Știri
Știri din categoria Auto

Un patent Hyundai indică o arhitectură EV „body-on-frame” gândită să protejeze bateria și să păstreze spațiul interior, un detaliu tehnic care sugerează cum ar putea arăta viitoarele modele off-road ale companiei, potrivit Electrek.
Hyundai se pregătește să lanseze primul său vehicul cu caroserie pe cadru (body-on-frame), un pickup de clasă medie. Conceptul „Boulder” prezentat la New York Auto Show este o avanpremieră de design, însă documentația depusă la autoritatea americană de brevete (USPTO) oferă o imagine mai concretă asupra modului în care ar putea fi integrată bateria într-un astfel de șasiu.
Brevetul, intitulat „Battery Pack Mounting Structure for Vehicle” și publicat pe 5 mai 2026, descrie o structură de montare a pachetului de baterii specifică unui vehicul body-on-frame. Ideea centrală este integrarea bateriei în cadrul vehiculului astfel încât:
Electrek notează că Hyundai nu a oferit încă detalii despre specificațiile bateriei sau ale sistemului de propulsie, iar brevetul nu echivalează cu o confirmare de produs în forma exactă descrisă.
În paralel cu indiciile tehnice din brevet, Hyundai își poziționează viitorul pickup ca un pas dincolo de Santa Cruz, modelul cu care a intrat în segmentul pickup-urilor din SUA. CEO-ul Hyundai Motor North America, Randy Parker, a spus la NY Auto Show (citat de Automotive News) că trecerea la body-on-frame „împinge limitele” dincolo de Santa Cruz.
Pe partea industrială, compania intenționează să construiască pickup-ul în SUA, folosind oțel din viitoarea sa uzină de 5,8 miliarde dolari (aprox. 26,5 miliarde lei) din Louisiana. Potrivit relatării, rămâne neconfirmat unde va fi asamblat modelul, însă Parker a indicat că este luată în calcul și fabrica Hyundai Motor Group Metaplant America, unde sunt produse IONIQ 5 și IONIQ 9.
Hyundai spune că pickup-ul body-on-frame va fi unul dintre cele 36 de vehicule noi pe care grupul le va introduce în America de Nord până în 2030. Totodată, viitoarele modele body-on-frame ar urma să fie susținute de o platformă care să permită mai multe configurații: electric (EV), hibrid (HEV), motor termic (ICE) și electric cu autonomie extinsă (EREV).
Deocamdată, rămân necunoscute datele-cheie pentru piață (capacitate baterie, autonomie, putere, preț, calendar de lansare). Brevetul indică însă o direcție: Hyundai tratează „body-on-frame” nu doar ca design, ci ca problemă de inginerie a bateriei și a șasiului, cu implicații directe pentru utilizarea off-road și pentru ambalarea (packaging) componentelor într-un pickup electric.
Recomandate

BYD a depus pentru omologare o versiune „mai mică” a SUV-ului Tang, cu două configurații de masă și opțiuni 5/7 locuri , potrivit IT Home , într-un demers care indică pregătirea unei extinderi de gamă pe segmentul SUV-urilor electrice mari, cu diferențiere tehnică între variante. Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China (MIIT) a publicat lotul 409 al listei de produse noi pentru vehicule rutiere, iar în documentație apare „Tang” în versiune „standard”, pe care utilizatorii o numesc uzual „Xiao Tang” („micul Tang”) pentru a o distinge de „Da Tang” („marele Tang”), notează publicația. Dimensiuni și date de bază din dosarul MIIT Modelul BYD Tang EV din această înregistrare are următoarele dimensiuni și caracteristici declarate: lungime: 5.045 mm lățime: 1.980 mm înălțime: 1.740 / 1.760 mm ampatament: 2.950 mm ecartament față/spate: 1.700 / 1.700 mm unghi de atac / unghi de degajare: 18° / 21° consolă față / spate: 985 / 1.110 mm viteză maximă: 250 km/h În listare sunt menționate caroseria autoportantă, sistemul ABS, posibilitatea de echipare cu dispozitiv ETC (pentru taxare electronică) și prezența unui sistem EDR (înregistrator de date de eveniment auto, folosit pentru stocarea unor parametri în cazul unui incident). Două versiuni electrice, cu mase diferite și configurații de locuri În documentația de omologare apar două variante pur electrice: BYD6500BBBEV2 : masă totală 2.845 / 3.085 kg, masă proprie 2.390 / 2.480 kg, cu opțiuni de 5 sau 7 locuri . BYD6500BBBEV1 : masă totală 2.650 kg, masă proprie 2.195 kg, doar 5 locuri . Diferențierea pe mase și configurații sugerează o poziționare pe sub-variante (echipări/structuri) distincte în cadrul aceluiași model, cu impact direct asupra omologării și, ulterior, asupra ofertei comerciale. Anvelope, opțiuni de echipare și baterii Pentru BYD6500BBBEV2 sunt listate mai multe dimensiuni de anvelope, inclusiv combinații pe punți (față/spate), precum: HL245/50R20 HL245/50R20 + HL265/45R20 245/45R21 + HL265/45R21 Pentru BYD6500BBBEV1 este menționată dimensiunea HL245/50R20. La capitolul opțiuni, dosarul include o listă extinsă de elemente (de exemplu: culori/finisaje pentru plafon, ornamente exterioare, bare longitudinale, praguri fixe sau electrice, elemente decorative la faruri – cu mențiunea că plafonul panoramic este standard în această zonă de echipare). Ambele versiuni folosesc baterii LFP (litiu-fier-fosfat) , însă cu furnizori diferiți pentru celule și ansamblu, conform înregistrării: pentru BYD6500BBBEV2: celule de la Wuwei Fudi Battery, ansamblu de la Zhengzhou Fudi Battery; pentru BYD6500BBBEV1: celule de la Hefei BYD Industrial, ansamblu de la Shanwei Fudi Battery. Motorizare și ABS Ambele variante sunt declarate cu motor sincron cu magneți permanenți, model TZ205QYD , produs de Xi’an BYD Auto Parts, cu: putere de vârf: 300 kW putere nominală: 150 kW Sistemul ABS este indicat ca model IPB (FD) , produs de Fudi Power. Înregistrarea MIIT este un pas de reglementare premergător lansării pe piață; materialul nu oferă informații despre preț, calendar comercial sau piețe de export, astfel că acestea rămân neclare la acest moment. [...]

De la 7 iulie 2026, unele autorulote noi vândute în UE trebuie să vină cu sisteme avansate de siguranță , ceea ce poate influența direct configurațiile disponibile la achiziție și, implicit, costurile de echipare pentru producători și importatori, potrivit Adevărul . Măsurile fac parte din pachetul european de siguranță rutieră și urmăresc reducerea accidentelor prin introducerea treptată a unor tehnologii care previn coliziunile, limitează efectele erorilor umane și cresc protecția participanților vulnerabili la trafic. Ce dotări devin obligatorii la anumite vehicule noi, inclusiv unele autorulote Setul de cerințe vizează sisteme de asistență pentru șofer (ADAS – tehnologii care sprijină conducerea, fără a înlocui responsabilitatea șoferului), între care: Frânare automată de urgență (AEB) , care poate detecta obstacolele cu senzori și camere și poate frâna automat dacă șoferul nu reacționează la timp. Pentru vehicule mari, inclusiv autorulote construite pe platforme comerciale, rolul este reducerea accidentelor produse prin neatenție sau reacție întârziată. Asistență inteligentă pentru respectarea vitezei (ISA) , care folosește informații despre limitele legale și avertizează când acestea sunt depășite. Sisteme de menținere a benzii , care avertizează la părăsirea accidentală a benzii și pot interveni asupra direcției în anumite situații, relevante mai ales pentru autorulote, prin dimensiuni și masă, pe autostrăzi și drumuri rapide. Detectarea oboselii și a lipsei de atenție , prin monitorizarea comportamentului la volan și transmiterea de avertismente/recomandări de pauză, importantă pentru vehicule folosite frecvent la drumuri lungi. Camere și senzori pentru mersul înapoi , pentru vizibilitate mai bună la manevre și reducerea incidentelor în parcări sau spații înguste, unde autorulotele au adesea vizibilitate limitată în spate. Sisteme pentru protecția pietonilor și bicicliștilor , cu detectare mai rapidă a participanților vulnerabili și evitarea coliziunilor. Sistem de înregistrare a datelor tehnice la accident („cutia neagră”) , care nu înregistrează conversații, ci date precum viteza, frânarea sau funcționarea sistemelor de siguranță, utile pentru analiza cauzelor accidentelor. Pregătire pentru instalarea ulterioară a dispozitivelor de blocare la alcool (sisteme care pot împiedica pornirea dacă șoferul depășește limita permisă). Cine este vizat și ce nu se schimbă pentru proprietarii actuali Aplicarea nu este identică pentru toate autorulotele: obligațiile depind de categoria de omologare , data omologării și vehiculul de bază pe care este construită autorulota. În esență, regulile vizează vehiculele noi introduse pe piață și nu implică echiparea retroactivă a autorulotelor deja aflate în proprietatea utilizatorilor. În ansamblu, obiectivul declarat al modificărilor este creșterea siguranței rutiere și reducerea numărului de accidente prin utilizarea tehnologiilor moderne de asistență pentru șoferi. [...]

McLaren a ales să investească în „autenticitate” în loc de încă un hypercar reîmbrăcat , construind un exemplar unic M6GT „period-correct” pentru Goodwood, pe baza desenelor originale ale lui Bruce McLaren , potrivit Jalopnik . Proiectul, realizat de echipa McLaren Special Operations (MSO), mizează pe valoarea de patrimoniu și pe execuția fidelă epocii, nu pe tehnologie modernă sau pe o reinterpretare stilistică. Mașina, prezentată la Goodwood Festival of Speed pe 9 iulie, este descrisă ca un omagiu „complet corect pentru perioada” în care ar fi putut fi construită inițial. MSO a pornit de la planurile originale și a urmărit să reproducă viziunea fondatorului „exact așa cum ar fi fost făcută atunci”, inclusiv la nivel de caroserie, motor și transmisie. Ce înseamnă „period-correct” în acest caz: piese, materiale și procese Dincolo de aspect, McLaren a încercat să reproducă inclusiv metodele și soluțiile tehnice ale vremii. Conform publicației, proiectul include: șasiu provenit dintr-un McLaren M6A Can-Am construit în perioada respectivă; caroserie realizată folosind materiale menționate în desenele originale și matrițe originale care au fost găsite; nituri din aluminiu cu cap închis, în stilul original, pentru care a fost necesar un specialist din industria aerospațială, tocmai pentru a respecta execuția de epocă. Jalopnik notează și că Bruce McLaren a construit la vremea lui un prototip pe care l-a folosit ca mașină personală, ceea ce ar fi oferit companiei suficiente informații pentru a recrea M6GT cu un grad ridicat de fidelitate. Motor V8 „de epocă”, dar cu puține date publice McLaren nu oferă specificații complete, însă susține că V8-ul „small block” este construit în spiritul proiectului original și folosește aceleași chiulase „camel hump”, iar puterea trece de 400 CP. Publicația subliniază că nu este precizat exact nici tipul transmisiei, doar că este o cutie „period-correct”, manuală, cu un schimbător având un buton din nuc masiv. La interior, mașina păstrează aceeași logică de epocă: instrumente Jaeger și un volan simplu cu trei spițe, detalii care întăresc poziționarea proiectului ca obiect de patrimoniu, nu ca demonstrație de inginerie contemporană. De ce contează: MSO monetizează patrimoniul prin execuție, nu prin „nostalgie” generică În termeni de business, proiectul arată direcția în care diviziile de personalizare și „one-off” (exemplare unice) pot crea valoare: prin muncă de arhivă, refacerea unor procese și piese greu de replicat și printr-o poveste verificabilă tehnic, nu doar printr-un pachet estetic. Jalopnik punctează explicit că nu este vorba de „un hypercar reîmbrăcat” vândut pe sentiment, ci de o reconstrucție cu ambiție de autenticitate. Un detaliu cu potențial de continuitate de brand este emblema unică McLaren, cu font „vintage” și pasărea kiwi, ca trimitere la originile neozeelandeze ale lui Bruce McLaren—element pe care autorul spune că și-ar dori să-l vadă folosit mai departe pe modelele companiei. [...]

Profitabilitatea marilor producători auto se deteriorează puternic în 2025 , pe fondul unei combinații de tarife americane mai dure, intensificarea războiului de prețuri din China și costuri de conformare mai mari în SUA și UE, potrivit unei sinteze citate de CNMO . În acest tablou, Volkswagen își vede profitul operațional prăbușit cu peste jumătate, iar Honda ajunge la prima pierdere anuală din aproape 70 de ani. Căderi abrupte de profit și pierderi record Datele agregate pentru 2025 indică o scădere generalizată a profiturilor în industrie: Volkswagen : profitul operațional a scăzut cu 53,5% , de la 9,6 miliarde euro în 2024 la 4,4 miliarde euro în 2025. Toyota : profitul net este estimat să scadă cu 25% . Honda : consemnează prima pierdere anuală de la listare, cu un minus net de 6.500 miliarde yeni . Stellantis : pierdere de 22,3 miliarde euro , descrisă drept cea mai mare pierdere din istoria producătorilor auto europeni . Ford : pierdere netă de 8,2 miliarde dolari (aprox. 37,7 miliarde lei ). General Motors : profitul net a scăzut cu 55% . Chiar și mărcile considerate mai „rezistente” (precum Porsche, Hyundai și Kia) ar fi înregistrat scăderi ale profitului cuprinse între 21% și 88% , conform aceleiași sinteze. Presiunea se vede și la nivel de profit pe mașină O degradare și mai directă a economiei businessului auto este profitul (sau pierderea) raportat(ă) la fiecare vehicul vândut: Tesla : profitul pe mașină a coborât de la 557.000 yeni (2024) la 348.000 yeni (2025), o scădere de 38% , minimul ultimilor cinci ani. Toyota : profitul pe mașină a scăzut de la 341.000 yeni la 260.000 yeni , adică cu circa 10.000 yeni mai puțin per vehicul. Ford și Stellantis : ajung la pierdere pe mașină , iar la Stellantis pierderea este estimată la aprox. 150.000 yeni pentru fiecare vehicul vândut. În contrapondere, BMW și Suzuki sunt menționate ca excepții: BMW ar beneficia de reziliența segmentului premium, iar Suzuki ar fi obținut o creștere de 3% a profitului net, susținută de poziționarea pe piața de mașini mici. De ce contează: trei șocuri care lovesc simultan marjele Analiza citată indică trei factori principali care se suprapun în 2025: Tarifele SUA pentru China : rata tarifelor ar fi urcat de la 25% la 145% , cu efecte imediate asupra profitabilității (inclusiv scăderi puternice ale profitului operațional trimestrial la producători precum Toyota și BMW) și asupra marjelor exportatorilor coreeni către SUA. Escaladarea competiției în China : cota de piață a modelelor electrificate ale mărcilor chineze ar fi urcat de la 40% (în urmă cu trei ani) la 66% , transformând o piață tradițional profitabilă într-un teren de „hemoragie” a marjelor pe fondul războiului de prețuri. Electrificare mai rapidă decât cererea și reglementări mai dure : cererea pentru vehicule electrice (EV) ar fi sub așteptări, în timp ce se înăspresc regulile de mediu; sunt menționate amenzi cumulate (EPA în SUA și penalități UE pentru emisii) de peste 254 miliarde dolari (aprox. 1.168 miliarde lei ), cu impact în special prin ajustări contabile („deprecieri”) la grupuri precum GM și Ford. În ansamblu, mesajul pentru 2025 este că problemele nu mai sunt izolate la un producător sau o regiune: șocurile comerciale, concurența din China și costurile de conformare comprimă simultan marjele , iar diferența o fac poziționarea (premium vs. masă) și disciplina investițiilor în electrificare. [...]

BYD intră agresiv pe piața europeană a plug-in hybrid cu Dolphin G, mizând pe preț și autonomie electrică : hatchback-ul Dolphin G DM-i poate fi comandat deja în Europa, iar în Germania pornește de la 18.990 euro (aprox. 94.500 lei) cu stimulente, potrivit Electrek . Modelul este primul automobil BYD proiectat special pentru Europa și este poziționat ca alternativă „accesibilă” în segmentul B, unde multe modele sunt hibride clasice. BYD mizează pe combinația dintre autonomie electrică suficientă pentru navetă și costuri de utilizare reduse, într-un context în care stimulentele și taxarea emisiilor influențează direct decizia de cumpărare. Prețuri și stimulente: diferențe mari între „cu” și „fără” ajutoare În Germania, versiunea de bază Active este listată la 18.990 euro (aprox. 94.500 lei) cu stimulente incluse. Oferta include: un stimulent guvernamental de 4.500 euro (aprox. 22.400 lei); un discount „BYD E-Bonus” de 5.500 euro (aprox. 27.400 lei). Fără aceste reduceri, prețul standard pentru Active pornește de la 28.990 euro (aprox. 144.200 lei). În Regatul Unit, Dolphin G DM-i este vândut în aceleași patru versiuni, cu prețuri de listă de la 23.990 lire (aprox. 141.500 lei) pentru Active, urcând până la 29.940 lire (aprox. 176.600 lei) pentru Sport. Ce oferă tehnic: autonomie electrică până la 65 mile și încărcare rapidă pe versiunile superioare Dolphin G DM-i folosește sistemul „Super Hybrid” al BYD (un plug-in hybrid, adică un hibrid cu baterie încărcabilă la priză). Configurația include un motor pe benzină de 1,5 litri, patru cilindri, și două motoare electrice (unul pentru tracțiune, celălalt ca generator pentru încărcarea bateriei). Sunt două opțiuni de baterie: Active : baterie Blade de 7,42 kWh, autonomie electrică WLTP de 24,8 mile (aprox. 40 km) și autonomie totală de 633 mile (aprox. 1.019 km). Boost/Comfort/Sport : baterie Blade de 18,3 kWh, autonomie electrică de 65 mile (aprox. 105 km) și autonomie totală de 646 mile (aprox. 1.040 km). La încărcare, Active are încărcător de bord de 3,3 kW, iar versiunile superioare urcă la 6,6 kW și adaugă încărcare DC de 39 kW, cu 10%–80% în 26 de minute (conform BYD). Poziționare în gamă și calendar de livrări Electrek notează că Dolphin G DM-i este ușor mai scump decât Dolphin Surf , modelul complet electric de intrare în gamă, care pornește în Germania de la 12.990 euro (aprox. 64.700 lei) cu stimulente, respectiv 22.990 euro (aprox. 114.400 lei) fără stimulente, cu autonomie WLTP de 192 mile (310 km). Dolphin G are 4.160 mm lungime și urmează să fie cel mai mic PHEV (plug-in hybrid) vândut în Marea Britanie. BYD spune că primele livrări către clienți vor începe în septembrie. [...]

Grupul Volkswagen vrea să taie până la 50% din gama de modele până în 2030 , ca parte a unui plan de reducere a complexității și de ajustare a capacităților la o piață mai competitivă, potrivit Motor1 . În ultimele săptămâni au circulat speculații despre concedieri masive și închideri de fabrici în Germania, însă planul prezentat oficial nu include cifre concrete privind reducerea de personal și nici locații exacte pentru eventuale închideri de unități de producție. Publicația notează că măsurile vizează întregul grup (cu zece mărci auto și alte participații), nu doar marca Volkswagen. Reducerea complexității: mai puține modele și mai puține variante Conform punctelor prezentate, grupul intenționează: să restrângă treptat gama de modele cu până la 50% , concentrându-se pe „cele mai atractive segmente” de piață; să reducă „complexitatea ofertei” cu până la 75% , exemplificată prin numărul de opțiuni de echipare disponibile. Miza operațională este simplificarea portofoliului și scăderea numărului de combinații posibile la configurarea mașinilor, o zonă care generează costuri și complicații în producție și logistică. Tehnologie și producție: armonizare pe regiuni și țintă de 9 milioane de unități Planul prevede și o reorganizare a tehnologiilor-cheie (platforme, arhitecturi electronice și „peisaje software”) pe două mari zone, „emisfera vestică” și „emisfera estică”, cu obiectivul de a crește sinergiile la nivel de grup și de a elimina structuri tehnologice paralele. Pe partea de capacitate industrială, grupul își propune un nivel „aliniat cererii” de aproximativ 9 milioane de unități pe an . Înainte de pandemie, compania era „investită” pentru circa 12 milioane de vehicule , iar reducerea de 2 milioane de unități este prezentată ca progres deja realizat. Următorii pași ar urma să vizeze China și Europa , în paralel cu eficientizarea dezvoltării și a zonelor indirecte. Mesajul conducerii: transformare „din forțe proprii”, fără detalii despre concedieri În articol este citat CEO-ul grupului, Oliver Blume , care leagă planul de obiectivul ca Volkswagen Group să devină „cel mai atractiv producător auto din lume” până în 2030 și enumeră direcțiile: mai puțină complexitate, tehnologii mai focalizate, orientare regională mai puternică, reducerea supracapacităților, portofoliu de participații mai „suplu” și structuri mai „subțiri”. „Obiectivul nostru este clar: până în 2030 facem din Volkswagen Group cea mai atractivă companie auto din lume (…) Cu planul nostru de viitor intrăm prin forțe proprii în următoarea fază a transformării.” Pentru moment, din informațiile prezentate, direcția este una de raționalizare a portofoliului și a capacității , însă fără angajamente publice cuantificate privind locurile de muncă sau fabricile care ar putea fi afectate. [...]