Știri
Știri din categoria Auto
Lamborghini își concentrează o ediție aniversară Revuelto exclusiv pe SUA și Canada, o decizie care arată cât de mult contează America de Nord în strategia comercială a mărcii, potrivit Motor1. Seria specială se numește Revuelto NA63, este limitată la 63 de exemplare și marchează 63 de ani de la înființarea companiei (1963), cu livrări planificate pentru 2026.
Lamborghini leagă explicit proiectul de „cel mai important” teritoriu de vânzări, rezervând întreaga serie pentru SUA și Canada. Dincolo de componenta de imagine, exclusivitatea regională sugerează o alocare intenționată a unui produs cu marjă ridicată către o zonă unde cererea și puterea de cumpărare susțin astfel de ediții limitate.
Diferențele față de Revuelto sunt în principal de design, cu o schemă de vopsire creată special și elemente vizuale care trimit la identitatea nord-americană. Motor1 descrie:
Arhitectura tehnică nu se schimbă: modelul combină un motor V12 aspirat natural cu un sistem hibrid, pentru o putere totală de 1.015 CP și un cuplu maxim de 807 Nm. Performanțele menționate sunt 0–100 km/h în 2,5 secunde și viteză maximă de peste 350 km/h.
La capitolul consum și emisii, publicația notează un consum energetic combinat ponderat de 4,7 kWh electricitate și 15 litri de combustibil la 100 km, cu emisii CO₂ de 350 g/km. Cu bateria descărcată, consumul combinat urcă la 17,9 litri/100 km.
Motor1 nu indică un preț sau un calendar detaliat de livrare, dar precizează că ediția NA63 este legată de anul 2026 și va fi disponibilă doar în SUA și Canada, în 63 de unități. Pentru restul piețelor, Revuelto rămâne oferta standard, fără această serie dedicată.
Recomandate
Audi condiționează o eventuală revenire a lui R8 de trecerea la plug-in hybrid și de profitabilitate , într-un context în care costurile de dezvoltare și presiunea reglementărilor de emisii fac neviabilă economic o relansare „de dragul imaginii”, potrivit IT之家 . La doi ani după oprirea producției ultimului R8, Audi a aprobat între timp dezvoltarea unui nou model de performanță, însă conceptul electric „C”, așteptat anul viitor, nu va fi un succesor direct al lui R8. Pentru un urmaș „ortodox” al supercarului, compania indică un set de condiții care țin în primul rând de conformarea la emisii și de rentabilitate. De ce contează: reglementările și costurile împing R8 spre hibridizare Directorul general al diviziei Audi Sport , Michiell, a declarat pentru revista australiană Go Auto că o eventuală relansare a lui R8 ar necesita o arhitectură plug-in hybrid (hibrid reîncărcabil la priză), pentru a răspunde normelor de emisii tot mai stricte. Argumentul operațional și economic este că un supercar are volume mici, iar dezvoltarea „de la zero” a unui nou motor cu ardere internă care să respecte cerințele actuale nu ar avea sens financiar. În același timp, el susține că acceptarea supercarurilor hibride crește, deoarece pot combina „pasiunea” unui motor termic cu beneficii specifice electrificării, inclusiv rularea în mod pur electric. Condiția-cheie: proiectul trebuie să fie profitabil Audi transmite explicit că un nou R8 ar trebui să aibă valoare comercială și să genereze profit, pe fondul unui mediu „foarte provocator”, cu cerințe de reglementare mai dure și costuri ridicate de dezvoltare. „Fiecare model trebuie să aibă valoare comercială. Nu merge să faci această mașină doar pentru impactul de brand; investiția mare în dezvoltare trebuie susținută de un profit rezonabil.” Implicația, potrivit materialului, este că o relansare „pe cont propriu” ar fi dificilă, iar o variantă mai realistă ar fi o nouă colaborare cu Lamborghini , similară parteneriatelor din trecut pentru Gallardo și Huracán. Ce urmează și ce e puțin probabil pe termen scurt IT之家 notează că, deși Michiell nu exclude complet revenirea, el a calificat zvonurile despre o reluare a producției în 2027 drept „posibil doar un nou val de speculații”, sugerând că nu ar trebui așteptată o apariție anul viitor. În prezent, prioritățile Audi ar fi în altă parte: compania ar pune accent pe modele cu volum mai mare, precum o nouă generație Q7 și un viitor Q9, iar revenirea unei mașini electrice de intrare în gamă, A2, este de asemenea menționată ca direcție importantă. În acest context, chiar dacă un nou R8 ar fi atractiv, vânzările estimate nu l-ar transforma într-un proiect prioritar. [...]
Volkswagen își extinde gama de electrice spre zona „hot hatch” , urmând să prezinte pe 15 mai primul model GTI complet electric, ID. Polo GTI, într-o mișcare care poate repoziționa sub-brandul GTI într-o piață în care performanța începe să fie definită tot mai mult de software și experiență de condus, nu doar de motoare termice, potrivit Electrek . Modelul marchează un moment simbolic pentru Volkswagen: 2026 este anul în care GTI împlinește 50 de ani, iar compania folosește aniversarea pentru a împinge eticheta GTI în zona electrică. ID. Polo GTI este confirmat ca intrând în producție „mai târziu în acest an”, după ce Volkswagen a arătat anterior conceptul ID. GTI (IAA 2023) și un prototip al viitorului „hot hatch” electric. Ce știm despre ID. Polo GTI: putere, baterie, autonomie Din informațiile publicate, ID. Polo GTI va fi cel mai puternic Polo de până acum, cu un motor electric montat pe puntea față care livrează 222 CP (166 kW). Va folosi aceeași baterie NMC (nichel-mangan-cobalt) de 52,2 kWh ca versiunea standard ID. Polo de 155 kW, iar autonomia estimată în ciclul WLTP este de până la 282 mile (484 km). Volkswagen a lansat recent în Europa versiunea standard ID. Polo, ca parte a unei noi familii de electrice de intrare în gamă, iar varianta GTI vine ca extensie directă în zona de performanță. „Schimbări de viteze” simulate: Volkswagen preia o rețetă popularizată de Hyundai Un element operațional important pentru modul în care Volkswagen vrea să „vândă” senzația de sportivitate la un electric este introducerea unei funcții de schimbare simulată a treptelor, similară cu ce oferă modelele Hyundai N. Florian Umbach, șeful departamentului de dinamică a vehiculului la Volkswagen, a declarat pentru Autocar că producătorul lucrează la „un tip similar de livrare a puterii cu padele”, inspirat de sistemele Hyundai. În practică, astfel de soluții încearcă să reproducă senzația unei transmisii clasice (prin software, sunet și răspuns la accelerație), într-un segment în care lipsa cutiei de viteze și livrarea liniară a cuplului sunt uneori percepute ca „mai puțin implicante” pentru șoferii pasionați. Variante și prețuri: GTI, posibil Clubsport, plus o plajă de costuri peste ID. Polo Pe lângă ID. Polo GTI, Volkswagen ar pregăti și o versiune mai puternică „Clubsport”, conform Autocar, care citează surse interne. Publicația indică o putere „în jur de” 282 CP pentru Clubsport, peste cele 223 CP menționate pentru versiunea standard (diferența de 222/223 CP apare în material ca valori apropiate). În ceea ce privește prețurile, Electrek notează următoarele repere pentru Germania: ID. Polo Life (155 kW, baterie 52 kWh): de la 33.795 euro (aprox. 169.000 lei); ID. Polo de bază (din vară): de la 24.995 euro (aprox. 125.000 lei); ID. Polo GTI: estimat să pornească „mai aproape de” 38.000 euro (aprox. 190.000 lei); ID. Polo GTI Clubsport: probabil 40.000–45.000 euro (aprox. 200.000–225.000 lei). Context: GTI electric, în timp ce Golf EV se amână din nou Debutul ID. Polo GTI vine în același timp cu o ajustare de calendar pe un proiect major: CEO-ul Thomas Schäfer a confirmat că Volkswagen amână lansarea Golf-ului electric de la 2028 către „mai aproape de finalul deceniului”, potrivit informațiilor din material. Pentru piață, combinația sugerează o strategie în care Volkswagen împinge mai repede „performanța electrică” pe un model mai mic (Polo), în timp ce tranziția Golf-ului către electric rămâne în așteptare. Prețurile finale și detaliile complete despre versiuni ar urma să fie comunicate mai aproape de lansare. [...]
APIA contestă schimbarea criteriilor din Rabla 2026 , avertizând că limitarea programului la mașini „fabricate în Europa” poate distorsiona piața și cere Ministerului Mediului să revină asupra deciziei, potrivit Profit . Reacția vine după anunțul Dianei Buzoianu, ministrul Mediului, privind aprobarea noului Program Rabla pentru 2026 și lansarea bugetului Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) în dezbatere publică. Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) acuză lipsa de consultare și „alegerea unor criterii” care, în opinia organizației, schimbă regulile jocului pentru companii și clienți. În mesajul public, APIA folosește un ton neobișnuit de dur și sugerează că deține „informații în exclusivitate din spatele ușilor închise”, pe care ar putea să le facă publice în disputa cu Ministerul Mediului. Miza: reguli de eligibilitate care pot rearanja concurența Din perspectiva industriei, criteriul legat de locul de fabricație (Europa) nu este doar o nuanță tehnică, ci o condiție care poate favoriza anumite mărci și modele în detrimentul altora, cu efect direct asupra importatorilor, dealerilor și consumatorilor care își planifică achiziția prin Rabla. În același timp, escaladarea publică a conflictului ridică un semn de întrebare asupra modului în care vor fi stabilite și aplicate regulile finale ale programului, în condițiile în care bugetul AFM este în dezbatere publică. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare în material despre forma finală a ghidului Rabla 2026 sau despre un calendar de modificare a criteriilor, rămâne de urmărit dacă Ministerul Mediului va ajusta condițiile după consultări și dacă APIA va continua presiunea publică, inclusiv prin publicarea informațiilor invocate. [...]
BYD mizează pe încărcarea în cinci minute ca avantaj operațional pentru a-și extinde adresabilitatea pe piața auto europeană , inclusiv în segmente unde până acum vehiculele electrice erau percepute ca greu de vândut, potrivit Economedia , care citează Financial Times. Tehnologia de „încărcare rapidă” dezvoltată de producătorul chinez ar permite încărcarea unui vehicul electric în doar cinci minute, iar compania susține că acest progres ar putea accelera competiția cu producătorii occidentali și ar reduce unul dintre principalele dezavantaje operaționale ale mașinilor electrice: timpul de alimentare comparativ cu cel al vehiculelor cu motor cu ardere internă. Ce schimbă, în viziunea BYD, încărcarea în cinci minute La summitul FT Future of the Car , Stella Li, director executiv internațional al BYD, a spus că această tehnologie ar deschide accesul către segmente de piață unde compania nu avea „niciodată șansa” să intre până acum. „Anterior, nu am fi avut niciodată șansa de a pătrunde pe anumite segmente ale pieței.” Întrebată dacă noua tehnologie ar putea pune capăt dominației motoarelor cu combustie internă, Li a nuanțat că nu se așteaptă la eliminarea acestora, dar vede o competiție directă, „de la egal la egal”, cu oferta tradițională. „Nu pot spune că le va elimina. Dar, cel puțin, poate concura de la egal la egal cu motorul cu combustie de astăzi.” Exemplul Marii Britanii: „piață de neatins” pentru electrice Li a indicat Marea Britanie ca exemplu de piață unde BYD are deja o prezență semnificativă, dar unde compania considera aproximativ 70% din piață drept „de neatins” pentru oferta sa de vehicule electrice. În această logică, reducerea drastică a timpului de încărcare ar putea extinde baza de clienți potențiali către segmente care încă preferă combustia internă din motive de utilizare și conveniență. Următorul pas: infrastructură proprie de încărcare Pe măsură ce se extinde internațional, BYD intenționează să lanseze stații de încărcare rapidă. Compania a depășit Tesla anul trecut și a devenit cel mai mare producător de vehicule electrice din lume, iar strategia de infrastructură ar urma să susțină, operațional, promisiunea încărcării foarte rapide pe piețele externe. [...]
BYD tatonează preluarea unor fabrici auto neutilizate din Europa pentru a produce local , într-o mișcare care ar putea accelera extinderea operațională a grupului pe piața europeană și ar valorifica capacități industriale rămase libere la constructori consacrați, potrivit IT之家 , care citează Bloomberg. Compania chineză a intrat în discuții cu Stellantis și cu alți producători auto europeni pentru a prelua unele uzine cu grad redus de utilizare. Vicepreședinta executivă a BYD, Li Ke, a declarat într-un interviu că sunt analizate opțiuni de „achiziție sau preluare” a unor fabrici, inclusiv în Italia, iar obiectivul este găsirea „oricărei fabrici disponibile” în Europa pentru a folosi capacitatea existentă. De ce contează: producție locală, pe fondul presiunilor din industria europeană Contextul descris este unul în care producătorii auto europeni se confruntă cu costuri ridicate și o competiție tot mai intensă, ceea ce îi face mai deschiși la colaborări cu companii chineze. În acest cadru, BYD ar prefera să opereze independent fabricile preluate, nu printr-un parteneriat de tip societate mixtă. Ce se întâmplă în paralel: Stellantis își extinde cooperarea cu Leapmotor Separat, Stellantis a anunțat în această lună extinderea cooperării în Europa cu Leapmotor. Conform planului menționat, două fabrici Stellantis (Fiat și Peugeot) din Spania ar urma să producă automobile electrice Leapmotor. Presiunea din China și accelerarea expansiunii în Europa IT之家 notează că, pe fondul intensificării războiului prețurilor din China, BYD își accelerează extinderea externă, iar vânzările din Europa cresc rapid. În același timp, tensiunile din Orientul Mijlociu au împins în sus prețurile combustibililor, ceea ce ar fi readus în prim-plan interesul pentru vehicule electrice pe piața europeană. În plus, publicația menționează informații anterioare potrivit cărora BYD ar recruta pe scară largă din rândul competitorilor pentru a consolida dezvoltarea brandului Denza în Europa, cu planul ca Denza să intre pe piața din Marea Britanie mai târziu în acest an. [...]
APIA avertizează că noul „Rabla” riscă să distorsioneze concurența dacă va introduce criterii de eligibilitate diferite în funcție de locul de fabricație, în condițiile în care piața auto funcționează în cadrul pieței comune a UE, potrivit Agerpres . Președintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), Dan Vardie, a spus că ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, nu a discutat cu organizația despre noul program, deși ar fi afirmat public că a vorbit cu patronatele din industrie. Vardie susține că APIA a cerut în scris, de patru ori, o consultare la Ministerul Mediului, dar a primit răspunsuri de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) în sensul că „momentan nu e cazul”. Consultarea industriei și riscul de decizii „selective” APIA afirmă că excluderea organizației din consultări ridică probleme de transparență și de tratament nediscriminatoriu în procesul decizional, cu potențial impact asupra concurenței și a predictibilității pentru companii și consumatori. „Politicile publice nu pot fi construite prin consultări selective și nici prin alegerea convenabilă doar a actorilor care validează o direcție deja stabilită politic.” Bugetul Rabla 2026: 300 milioane lei, „departe de nevoile pieței” În ceea ce privește finanțarea, Vardie consideră „profund eronată” prezentarea bugetului de 300 milioane lei pentru Rabla 2026 ca fiind suficient pentru reînnoirea parcului auto și tranziția către mobilitate cu emisii reduse. El a comparat alocarea cu bugete anterioare ale programului, care „depășeau 1,2 miliarde lei”, înainte de a fi reduse „drastic”. „Cele 300 de milioane e o decizie politică și e departe de nevoile pieței.” Eligibilitatea modelelor din afara UE și posibile riscuri juridice Un alt punct criticat de APIA vizează declarațiile potrivit cărora unele modele fabricate în afara Uniunii Europene ar putea rămâne eligibile „doar pentru că aparțin unor mărci europene”. În opinia APIA, o astfel de abordare ar introduce discriminare între operatori, ar afecta concurența și ar crește impredictibilitatea într-o industrie care are nevoie de reguli stabile. Vardie a invocat și contextul măsurilor comerciale adoptate la nivelul UE pentru vehiculele produse în China, inclusiv taxe suplimentare , argumentând că statele membre nu ar trebui să adauge „mecanisme indirecte de penalizare” prin programe naționale, din cauza riscurilor juridice și concurențiale. „Consumatorul trebuie să aibă libertatea de a alege, iar statul are obligația de a asigura un cadru corect, predictibil și competitiv pentru întreaga piață.” Ce se știe, concret, despre Rabla 2026 Conform proiectului de buget al AFM, lansat în dezbatere publică, pentru Programul Rabla 2026 destinat persoanelor fizice ar urma să fie alocate 300 milioane de lei, iar programul „va pune accent pe mașinile produse și asamblate în Europa”. În acest stadiu, detaliile finale ale criteriilor de eligibilitate și forma exactă a regulilor nu sunt prezentate în materialul citat. [...]
