Știri
Știri din categoria Auto
Ford a câștigat Pike’s Peak 2026 cu un Mach‑E electric, profitând de avantajul decisiv al altitudinii: potrivit IT Home, prototipul „Super Mustang Mach‑E” a învins toate mașinile cu motoare pe benzină în cursa de urcare Pikes Peak International Hill Climb, una dintre cele mai vechi și mai dificile competiții de acest tip din lume.
Cursa, organizată din 1916 (ediția din 2026 fiind a 103-a), se desfășoară pe un traseu de 20 km, cu start la 2.862 m altitudine și sosire la 4.300 m, pe o pantă medie de 7,2%. Condițiile rămân riscante chiar și după asfaltarea completă a traseului (finalizată în 2011), iar vremea se poate schimba rapid, cu ploaie, ninsoare sau ceață care pot întrerupe competiția.
Publicația explică faptul că, pe măsură ce altitudinea crește, aerul devine mai sărac în oxigen, ceea ce afectează arderea și, implicit, performanța motoarelor termice. Pentru a compensa, mașinile pe benzină au nevoie de motoare foarte mari. În schimb, mașinile electrice nu depind de oxigen pentru „combustie”, astfel că mediul de la mare altitudine devine un avantaj structural pentru ele.
Contextul susține această tendință: recordul absolut al traseului (7 min 57 s 148) a fost stabilit în 2018 de Romain Dumas la volanul unui Volkswagen ID.R electric, iar în anii anteriori au existat rezultate puternice și pentru alte modele electrice (menționate în material: Hyundai IONIQ 5 N, Rivian Quad, Tesla, Faraday Future).
Ford a revenit în 2026 după ce, în 2025, deși a câștigat o categorie, a terminat pe locul al doilea la general. Atunci, vremea rea și măsurile de siguranță au dus la închiderea temporară a jumătății superioare a traseului, reducând tocmai segmentul unde electricele pot face diferența, potrivit relatării.
În 2026, „Super Mustang Mach‑E” a câștigat la general cu timpul de 8 min 18 s 202, cu un avans de peste 11 secunde față de următorii clasați (Robin Shute cu Sendycar V1 și Simone Faggioli cu Nova Proto NP01). IT Home notează că timpul este cu aproape 30 de secunde mai bun decât cel obținut anterior de Dumas cu „SuperVan” (8 min 47 s 682), însă mașinile au concurat în categorii diferite, astfel că recordurile pe clasă rămân separate.
Totodată, performanța Ford rămâne cu 21 de secunde peste recordul absolut din 2018 (ID.R), care a concurat într-o categorie de modificări mai permisivă.
Conform materialului, Ford nu a fost singurul concurent electric: echipa Evasive Motorsports a înscris un Hyundai IONIQ 5 N, dar mașina a fost avariată în antrenamente și nu a mai luat startul în cursa propriu-zisă.
Recomandate
Peste 3.000 de respondenți anticipează că vehiculele electrice chineze vor intra pe piața SUA prin parteneriate cu producători locali , arată un sondaj publicat de Electrek , într-un moment în care dezbaterea din SUA se mută de la „dacă” la „cum” vor fi vândute aceste modele, pe fondul presiunilor politice și comerciale. Sondajul a întrebat cititorii cum cred că vor fi comercializate primele vehicule electrice chineze pe șoselele americane, plecând de la ideea că, odată cu un acord care aduce vehicule electrice chineze în America de Nord prin Canada, intrarea în SUA ar fi mai degrabă o chestiune de timp. Publicația notează că „mii” de mașini electrice chineze ajung deja în Canada și că tot mai multe mărci tradiționale, americane și europene, lucrează strâns cu parteneri chinezi la dezvoltarea de platforme electrice. Ce spune sondajul: două scenarii dominante Rezultatele indică o polarizare între un scenariu de blocaj politic și unul de intrare „prin ușa din față” a industriei auto americane: aproape 700 de persoane au ales varianta în care GM, Ford sau Chrysler (Stellantis) ar aduce modele chinezești printr-un parteneriat de tip „joint venture” (JV, asociere între companii) și le-ar vinde prin rețelele de dealeri, într-un model comparat cu branduri din anii ’80 precum Geo sau Eagle; aproape 500 de voturi au mers către scenariul „nu se va întâmpla niciodată”, pe ideea că autoritățile federale ar „închide granițele” pentru a proteja industria auto din SUA. Electrek menționează și că „aproape 1 din 5” respondenți nu a fost de acord cu premisa că intrarea vehiculelor electrice chineze în SUA este inevitabilă. Miza de reglementare: barierele pot întârzia, nu neapărat opri Un comentariu citat în articol susține că ambele mari partide politice din SUA tratează China drept o „amenințare”, ceea ce ar menține o opoziție bipartizană față de vânzările de vehicule chinezești. În aceeași intervenție este avansată ipoteza că o schimbare ar putea apărea doar dacă China ar folosi mai dur negocierile comerciale, inclusiv pe tema metalelor rare. Din perspectiva pieței, mesajul implicit al sondajului este că o parte relevantă a publicului se așteaptă ca mecanismele de conformare și „localizare” (intrare prin mărci și structuri corporative deja acceptate în SUA) să cântărească mai mult decât interdicțiile directe, chiar dacă acestea rămân un risc. Context: „mașini chinezești” există deja în oferta din SUA Articolul indică faptul că prezența producției din China în portofoliul unor mărci vândute în SUA nu este o noutate. Exemplul central este Lincoln Nautilus , pe care Ford îl produce la o uzină din Hangzhou, China, iar documentația tehnică și evidențele autorității americane NHTSA ar lista locația de asamblare finală ca fiind Hangzhou. Electrek mai notează că: Volvo importă mașini construite în China din 2015; cel mai recent Honda Fit a fost importat în America de Nord (Canada) din China. Ce urmează Sondajul nu oferă o prognoză de calendar și nici nu cuantifică impactul economic, dar sugerează o așteptare dominantă: dacă vehiculele electrice chineze vor ajunge pe piața americană, o cale probabilă este integrarea lor prin alianțe și canale de vânzare deja existente , nu printr-o intrare directă sub branduri noi. Pentru industrie, asta mută discuția către structuri de parteneriat, trasabilitatea originii și modul în care reglementările vor defini „chinez” în lanțul de producție și vânzare. [...]
McLaren își calibrează dezvoltarea mașinii plecând de la un avantaj tehnic al Ferrari , iar asta poate influența direct ritmul investițiilor și prioritățile de upgrade în a doua parte a sezonului, potrivit G4Media , care citează Planet F1. Andrea Stella , directorul McLaren, susține că Ferrari „are în continuare cel mai bun șasiu” din Formula 1, în special la capitolul aderență în viraje. În termeni operaționali, mesajul indică unde vede McLaren diferența de performanță și, implicit, unde ar trebui să împingă dezvoltarea: zonele de viteză mică și fazele de frânare/intrare în viraj. „Cred că Ferrari are în continuare cel mai bun șasiu în ceea ce privește aderența în viraje.” Stella a detaliat că avantajul Ferrari este „foarte evident la frânare”, mai ales în secvențele în care mașina încetinește și intră în viraje lente, unde ar fi „cu un pas înaintea tuturor celorlalți”. În același timp, el spune că McLaren a reușit să îmbunătățească mașina la viteze medii și mari, unde este „comparabilă cu Ferrari”, dar rămâne de lucru la viteze mici. Un alt element invocat de șeful McLaren este contribuția unității de putere HPP (sistemul de propulsie), despre care afirmă că a ajutat la performanța pe liniile drepte în etapa din Ungaria, câștigată de McLaren. Context de campionat: McLaren, la distanță mare în clasamentul constructorilor Deși McLaren a câștigat ultima cursă (Marele Premiu al Ungariei, pe Hungaroring), echipa este pe locul trei la constructori, după Mercedes și Ferrari. Conform datelor din articol, diferența față de liderul Mercedes este de 159 de puncte. În clasamentul piloților după Hungaroring, lider este Kimi Antonelli (Mercedes) cu 219 puncte, urmat de Lewis Hamilton (Ferrari) cu 169 și George Russell (Mercedes) cu 160. La constructori, Mercedes are 379 de puncte, Ferrari 307, iar McLaren 220. [...]
Koenigsegg își extinde oferta către utilizarea pe circuit cu CCGT1 și un pachet „track” de fabrică , într-o mișcare care împinge hypercar-ul spre zona de produs semi-competitional, dar omologat pentru șosea, potrivit Economica . Modelul are 1.280 CP pe benzină și ajunge la 1.600 CP cu E85, iar producția este limitată la 70 de exemplare. CCGT1 reia o idee mai veche a mărcii: proiectul CCGT original, gândit pentru anduranță și conform limitei GT1 de 1.100 kg, cu o masă de aproximativ 1.000 kg. Programul a fost însă oprit înainte de debutul în curse, după ce FIA a modificat regulamentul GT1, a limitat accesul la automobile produse în volume mai mari, iar costurile au crescut, ducând la retragerea constructorilor și, ulterior, la desființarea seriei. Din CCGT a fost construit un singur exemplar. Pachet de circuit instalabil la dealer: ce schimbă operațional Elementul cu impact practic pentru clienți este faptul că Koenigsegg oferă „pentru prima dată” un pachet de circuit dezvoltat și proiectat din fabrică, care poate fi instalat sau demontat de un dealer certificat. În logica produsului, asta înseamnă o trecere controlată între utilizarea rutieră și cea de circuit, fără modificări „aftermarket” (adaptări făcute ulterior de terți), cu echipare și configurare standardizate de producător. Pachetul include, între altele: roll cage din carbon; scaune de curse compatibile HANS (sistem de protecție pentru cap și gât); sistem de stingere a incendiilor; evacuare de competiție; cricuri pneumatice; suspensie și frâne configurate pentru circuit; al doilea set de jante și anvelope; elemente aerodinamice suplimentare; sisteme de comunicații și telemetrie. Koenigsegg afirmă că, în această configurație, CCGT1 devine cel mai rapid model al mărcii pe circuit. Tehnică: motor flex-fuel și transmisii alternative CCGT1 folosește motorul V8 biturbo al Koenigsegg, cu management care permite utilizarea oricărui amestec între benzină convențională și E85. Transmisia este Light Speed Transmission, controlată prin sistemul Koenigsegg Sequential Shift (KSS), care include pedală de ambreiaj pentru plecarea de pe loc și permite schimbări fără ambreiaj, cu întreruperea aprinderii. Pentru clienții care preferă o transmisie manuală, este disponibil opțional Engage Shift System (ESS), cu șase trepte și schimbător manual; automobilul poate utiliza și configurația automată cu nouă trepte. Aerodinamică orientată spre sesiuni lungi pe circuit Aproape toate panourile de caroserie au fost reproiectate față de CC850, fiind păstrate doar portierele și plafonul detașabil. Dezvoltarea aerodinamică a urmărit atât creșterea apăsării, cât și răcirea necesară pentru sesiuni lungi pe circuit. Eleronul spate activ își poate modifica automat unghiul cu 30 de grade și comută între configurații pentru rezistență redusă, frânare aerodinamică și apăsare ridicată. Împreună cu splitterul frontal, flapsurile active ale podelei, difuzorul și elementele de pe partea inferioară a caroseriei, sistemul generează 800 kg de apăsare aerodinamică la 250 km/h. Potrivit companiei, valoarea maximă plasează CCGT1 între Jesko Attack și Sadair’s Spear, însă obiectivul a fost obținerea unei apăsări utilizabile și la viteze mai mici. „Totul în aerodinamică ține de echilibru”, explică Andreas Tjernberg Persson, inginerul care a condus programul aerodinamic. Context: „două identități” și reluarea firului CCGT Modelul este omologat pentru șosea, dar dezvoltat simultan pentru utilizarea pe circuit. Christian von Koenigsegg spune că are „două identități”: una pentru șosea și una derivată din competițiile de anduranță. În paralel, exemplarul unic al mașinii de curse CCGT a fost restaurat de divizia Koenigsegg Legend și urmează să debuteze în competițiile istorice GT1. [...]
Lamborghini ridică miza pe hibridul de performanță , iar Revuelto SV devine vârful de gamă printr-un plus de putere și un pachet tehnic orientat spre circuit, potrivit Economica , care relatează despre prezentarea modelului la Monterey Car Week 2026 . Revuelto SV folosește un V12 aspirat natural de 6,5 litri, cuplat cu trei motoare electrice și o baterie litiu-ion de 7,3 kWh. Motorul termic dezvoltă 825 CP la 9.250 rpm (până la 9.500 rpm), iar sistemul hibrid urcă puterea totală la 1.065 CP, cu 50 CP peste Revuelto. Cuplul maxim al sistemului ajunge la 1.425 Nm, iar raportul putere/greutate este de 1,66 kg/CP. La nivel de performanțe, Lamborghini anunță 0–100 km/h în 2,4 secunde și 0–200 km/h în 6,7 secunde, cu o viteză maximă de peste 345 km/h. Constructorul poziționează astfel Revuelto SV drept cel mai puternic și mai rapid model de serie produs la Sant’Agata Bolognese. „Datorită noii aerodinamici, unui controler de dinamică a mașinii de ultimă generație și tehnologiilor derivate din motorsport pentru suspensie, frâne și anvelope, precum și puterii sporite, Revuelto SV oferă o precizie și o sportivitate și mai mari decât Revuelto”, afirmă Stephan Winkelmann, CEO-ul Lamborghini. Pachetul tehnic: aerodinamică, suspensie și frâne pentru utilizare intensă Principala schimbare este aerodinamica: Revuelto SV generează cu 80% mai multă deportanță totală decât Revuelto și cu 10% mai mult decât Aventador SVJ, iar eficiența raportului deportanță/rezistență la înaintare este cu 60% mai mare față de Revuelto. Suspensia folosește amortizoare reglabile manual, derivate din tehnologia GT3, iar Lamborghini declară o creștere de 17% a agilității și de 10% a aderenței laterale comparativ cu Revuelto. Frânarea este asigurată de sistemul carbon-ceramic CCM-R Plus, cu discuri de 420 x 40 mm pe față și 410 x 32 mm pe spate. Distanța de frânare de la 200 la 0 km/h este de 110 metri, iar față de Revuelto decelerarea maximă este cu 11% mai rapidă; disiparea căldurii crește cu 23%, în timp ce temperatura discurilor scade cu 12%. Modelul introduce și Integrated Brake Control, care folosește un senzor 6D și sistemul Integrated Vehicle Estimator (bazat pe filtrarea Kalman) pentru estimarea în timp real a dinamicii automobilului. Lamborghini afirmă că funcțiile sistemului pot reduce distanțele de oprire cu până la 10%. Orientare spre circuit: mod nou, jante cu blocare centrală și anvelope dedicate Pentru utilizarea pe circuit, Lamborghini adaugă modul Pilota, cu un control al tracțiunii în cinci trepte, care completează modurile Strada, Sport și Corsa și permite adaptarea la condițiile circuitului și uzura pneurilor. Revuelto SV primește jante 3D-Superlight Dromos de 20 de inci pe față și 21 de inci pe spate, cu sistem de blocare centrală Monolocker, o premieră pentru un model Lamborghini de serie. La capitolul anvelope, Lamborghini și Bridgestone au dezvoltat trei opțiuni: Potenza Race R (semi-slick) pentru circuit; Potenza Sport pentru șosea; Blizzak LM005 pentru iarnă. Un reper de performanță menționat este timpul de 1:41,6 obținut pe Hockenheimring de pilotul Lamborghini Marco Mapelli; constructorul susține că acesta face din Revuelto SV cel mai rapid automobil de serie înregistrat pe circuitul german. Mai multă fibră de carbon și opțiuni de personalizare Lamborghini extinde utilizarea fibrei de carbon, cu până la 25 de componente exterioare disponibile în acest material. Panourile de portieră din fibră de carbon mată sunt standard, iar personalizarea se poate face prin programul Ad Personam. În interior, scaunele Sport cu structură din carbon sunt standard, iar scaunele Race cu monococă din fibră de carbon sunt disponibile opțional. Modelul primește și un nou selector Pilota Mode, plus elemente grafice și animații specifice. „Obiectivul nostru a fost să îi oferim șoferului o conexiune și mai directă și emoțională cu automobilul, inspirată din competiții”, spune Alessandro Farmeschi, directorul liniei de produs Revuelto. Revuelto SV continuă tradiția „Super Veloce” a mărcii, alături de Miura SV, Diablo SV, Murciélago LP 670-4 SV și Aventador SV, dar cu o miză tehnică mai pronunțată pe integrarea sistemului hibrid în performanța de circuit. [...]
Prima Ferrari Luce de serie s-a vândut cu 40 de milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei), de peste 60 de ori peste prețul de pornire , într-o tranzacție care ridică miza financiară și de imagine pentru debutul electric al mărcii, potrivit Gizmodo . Mașina, descrisă ca primul exemplar de producție și identificată drept „Chassis Number 0” de casa de licitații RM Sotheby’s, a fost adjudecată sâmbătă la Monterey Car Auction, în cadrul Monterey Car Week , pentru 40 de milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei). Prețul este mult peste nivelul de listă menționat în articol, de circa 640.000 de dolari (aprox. 2,9 milioane lei). Ce s-a vândut, concret, la Monterey Exemplarul scos la licitație a fost un Ferrari Luce „Tailor Made” (program de personalizare), vopsit într-un finisaj „Madreperla Semi-Gloss”, cu plafon tip „canopy” negru. Interiorul este descris ca având piele „Le Mans metallic leather in Perla”, realizată din piei elvețiene selectate. Încasările din vânzarea primului Luce vor merge către The Ferrari Foundation, o organizație nonprofit (501(c)3) care urmărește creșterea gradului de conștientizare privind mielita transversă , o inflamație care poate afecta măduva spinării. Context: un debut electric cu reacții mixte, dar cu rezultate financiare solide În ultimele luni, modelul electric proiectat de Jony Ive a atras atenție atât pentru design, cât și pentru ritmul de livrare, notează publicația. Gizmodo menționează că discuțiile despre aspect și „lansarea lentă” au persistat săptămâni, până la punctul în care Ferrari și-a înlocuit în iulie directorul de marketing și comercial. Pe bursă, acțiunile Ferrari au scăzut în zilele de după prezentarea modelului, însă raportul financiar pe trimestrul al doilea a indicat o creștere a profitului cu 10% și un portofoliu de comenzi complet până în 2027. Nu a fost cea mai scumpă mașină a evenimentului Deși suma de 40 de milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei) este excepțională pentru un exemplar de serie, Luce nu a fost cel mai scump vehicul vândut la Monterey Car Week în acest an: un Shelby Daytona Coupe din 1964 a ajuns la aproape 43 de milioane de dolari (aprox. 198 milioane lei), potrivit Hagerty, conform aceleiași surse. Anul trecut, un Ferrari Daytona SP3 Tailor Made s-a vândut pentru 26 de milioane de dolari (aprox. 120 milioane lei) la aceeași licitație, tot în beneficiul The Ferrari Foundation. [...]
Producătorii auto schimbă rețetele de ulei pentru a menține service-ul funcțional, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a lovit aprovizionarea cu uleiuri de bază, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: fără ulei de motor disponibil la standardele cerute, reviziile periodice se pot scumpi și întârzia, cu efect direct asupra rețelelor de service și a clienților. După primele luni ale războiului, marii constructori și-au epuizat stocurile de uleiuri de bază de înaltă calitate folosite la fabricarea uleiului de motor, pe care SUA și Europa le procurau în mare parte din Orientul Mijlociu, notează Financial Times, citat de Mediafax. Între timp, companiile au identificat producători alternativi de lubrifianți, însă directorii din industrie avertizează că oferta rămâne limitată și vulnerabilă la noi șocuri. Prețuri în creștere și un punct critic în lanțul de aprovizionare Prețurile uleiurilor de bază din Grupa III (produse petroliere puternic rafinate, folosite la uleiul de motor) aproape s-au triplat față de nivelurile de dinaintea războiului, ajungând la aproximativ 4.000 de dolari pe tonă (aprox. 18.400 lei) în Europa și Statele Unite, potrivit informațiilor din articol. Aprovizionarea a fost afectată sever în martie, după ce rachete iraniene au lovit uzina Pearl GTL a Shell din Qatar , unde gazele naturale sunt transformate în combustibili lichizi; instalația a avut nevoie de reparații ample, conform aceleiași surse. Cum reacționează constructorii: reformulare, aprobări, diversificare Pentru a evita o criză, producătorii auto au accelerat căutarea de surse alternative și au început să lucreze cu formule noi de uleiuri și lubrifianți. Tranziția nu este însă rapidă, deoarece noile formule trebuie să păstreze calitatea și performanța și să obțină aprobările necesare. În material sunt menționate mai multe reacții din industrie: Stellantis spune că a evaluat „lubrifianți reformulați” și a asigurat produse alternative care respectă standardele industriei, cu obiectivul de a limita impactul asupra activităților de service și întreținere. Volkswagen avertizează că deficitul este o problemă la nivelul întregii industrii, „dincolo de controlul direct” al fiecărui producător, dar afirmă că și-a asigurat deocamdată cantitățile necesare și caută surse suplimentare care să respecte specificațiile tehnice și cerințele de calitate. Toyota afirmă că este afectată, însă și-a asigurat deja surse alternative. În Japonia, Suzuki Motor a avut întârzieri la schimburile periodice de ulei în unele reprezentanțe încă din iunie, iar CEO-ul Toshihiro Suzuki a spus acționarilor că grupul își analizează lanțul de aprovizionare și încearcă să-și diversifice furnizorii de uleiuri de bază. Ce înseamnă pentru șoferi și service-uri Dacă penuria se accentuează, schimburile periodice de ulei – o operațiune esențială pentru prevenirea defecțiunilor motorului – ar putea deveni mai scumpe și mai expuse întârzierilor , arată articolul. Chiar dacă mulți producători au găsit soluții pe termen scurt, analiștii avertizează că situația se poate deteriora din nou în orice moment. [...]
