Știri
Știri din categoria Auto

Grupul Volkswagen vrea să taie până la 50% din gama de modele până în 2030, ca parte a unui plan de reducere a complexității și de ajustare a capacităților la o piață mai competitivă, potrivit Motor1.
În ultimele săptămâni au circulat speculații despre concedieri masive și închideri de fabrici în Germania, însă planul prezentat oficial nu include cifre concrete privind reducerea de personal și nici locații exacte pentru eventuale închideri de unități de producție. Publicația notează că măsurile vizează întregul grup (cu zece mărci auto și alte participații), nu doar marca Volkswagen.
Conform punctelor prezentate, grupul intenționează:
Miza operațională este simplificarea portofoliului și scăderea numărului de combinații posibile la configurarea mașinilor, o zonă care generează costuri și complicații în producție și logistică.
Planul prevede și o reorganizare a tehnologiilor-cheie (platforme, arhitecturi electronice și „peisaje software”) pe două mari zone, „emisfera vestică” și „emisfera estică”, cu obiectivul de a crește sinergiile la nivel de grup și de a elimina structuri tehnologice paralele.
Pe partea de capacitate industrială, grupul își propune un nivel „aliniat cererii” de aproximativ 9 milioane de unități pe an. Înainte de pandemie, compania era „investită” pentru circa 12 milioane de vehicule, iar reducerea de 2 milioane de unități este prezentată ca progres deja realizat. Următorii pași ar urma să vizeze China și Europa, în paralel cu eficientizarea dezvoltării și a zonelor indirecte.
În articol este citat CEO-ul grupului, Oliver Blume, care leagă planul de obiectivul ca Volkswagen Group să devină „cel mai atractiv producător auto din lume” până în 2030 și enumeră direcțiile: mai puțină complexitate, tehnologii mai focalizate, orientare regională mai puternică, reducerea supracapacităților, portofoliu de participații mai „suplu” și structuri mai „subțiri”.
„Obiectivul nostru este clar: până în 2030 facem din Volkswagen Group cea mai atractivă companie auto din lume (…) Cu planul nostru de viitor intrăm prin forțe proprii în următoarea fază a transformării.”
Pentru moment, din informațiile prezentate, direcția este una de raționalizare a portofoliului și a capacității, însă fără angajamente publice cuantificate privind locurile de muncă sau fabricile care ar putea fi afectate.
Recomandate

Piața auto globală se fragmentează pe trei viteze , iar diferențele de adopție a electrificării riscă să complice strategiile de produs și investițiile constructorilor care vând simultan în Asia, SUA și Europa, potrivit Gadget . China accelerează puternic tranziția, în timp ce Statele Unite încetinesc, iar Europa rămâne într-o zonă de echilibru între reglementări și cererea consumatorilor. Consecința economică directă este că „rețeta unică” pentru electrificare devine tot mai greu de aplicat la nivel global: un model gândit pentru o piață poate fi prea scump, nepotrivit sau insuficient de competitiv pe alta. China: electrificare în masă, susținută de costuri și lanțuri integrate În China, autoturismele complet electrice (BEV) și hibridele plug-in (PHEV) au ajuns la 65,2% din vânzările de mașini noi la finalul lunii august, conform datelor citate în material. Publicația indică drept factori cheie competitivitatea producătorilor locali (precum BYD, Geely și Li Auto), sprijinită de lanțuri de aprovizionare integrate și de baterii cu costuri reduse (inclusiv LFP și chimii pe bază de siliciu-carbon). SUA: creștere frânată de preț, infrastructură și preferințe de consum În Statele Unite, cota de piață a vehiculelor electrice „pure” este descrisă ca fiind blocată la valori de o singură cifră, la 7,3% în primele opt luni ale anului . Printre barierele menționate se află costul inițial ridicat, rețelele de încărcare rapidă neuniforme în zonele rurale și preferința tradițională pentru SUV-uri mari și pick-up-uri cu motoare termice. Europa: între ținte de emisii și cerere volatilă, cu hibridul ca soluție de tranziție În Europa, cota vehiculelor complet electrice este indicată la 33,7% din vânzări , poziționând regiunea între avansul Chinei și reticența din SUA. Materialul notează că reducerea sau eliminarea subvențiilor în unele piețe a încetinit temporar achizițiile, însă regulile privind emisiile de flotă împing constructorii să aducă modele electrice mai accesibile. În paralel, cererea pentru PHEV și hibride clasice rămâne puternică, ca opțiune de tranziție pentru cumpărătorii care nu vor să renunțe complet la termice. De ce contează pentru constructori Evoluția „pe trei viteze” pune presiune operațională și comercială pe producătorii auto: portofoliile, prețurile și chiar tehnologiile (de la tipul de baterie la mixul electric–hibrid–termic) trebuie calibrate diferit pentru Beijing, Washington și capitalele europene. În lectura materialului, miza este adaptarea rapidă a strategiilor regionale, într-un moment în care reglementările și comportamentul consumatorilor nu mai converg la nivel global. Materialul are ca sursă secundară Profit.ro , menționată de autor. [...]

Șeful Volkswagen cere reglementări mai flexibile și subvenții pentru a proteja producătorii auto europeni, pe fondul presiunii crescânde din partea importurilor de mașini chinezești și a tranziției accelerate către vehicule electrice, potrivit Economica . Declarațiile au fost făcute de Oliver Blume la un eveniment organizat în marja Salonului Auto de la Paris , unde a spus că Volkswagen, Stellantis și Renault – companii care „împreună sunt responsabile pentru mai mult de 60% din producția auto europeană” – sunt „sufocate” de schimbările din piață și de intensificarea concurenței, relatează Agerpres. Presiunea pe modelul „volum mare, marje mici” Miza imediată pentru marii producători europeni este segmentul de masă, unde vânzările mari vin, de regulă, cu marje reduse. În acest context, Blume a avertizat că producătorii trebuie să livreze vehicule electrice (EV) accesibile, dar și să țină costurile sub control. „Nu ne putem construi viitorul doar pe profiturile din exporturi. Afacerile noastre europene trebuie să fie profitabile, reziliente și competitive”, a spus Blume. În paralel, mărcile chineze au o prezență „în număr record” la Salonul Auto de la Paris, încercând să-și extindă poziția în Europa pe fondul încetinirii pieței interne, alimentând temeri legate de impactul importurilor mai ieftine. Ce cere industria: stimulente legate de producția în Europa Blume a reluat solicitările Volkswagen către autorități pentru sprijinirea industriei prin reglementări mai flexibile și subvenții care să susțină producătorii locali. „Trebuie să asigurăm baza industrială a Europei”, a declarat Blume. O poziție similară a exprimat și șeful Stellantis, Antonio Filosa, care a cerut stimulente mai puternice pentru producătorii ce fabrică vehicule în regiune, în condițiile intensificării concurenței din China. „Susținem cu fermitate în Europa asigurarea de șanse egale pentru toată lumea. Concret, înseamnă să lucrăm la o reglementare corectă, începând de la «Made in Europe», care ar trebui să ofere stimulente, recompense, și protecție celor care pot demonstra că proiectează și construiesc mașini”, a afirmat Filosa. Context operațional: restructurare majoră la Volkswagen În același timp, Blume încearcă să gestioneze „cea mai mare restructurare din istoria Volkswagen”, care include zeci de mii de concedieri și posibile închideri de fabrici, pe fondul opoziției sindicatelor, potrivit informațiilor citate. În acest cadru, mesajul către autorități este că tranziția către electrificare și competiția cu importurile low-cost riscă să pună sub presiune baza industrială europeană, dacă nu apar măsuri de sprijin orientate către producția locală. [...]

China pregătește reguli mai stricte pentru dotările „high-tech” din mașini , iar proiectul de norme poate forța producătorii să-și recalibreze rapid designul și funcțiile – de la scaune „zero-G” și ecrane mari, până la mesaje proiectate cu farurile. Informațiile apar în Car News China , care relatează despre consultarea publică lansată de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (MIIT) pe un pachet de reguli pentru noile tehnologii auto. Proiectul vizează siguranța, operarea și interfața cu utilizatorul, cu accent pe funcții considerate tot mai „invazive” sau riscante în utilizarea reală: scaune cu mișcare/poziții speciale, suprafețe mari de afișare în bord și iluminare exterioară programabilă de utilizatori. Scaune „zero-G”: funcții limitate și interdicție în mers Un capitol al proiectului se referă la scaune și propune teste mai stricte de impact, anti-prindere (anti-pinch) și fiabilitate pentru funcții „inovatoare”. Sunt menționate explicit scaunele „Zero-G”, cele rotative și cele care se rabatează complet. MIIT recomandă și ca producătorii să limiteze unde și când pot fi folosite funcțiile de mișcare ale scaunelor, pentru a reduce riscurile. În plus, proiectul propune interzicerea acestor funcții atunci când vehiculul este în mișcare. Ecrane mari și HUD-uri complexe: accent pe distragere și comportament la impact O altă secțiune ridică problema unităților de afișare din habitaclu: ecrane centrale de infotainment, display-uri cu „suprafață mare” și head-up display-uri (HUD – proiecție de informații în câmpul vizual al șoferului) complexe. Ministerul cere producătorilor să evalueze efectul de distragere asupra șoferilor, dar și fiabilitatea și siguranța acestor sisteme în caz de coliziune și în condiții extreme. Proiectul propune și interzicerea ecranelor pliabile și flexibile, o direcție care ar putea lovi în special mărcile care mizează pe diferențiere prin tehnologie, precum Xiaomi sau alianța HIMA a Huawei, notează publicația. Mesaje pe faruri și stopuri: moderare și monitorizare a conținutului Proiectul include și reguli noi pentru iluminarea vehiculelor, cu atenție pe ansamblurile de lumini, unități de iluminare proeminente și mesaje definite de utilizator pentru faruri și stopuri. Unele modele NEV (vehicule cu energie nouă, categorie care include electrice și hibride plug-in) folosesc deja iluminare matrix LED, care permite proiectarea de desene și text. MIIT recomandă ca producătorii să modereze conținutul afișat prin aceste sisteme și să monitorizeze ce „scriu” șoferii, pe fondul temerilor că ar putea fi proiectat conținut „neaprobat” pe drumurile din China. Car News China compară abordarea cu filtrarea și auditarea existente pe multe smartphone-uri Android vândute în China, unde anumite cuvinte sensibile sunt blocate inclusiv la denumiri de hotspot Wi‑Fi sau conexiuni Bluetooth. Mânere de uși: reiterarea interdicției pentru cele complet ascunse MIIT reia și propunerea de interzicere a mânerelor de uși complet ascunse. Ministerul publicase anterior diagrame cu ceea ce consideră „ideal” și indicase mai multe soluții preferate pentru mânere exterioare și interioare. În noul draft sunt incluse și cerințe pentru mânere cu „design inovator”: verificarea fiabilității și siguranței în condiții extreme, integrarea unor legături mecanice redundante și asigurarea unui spațiu suficient pentru operarea cu mâna. Ce înseamnă pentru producători Din perspectiva industriei, consultarea MIIT semnalează o înăsprire a cadrului de reglementare pentru dotări care au devenit argumente de vânzare în segmentul NEV și în zona „tech-first”. Dacă proiectul se transformă în reguli aplicabile, producătorii ar putea fi nevoiți să: limiteze software funcții deja livrate (scaune cu mișcare, iluminare cu mesaje); reproiecteze hardware (tipuri de ecrane, soluții de mânere); introducă mecanisme de control al conținutului pentru iluminarea exterioară. Materialul nu precizează un calendar de adoptare sau intrare în vigoare; în acest moment este vorba despre o consultare publică pe un proiect de reglementare. Pentru textul integral al consultării, Car News China indică pagina MIIT: https://www.miit.gov.cn/gzcy/yjzj/art/2026/art_d82e902143264b6d9179e01ee54a414f.html . [...]

BYD a deschis precomenzi „în orb” pentru a doua generație Seagull, mizând pe mai mult spațiu și dotări premium pentru a-și apăra poziția în segmentul EV-urilor ieftine , potrivit Electrek . Mutarea contează pentru că Seagull este deja unul dintre cele mai vândute modele electrice accesibile la nivel global, iar noua versiune vine cu o creștere semnificativă de dimensiuni și cu upgrade-uri tehnice care pot ridica ștacheta în zona „entry-level”. Modelul actual pornește în China de la 69.900 yuani (aprox. 10.000 de dolari, adică ~46.000 lei) și este vândut în afara Chinei sub numele Dolphin Surf, respectiv Dolphin Mini în piețe precum Brazilia și Mexic. În Europa, Dolphin Surf începe de la 22.900 euro (aprox. 114.000 lei), conform aceleiași surse. De ce schimbarea e relevantă: BYD își „îngroașă” oferta de volum Seagull (în diversele sale versiuni de export) a ajuns între cele mai bine vândute vehicule electrice din lume. Conform datelor citate de Electrek din CleanTechnica , modelul BYD a fost al șaselea cel mai vândut EV la nivel global până în august, cu peste 212.000 de unități. În acest context, BYD pregătește a doua generație ca răspuns la „valul” de modele electrice accesibile care intră pe piață, încercând să păstreze avantajul de cost, dar să adauge argumente de confort și tehnologie. Ce aduce a doua generație: dimensiuni mai mari, motor mai puternic și mutat pe spate Din informațiile apărute în documentele de omologare din China ( MIIT ), noul Seagull are: dimensiuni: 4.205 mm lungime, 1.810 mm lățime, 1.570 mm înălțime; ampatament: 2.650 mm, cu 150 mm mai mare decât la actualul Seagull; lungime totală cu 425 mm mai mare față de modelul curent (3.780 mm). La nivel de propulsie, documentele indică un motor electric de 95 kW (127 CP), față de 55 kW (75 CP) la Seagull-ul actual. O schimbare importantă este trecerea de la motor montat pe față la motor montat pe spate. Electrek notează și apariția unui senzor LiDAR montat pe plafon, ceea ce sugerează un pachet ADAS (sisteme de asistență la condus) mai avansat, asociat cu sistemul BYD „God’s Eye B”. Precomenzi fără preț și lansare așteptată până la final de 2026 Directorul general al gamei BYD Ocean, Zhang Zhuo, a anunțat pe Weibo deschiderea precomenzilor „în orb” (fără preț comunicat), cu șase opțiuni de culoare exterioară. BYD nu a confirmat încă specificațiile bateriei sau alte detalii. Potrivit declarațiilor citate de Electrek, a doua generație ar urma să fie lansată sub numele „Great Seagull” și să ajungă la vânzare până la finalul lui 2026. Publicația mai menționează că, deși nu este confirmat, modelul ar putea primi Blade Batteries 2.0 și tehnologie de încărcare rapidă („Flash Charging”) pe versiunile mai bine echipate. După lansarea în China, BYD este așteptată să ducă o versiune mai mare și pe piețele externe, probabil ca variantă a Dolphin Surf/Dolphin Mini. [...]

Comisia Europeană pregătește limitarea importurilor de hibride din China , printr-un mecanism care ar putea ridica costurile pentru modelele ce depășesc un prag stabilit, într-o încercare de a reduce presiunea pe industria auto din UE, potrivit Gadget . Miza este una de reglementare cu efect economic: după ce anul trecut UE a introdus taxe vamale suplimentare pentru vehiculele electrice importate din China , producătorii asiatici ar fi accelerat vânzările de hibride și plug-in hybrid (PHEV), care nu au fost vizate de acele măsuri și au intrat în continuare cu tariful standard de 10%. Ce instrumente are în vedere UE Spre deosebire de cazul vehiculelor 100% electrice, pentru hibride ar fi analizată o abordare care să protejeze piața unică fără escaladarea imediată a tensiunilor comerciale: cote tarifare : stabilirea unui volum maxim de importuri care intră cu taxa standard de 10%, iar ce depășește pragul ar urma să fie taxat suplimentar; autolimitare la 15% : UE ar fi propus, în negocieri directe, plafonarea voluntară a exporturilor de hibride la aproximativ 15% din piața europeană, însă China ar fi respins propunerea, invocând caracterul protecționist și posibila încălcare a regulilor Organizației Mondiale a Comerțului. De ce contează pentru industria auto europeană Conform articolului, investitorii se așteaptă ca o eventuală reducere a presiunii pe prețuri din partea mărcilor chinezești să ofere producătorilor europeni timp pentru reorganizare. În același timp, riscurile structurale rămân: industria europeană se confruntă cu supracapacități și costuri ridicate la energie. Ca exemplu de presiune internă, este menționat faptul că grupul Volkswagen derulează un amplu program de restructurare, cu obiectivul de a eficientiza operațiunile până la finalul deceniului. Materialul citat de Gadget indică drept sursă clashreport.com, fără alte detalii despre calendarul sau parametrii finali ai măsurilor aflate în discuție. [...]

Comisia Europeană încearcă să obțină de la Beijing limitarea exporturilor de mașini hibride către UE , într-o rundă de negocieri comerciale care pune industria auto în centrul efortului Bruxelles-ului de a reduce deficitul comercial uriaș cu China, potrivit Politico . Discuțiile au loc înaintea vizitei de două zile la Beijing a comisarului european pentru comerț, Maroš Šefčovič , care începe joi. Miza imediată este un angajament al Chinei de a tempera exporturile de vehicule hibride (inclusiv hibride plug-in), într-un moment în care UE caută rezultate concrete după patru luni de presiuni pentru a diminua dezechilibrul comercial, estimat la 1 miliard de euro pe zi. De ce contează: presiune pe industria auto europeană și pe locuri de muncă Industria auto europeană este descrisă drept una dintre cele mai afectate de supracapacitatea de producție din China. UE a importat în 2025 peste un milion de mașini noi din China și a exportat doar 160.000, iar în august „una din opt” mașini vândute în UE a fost chinezească, pe fondul creșterii vânzărilor de hibride plug-in. Un element-cheie în negocieri este diferența de tratament vamal: în timp ce vehiculele electrice cu baterie din China sunt supuse tarifelor UE din 2024 , hibridele plug-in nu sunt, ceea ce le-a făcut mai competitive pe piața europeană. Pentru Germania, impactul este major: sectorul auto susține aproximativ 2,2 milioane de locuri de muncă și reprezintă o treime din cheltuielile de cercetare-dezvoltare industrială, notează Politico. Ce instrumente sunt pe masă În discuțiile UE–China, opțiunile menționate includ: restricții voluntare la export (limitări asumate de exportator, fără impunere formală de taxe); angajamente de preț („price undertakings”) – mecanisme prin care exportatorii acceptă să vândă peste un anumit prag de preț, pentru a reduce acuzațiile de dumping. Un diplomat UE citat de publicație a spus că un acord sectorial pe auto ar putea deveni „șablon” pentru alte industrii aflate sub presiuni similare. Linia politică se întărește la nivelul UE Šefčovič merge la Beijing cu sprijin politic din partea celor mai mari state membre, în condițiile în care cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au cerut, într-o scrisoare comună, ca executivul european să primească puterea de a restricționa sau chiar opri importurile din țări care distorsionează piața unică. Inițiativa vine pe fondul temerilor că supraproducția chineză duce la închideri de fabrici și pierderi de locuri de muncă în Europa. La o reuniune a ambasadorilor UE, majoritatea capitalelor ar fi primit favorabil propunerea franco-germană, potrivit unor diplomați citați. Context: deficitul comercial e mult mai mare decât „dosarul auto” Deși mașinile sunt în prim-planul negocierilor, Politico notează că ele reprezintă doar o parte mică din dezechilibrul total. Exporturile auto ale Chinei către UE au totalizat 15,1 miliarde euro, potrivit ACEA, în timp ce deficitul comercial al UE cu China a fost de aproape 360 miliarde euro în 2025 și este deja cu 12% mai mare anul acesta. Ce urmează: raport la summitul UE din 15–16 octombrie Comisia Europeană i-a informat pe ambasadori înaintea vizitei, iar unul dintre diplomați a descris atmosfera dintre Bruxelles și Beijing drept „pesimistă”. Rezultatul discuțiilor din această săptămână urmează să fie prezentat liderilor UE la summitul din 15–16 octombrie, când aceștia vor decide dacă există progres suficient pentru continuarea negocierilor. O avertizare vine de la Rhodium Group, prin asociatul director Camille Boullenois, care susține că o victorie parțială și îngustă ar putea încetini acțiuni mai ample de apărare comercială la Bruxelles: „Aveți grijă ce vă doriți. O victorie simbolică și îngustă ar putea risca să încetinească o acțiune mai amplă de apărare comercială la Bruxelles.” [...]