea stocurilor, într-un moment în care restul continentului crește. [...]
Mercedes accelerează lansarea „micului G”, iar proiectul capătă miză operațională printr-o platformă dedicată și o gamă cu electric și hibrid , potrivit IT之家 , care citează un interviu Bloomberg cu CEO-ul Mercedes-Benz, Kang Linsong . Șeful companiei spune că modelul va ajunge pe piață „mai devreme decât îți imaginezi”, iar lansarea este la mai puțin de 24 de luni distanță. Kang Linsong a indicat că interesul pentru o versiune mai mică a Clasei G este ridicat, amintind reacția puternică după anunțul inițial al proiectului. Mercedes a comunicat încă din 2023 că dezvoltă „micul G”, iar în 2025 a publicat prima imagine-teaser oficială. Calendar: posibil debut în 2027, cel târziu până la final de 2028 Conform informațiilor din material, mașina „are șanse” să fie prezentată în 2027, iar intrarea pe piață este „confirmată” cel mai târziu până la finalul lui 2028. Denumirea comercială nu este încă stabilită: într-un teaser anterior, Mercedes a folosit formula „g-Class”, cu „g” scris cu literă mică, dar numele final rămâne deschis. Ce schimbă strategia: de la doar electric la electric plus hibrid Inițial, Mercedes ar fi planificat „micul G” exclusiv ca model electric. IT之家 notează însă că strategia a fost ajustată, pe fondul mai multor factori menționați în articol: presiune din partea dealerilor din SUA; interes sub așteptări pentru modelul electric mai mare G 580; schimbări în „mediul” pieței de încărcare. În consecință, compania ar fi decis să adauge și o versiune hibridă (hibrid = combinație între motor termic și componentă electrică, pentru eficiență și autonomie mai bună în utilizare reală). Platformă dedicată pentru off-road, nu arhitectură modulară existentă Deși „micul G” va fi încadrat în zona compactă a gamei Mercedes, cu dimensiuni apropiate de GLA, GLB și CLA, constructorul nu ar urma să folosească direct o platformă modulară existentă. Pentru a păstra capabilitățile off-road, modelul ar primi un șasiu cu cadru tip scară (ladder frame), dezvoltat special pentru acest proiect — o decizie cu impact direct asupra costurilor și complexității industriale, dar și asupra poziționării produsului. Motorizări așteptate și design: ADN de Clasă G, într-un format mai mic Pe partea de propulsie, articolul indică următoarele configurații probabile: versiune electrică : sistem cu două motoare și tracțiune integrală, baterie de 85 kWh cu celule ternare litiu (NMC); versiune hibridă : ar putea folosi motorul „electrificat” de 1,5 litri de pe CLA, tot cu tracțiune integrală. Din fotografiile cu prototipuri camuflate, „micul G” ar păstra elemente-cheie de design ale Clasei G: siluetă „cutie”, linii drepte, cabină înaltă, faruri LED rotunde și stopuri poziționate mai jos. La interior, este așteptată integrarea celor mai noi tehnologii Mercedes, o poziție de condus mai înaltă și o utilizare mai practică decât la un SUV obișnuit, conform aceleiași surse. [...]
Conducerea rețelei de uzine Dacia indică o competiție directă între Mioveni și o altă fabrică europeană , într-un mesaj care pune accent pe menținerea atractivității operaționale a platformei din România. Informațiile apar în HotNews , care preia un material Profit.ro . HotNews notează că Cristophe Dridi , descris ca unul dintre cei mai familiarizați oameni cu marca Dacia și cu uzina de la Mioveni, a avut un parcurs în România de la director de uzină la șef al Dacia și Renault pe plan local, iar ulterior a preluat conducerea uzinelor „Global Acces” – cele care produc mașini Dacia. În acest context, publicația relatează că Dridi le cere angajaților și României „să lupte pentru uzina din Mioveni”, sugerând o miză de competitivitate între unități de producție din Europa pentru alocarea modelelor și a volumelor. Materialul integral, inclusiv detaliul despre fabrica europeană care concurează cu Mioveni, este disponibil în sursa originală citată de HotNews, pe Profit.ro . [...]
BYD ia în calcul investiții de „ordinul sutelor de milioane de dolari” în România , un semnal cu potențial economic pentru lanțul local de furnizori și pentru infrastructura de mobilitate electrică, în condițiile în care grupul are deja o fabrică de mașini electrice la Szeged , aproape de graniță, care ar urma să intre curând în producție la volume mari, potrivit HotNews . Anunțul a fost făcut la București de Stella Li , vicepreședinta BYD și al doilea om ca importanță în companie, aflată în acest weekend în România. HotNews notează și un element de context: dincolo de ceea ce BYD ar urma să facă pe plan local, „e important și ceea ce nu va face”, fără ca articolul să detalieze în fragmentul disponibil la ce se referă această limitare. Context: BYD își accelerează extinderea în Europa BYD este prezentată drept cel mai mare producător auto chinez, iar în 2025 ar fi avut cea mai mare producție auto dintre companiile chineze: 4,5 milioane de unități pe an. Stella Li lucrează în conducerea BYD din 1996, iar din 2025 conduce strategia de extindere a mărcii în Europa, Africa și Orientul Mijlociu. În acest an, ea a fost inclusă de revista TIME în lista celor mai influente 100 de persoane din lume în domeniul inteligenței artificiale. De ce contează pentru România Faptul că BYD are deja o unitate de producție în Ungaria, la Szeged, la circa o oră de granița României, ridică miza pentru piața locală: o investiție de amploare în România ar putea însemna activități complementare producției regionale (de la rețele comerciale și servicii până la infrastructură de încărcare), însă HotNews nu oferă în fragmentul disponibil detalii despre tipul exact de proiecte sau calendar. În lipsa unor cifre și a unei structuri a investiției, rămâne de urmărit dacă promisiunea se va traduce în proiecte concrete și ce formă vor lua acestea, mai ales în contextul în care fabrica din Szeged ar urma să înceapă „în curând” producția la volume mari. [...]
