Tag: canada
Știri despre „canada”
Dispută între SUA și Canada pe tema avioanelor F-35 – NORAD ar putea fi renegociat
Statele Unite avertizează Canada că ar putea intensifica zborurile de luptă în spațiul său aerian , dacă guvernul de la Ottawa renunță la achiziția celor 88 de avioane F-35 de la Lockheed Martin. Informația vine prin intermediul The Independent , care citează un interviu acordat de ambasadorul SUA în Canada, Pete Hoekstra, pentru CBC News. Ambasadorul a sugerat că, în cazul în care contractul este redus sau anulat, Washingtonul va „acoperi golurile” în ceea ce privește securitatea spațiului aerian nord-american, inclusiv prin desfășurarea mai frecventă a avioanelor sale în spațiul aerian canadian. Declarația reprezintă o presiune diplomatică în contextul în care Canada reevaluează contractul semnat în 2022 pentru achiziția celor 88 de aparate F-35A , din cauza creșterii semnificative a costurilor. Inițial estimat la 19 miliarde de dolari, programul a ajuns la 27,7 miliarde de dolari, conform unui audit realizat în 2025. Până acum, Canada s-a angajat să finanțeze doar 16 avioane livrabile, ceea ce alimentează incertitudinea în jurul proiectului. Hoekstra a atras atenția că o modificare a comenzii ar presupune o renegociere a acordului bilateral NORAD – pactul vechi de zeci de ani dintre SUA și Canada care permite operarea reciprocă în spațiul aerian pentru interceptarea amenințărilor. Potrivit ambasadorului, în cazul unui abandon al proiectului F-35, NORAD „ar trebui modificat”. Tensiunile vin și în contextul unor fricțiuni mai largi între cele două țări, inclusiv din cauza amenințărilor comerciale lansate de președintele Donald Trump . Premierul canadian Mark Carney a dispus revizuirea contractului de achiziție, iar guvernul său analizează acum alternative. Una dintre acestea este oferită de compania suedeză Saab, care propune avionul Gripen E și se angajează să construiască aeronavele în Canada, creând peste 12.000 de locuri de muncă. Ministrul Industriei, Mélanie Joly, a declarat că prioritatea este securitatea națională și crearea de locuri de muncă, nu satisfacerea intereselor externe: „Putem controla cui acordăm contractele de apărare și ce beneficii aduc ele Canadei.” În replică, ambasadorul american a insistat că Gripen E este un „produs inferior” în comparație cu F-35 și că interoperabilitatea redusă ar slăbi capacitatea de apărare comună: „Dacă aleg un produs care nu e la același nivel, noi trebuie să găsim cum compensăm acest lucru.” Această dispută reflectă și strategia mai amplă a administrației Trump de a exercita presiune asupra aliaților pentru a se conforma intereselor americane în materie de securitate, similar cu presiunile recente asupra aliaților europeni în contextul negocierilor pentru achiziționarea Groenlandei . [...]
Trump amenință cu tarife de 100% – Carney îndeamnă canadienii să susțină producția internă
Premierul canadian Mark Carney îndeamnă populația să susțină economia națională și să cumpere produse locale , după ce fostul președinte american Donald Trump a amenințat cu impunerea unui tarif de 100% pentru toate produsele canadiene, în cazul în care Canada continuă acordul comercial recent cu China. Într-un discurs video difuzat pe rețelele sociale, Carney a transmis un mesaj de repliere economică, subliniind că „nu putem controla ce fac alte națiuni, dar putem fi cei mai buni clienți ai noștri. Vom cumpăra canadian, vom construi canadian”. Declarația vine în urma unei postări făcute de Trump pe propria platformă, Truth Social, în care acesta a acuzat Canada că ar deveni o „poartă de intrare” pentru produsele chineze în SUA și a avertizat că „China va înghiți complet Canada, distrugându-i afacerile, structura socială și stilul de viață”. Remarcabil este că tonul lui Trump s-a schimbat radical față de declarațiile din 16 ianuarie, când sugera că o înțelegere comercială cu China ar putea fi benefică pentru Ottawa. În replică, Carney a lansat o nouă inițiativă guvernamentală denumită „Buy Canadian” , prin care statul federal va acorda prioritate furnizorilor locali în toate achizițiile publice. El a menționat investiții majore planificate, precum „milioane de locuințe, proiecte de infrastructură transformatoare și noi echipamente militare”. Detaliile inițiativei au fost publicate inclusiv pe contul oficial de Instagram al premierului. Tensiunile dintre Ottawa și Washington au crescut după ce Carney a semnat săptămâna trecută un acord strategic la Beijing cu președintele chinez Xi Jinping, vizând reducerea tarifelor comerciale. Conform informațiilor oficiale publicate pe site-ul guvernului canadian , China urmează să reducă taxele vamale pentru uleiul de rapiță canadian de la 85% la 15%, în timp ce Canada va diminua tarifele pentru vehiculele electrice chinezești. Cu toate acestea, ministrul comerțului, Dominic LeBlanc, a declarat că Ottawa nu urmărește încheierea unui acord de liber schimb cu China . Iar ministrul justiției, Sean Fraser, a reafirmat că accentul trebuie să rămână pe consolidarea internă, subliniind că evoluțiile recente confirmă că „planul guvernului este cel corect”, potrivit Telegraf . [...]
Trump amenință Canada cu tarif de 100% dacă încheie un acord comercial cu China - măsura vizează protejarea pieței americane de importuri canadiene
Donald Trump amenință Canada cu un tarif de 100% dacă finalizează un acord comercial cu China, potrivit Reuters . Președintele SUA a susținut că un astfel de acord ar pune în pericol Canada și ar facilita ocolirea tarifelor americane prin intermediul pieței canadiene. Amenințarea cu tarife și argumentul „ocolirii” taxelor americane Trump a declarat sâmbătă că ar impune un tarif de 100% „pentru toate bunurile și produsele canadiene” care intră în Statele Unite, dacă Ottawa „merge până la capăt” cu un acord comercial cu Beijingul. Mesajele au fost publicate pe platforma Truth Social . „Dacă Canada face un acord cu China, va fi lovită imediat cu un tarif de 100% împotriva tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA.” Într-o a doua postare, Trump a afirmat că Beijingul ar încerca să folosească Canada drept punct de tranzit pentru a evita tarifele SUA și l-a numit pe premierul Mark Carney „guvernator”, reluând o formulare legată de apelurile sale anterioare ca Canada să devină al 51-lea stat american. Ce spune Ottawa despre discuțiile cu Beijingul Reuters notează că Mark Carney a călătorit în această lună în China pentru a „reseta” relațiile tensionate dintre cele două țări și că a ajuns la un acord comercial cu al doilea partener comercial al Canadei, după Statele Unite. Biroul premierului nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Totuși, Dominic LeBlanc , ministrul responsabil pentru comerțul Canada-SUA, a susținut sâmbătă, într-o postare pe X, că nu este vorba despre un acord de liber schimb. El a precizat că rezultatul discuțiilor a fost „rezolvarea mai multor chestiuni importante legate de tarife”. Posibil impact economic și escaladarea tensiunilor politice Dacă amenințarea lui Trump s-ar materializa, noul tarif ar crește semnificativ taxele americane aplicate importurilor din Canada și ar pune presiune pe sectoare industriale precum metalurgia, industria auto și producția de utilaje, potrivit Reuters. În paralel, relațiile dintre Carney și Trump s-au tensionat în ultimele zile, după ce liderul canadian a criticat demersurile lui Trump privind Groenlanda. La Forumul Economic Mondial de la Davos , Carney a vorbit despre sfârșitul ordinii globale bazate pe reguli și a pledat pentru cooperarea „puterilor mijlocii”, iar Trump a replicat în propriul discurs că Canada „trăiește datorită Statelor Unite”, afirmație respinsă ulterior de premierul canadian. Context: presiuni comerciale mai largi și negocieri în 2026 Reuters mai arată că Trump a lansat numeroase amenințări tarifare de la revenirea la președinție, însă în unele cazuri le-a suspendat sau a renunțat la ele în timpul negocierilor. În această săptămână, el a dat înapoi de la o amenințare recentă privind tarife ridicate pentru aliați europeni, după ce lideri NATO au promis măsuri suplimentare de securitate în Arctica . Pe fondul acestor evoluții, Trump a catalogat în ianuarie drept „irelevant” acordul comercial dintre SUA, Canada și Mexic, care urmează să fie renegociat în iulie 2026. În plan bilateral, Reuters notează și că Trump a revocat invitația Canadei la un „Board of Peace” pe care vrea să-l folosească pentru dosare precum conflictele internaționale și viitorul Gazei. [...]
Mark Carney la Davos - Discurs despre rivalitatea marilor puteri și ordinea internațională
Discursul premierului canadian Mark Carney la Davos 2026 a subliniat necesitatea unei schimbări fundamentale în abordarea internațională a Canadei. Carney a evidențiat provocările actuale ale ordinii internaționale și a făcut apel la o adaptare strategică a politicilor externe ale Canadei. Contextul internațional actual În discursul său, Carney a subliniat că trăim într-o perioadă de rivalitate între marile puteri, în care ordinea internațională bazată pe reguli este în declin. El a citat un aforism al lui Tucidide pentru a ilustra cum cei puternici își impun voința, iar cei slabi suferă consecințele. Acest context a determinat Canada să își reevalueze poziția strategică. Carney a menționat că, de-a lungul timpului, Canada și alte țări au prosperat sub o ordine internațională bazată pe reguli, dar această ordine este acum amenințată de marile puteri care folosesc integrarea economică ca instrument de coerciție. În fața acestor provocări, multe țări caută să își dezvolte o autonomie strategică mai mare. Răspunsul Canadei Premierul canadian a anunțat că țara sa a început să își schimbe fundamental poziția strategică, adoptând o abordare numită „realism bazat pe valori”. Aceasta implică un echilibru între principii fundamentale, precum suveranitatea și respectul pentru drepturile omului, și pragmatismul necesar în relațiile internaționale. Carney a subliniat că Canada își construiește forța internă prin reducerea taxelor și accelerarea investițiilor în sectoare strategice, precum energie și inteligență artificială. De asemenea, țara își diversifică rapid parteneriatele internaționale, semnând acorduri comerciale și de securitate cu mai multe țări și regiuni. Parteneriate strategice și cooperare internațională Canada a convenit asupra unui parteneriat strategic cu Uniunea Europeană și a semnat 12 noi acorduri comerciale și de securitate pe patru continente. În plus, țara a încheiat parteneriate strategice cu China și Qatar și negociază acorduri de liber schimb cu India și alte țări din Asia și America de Sud. Premierul Canadei a marcat importanța formării de coaliții bazate pe valori și interese comune pentru a aborda probleme globale. El a evidențiat angajamentul Canadei față de NATO și eforturile de a consolida flancurile alianței prin investiții în apărare. Impactul asupra economiei și politicii externe Premierul a subliniat că diversificarea internațională este esențială nu doar din motive economice, ci și pentru a susține o politică externă onestă. Canada, ca superputere energetică și cu rezerve vaste de minerale critice, este bine poziționată pentru a influența scena internațională. „Canada are ceea ce lumea își dorește. Suntem o superputere energetică. Avem rezerve vaste de minerale critice. Avem cea mai educată populație din lume.” Acesta a concluzionat că, în fața unei lumi în schimbare, Canada trebuie să acționeze decisiv, construind o rețea densă de conexiuni în comerț, investiții și cultură. Aceasta va permite țării să facă față provocărilor și să valorifice oportunitățile viitoare. PE SCURT: Discursul lui Mark Carney la Davos a evidențiat o schimbare semnificativă în politica externă a Canadei, adaptându-se la noile realități internaționale. Abordarea sa pragmatică și principială subliniază angajamentul Canadei de a rămâne un partener stabil și de încredere pe scena globală. [...]
Tesla, avantaj strategic în Canada datorită uzinei din Shanghai – eliminarea tarifelor de 100% pentru mașinile electrice chineze oferă companiei un avans serios în fața concurenței
Tesla este pregătită să reintre rapid pe piața canadiană cu mașini produse în China , după ce Ottawa a renunțat la tariful de 100% impus anterior vehiculelor electrice (EV) de origine chineză, potrivit Reuters . În baza unui nou acord comercial, Canada va permite anual importul a până la 49.000 de automobile din China, cu un tarif redus la 6,1%. Tesla ar putea profita imediat de această relaxare, fiind deja pregătită logistic și comercial pentru reluarea exporturilor din uzina sa de la Shanghai. În 2023, Tesla a modificat fabrica sa din Shanghai – cea mai mare și eficientă din punct de vedere al costurilor – pentru a produce o versiune dedicată pieței canadiene a modelului Model Y . În același an, a început exportul acestor vehicule în Canada , crescând importurile auto din China în portul Vancouver cu 460% față de anul precedent, la peste 44.000 de unități. Totuși, în 2024, guvernul canadian a introdus o taxă vamală de 100% din motive de protecție economică, forțând Tesla să redirecționeze livrările din Germania și SUA. Acordul semnat recent limitează importurile la 49.000 de unități anual (cu posibilitatea creșterii la 70.000 în cinci ani), dar include o clauză care impune ca jumătate dintre acestea să fie vehicule cu un preț sub 35.000 de dolari canadieni (aproximativ 25.200 USD). Această condiție ar putea restricționa avantajul Tesla, ale cărei modele sunt, în general, mai scumpe, însă le oferă o oportunitate producătorilor chinezi axați pe mașini accesibile. Ce îi oferă Tesla un avantaj competitiv clar în acest context? Are deja o rețea de 39 de magazine și centre de service în Canada. Are o linie de producție simplificată și un portofoliu redus (4 modele), ceea ce facilitează adaptarea rapidă la cerințele fiecărei piețe. Poate reactiva livrările din Shanghai mult mai repede decât competiția. Potrivit lui Sam Fiorani, analist la AutoForecast Solutions, reluarea exporturilor de Model 3 și alte versiuni ar putea avea loc rapid, mai ales că producția pentru Canada fusese deja planificată în trecut. În același timp, Yale Zhang , de la firma AutoForesight, subliniază flexibilitatea modelului de afaceri Tesla, care poate optimiza rutele de producție și livrare în funcție de costuri și cerere. În schimb, rivali chinezi precum BYD și Nio nu au o prezență directă în Canada, iar companii precum Volvo și Polestar – care anterior exportau modele fabricate în China – nu au comentat încă în legătură cu o posibilă revenire pe piața canadiană. De remarcat este faptul că deschiderea Canadei față de EV-urile chineze vine în contrast cu abordarea Statelor Unite, care în 2024 au majorat tarifele la 100%, blocând de facto accesul acestora pe piața americană. În acest context, Canada devine o piață test importantă pentru producătorii chinezi, în special în zonele unde există o comunitate numeroasă de origine chineză. Guvernul de la Ottawa ia în calcul chiar și parteneriate și investiții directe cu firme din China pentru a dezvolta, în următorii trei ani, un model de mașină electrică realizat în Canada cu know-how chinezesc, potrivit postului public CBC. Pe scurt, contextul actual poziționează Tesla într-o postură favorabilă , iar reluarea exporturilor din China în Canada ar putea avea un impact semnificativ asupra pieței locale de vehicule electrice, marcând o nouă etapă în competiția globală dintre marii jucători din industrie. [...]
SUA avertizează Canada după acordul pentru 49.000 de EV-uri chinezești - fricțiuni comerciale cu Washingtonul
Administrația SUA avertizează că Ottawa „va regreta” deschiderea pieței pentru EV-uri chinezești , potrivit Reuters . Reacția vine după ce premierul canadian Mark Carney a anunțat la Beijing un acord ce permite importul în Canada a până la 49.000 de vehicule electrice (EV) din China, la un tarif de 6,1% în regim de „națiune cea mai favorizată” (MFN), față de tariful de 100% introdus de Canada în 2024. Mesajul politic de la Washington este că aceste mașini nu vor avea acces pe piața americană și că decizia Canadei poate crea o breșă pentru consolidarea prezenței Chinei în America de Nord. Secretarul american pentru Transporturi, Sean Duffy , a declarat, la un eveniment organizat într-o fabrică Ford din Ohio, că Ottawa „se va uita înapoi la această decizie și cu siguranță o va regreta” pentru că a adus mașini chinezești pe piața sa. În paralel, SUA își mențin o linie dură față de vehiculele și componentele auto canadiene, ceea ce amplifică tensiunile comerciale bilaterale. Din perspectiva relației SUA–Canada, combinația dintre volum și tarif este esențială: plafonul de 49.000 de vehicule și reducerea tarifului la 6,1% schimbă semnificativ semnalul față de politica din 2024, când Canada a urmat exemplul SUA și a impus 100% pentru EV-urile chinezești. Washingtonul se teme că o astfel de fereastră de acces în Canada ar putea deveni, indirect, un avantaj strategic pentru producătorii chinezi în regiune, chiar dacă oficialii americani insistă că mașinile respective „merg în Canada” și „nu vin aici”. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer , a spus că numărul limitat de vehicule nu ar trebui să afecteze exporturile auto americane către Canada, dar a calificat decizia drept „problematică”, invocând rolul tarifelor în protejarea muncitorilor din industria auto din SUA. El a adăugat, într-un interviu separat pentru CNBC , că există un motiv pentru care în SUA nu se vând multe mașini chinezești: tarifele și măsurile de protecție, inclusiv reguli privind securitatea cibernetică a vehiculelor conectate la internet și a sistemelor de navigație, adoptate în ianuarie 2025, care ar face dificilă conformarea pentru producătorii chinezi. Pe fondul acestor fricțiuni, acordul anunțat de Carney la Beijing include și așteptarea ca China să reducă până la 1 martie tarifele la semințele de rapiță (canola) la circa 15% cumulat, de la 85%, un element care sugerează o reechilibrare a intereselor comerciale canadiene spre Asia. Pentru Washington, însă, miza politică internă rămâne ridicată: opoziția față de vehiculele chinezești este puternică în ambele partide, iar senatorul republican Bernie Moreno a declarat la același eveniment că, „atât timp cât are aer în corp”, nu vor fi vândute vehicule chinezești în SUA. În acest context, decizia Canadei riscă să devină un nou punct de tensiune economică și politică în relația cu SUA , chiar dacă accesul pe piața americană rămâne, deocamdată, blocat. [...]