Știri
Știri din categoria Auto
BYD pregătește un upgrade major pentru Atto 3, cu interior standardizat și trecere la tracțiune spate, într-un moment în care vânzările modelului au scăzut puternic pe piața din China, potrivit Car News China.
Imagini „spy” apărute în China arată un habitaclu redesenat, aliniat la limbajul de design „Dynasty” folosit pe modelele mai noi ale mărcii. Față de actuala generație, interiorul pare mai „cuminte” și mai simplificat, cu suprafețe mai curate și o structură a planșei de bord orientată spre straturi orizontale, o direcție care pune accent pe senzația de spațiu.
Contextul de piață indică o presiune evidentă pentru o actualizare: conform China EV DataTracker, vânzările BYD Atto 3 (Yuan Plus) în China au ajuns la 10.675 de unități în primul trimestru din 2026, în scădere cu 73,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Publicația notează că volumele lunare au coborât la circa 2.000 de unități la începutul lui 2026, după ce anterior depășeau 10.000.
În acest context, standardizarea interiorului în linia „Dynasty” sugerează o strategie de consolidare a gamei, cu accent pe coerență între modele, nu pe elemente de design distincte pentru fiecare vehicul.
Pe lângă interior, date de omologare menționate anterior indică două opțiuni de baterie, de 57,545 kWh și 68,547 kWh, cu autonomii CLTC de 540 km, respectiv 630 km (CLTC este ciclul de testare folosit în China și tinde să indice valori mai optimiste decât cele din utilizarea reală).
Modelul ar urma:
Actualizarea include și o creștere în dimensiuni: 4.665 mm lungime și 2.770 mm ampatament. La exterior sunt menționate o parte frontală redesenată, faruri mai înguste și o semnătură luminoasă spate pe toată lățimea, integrată într-un panou decorativ.
Presa chineză indică o prezentare oficială „în jurul lunii mai”, cu o apariție publică probabilă la un viitor salon auto de la Beijing. BYD nu a confirmat o dată finală de lansare, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
BYD mută Seal 07 în zona „executivă” printr-un interior mai ergonomic și dimensiuni mai mari , într-o încercare de a opri scăderea vânzărilor modelului în China, potrivit ArenaEV . A doua generație Seal 07 renunță la elemente de design considerate „novelty” în favoarea utilizării de zi cu zi, iar schimbările vin pe fondul unei presiuni de piață vizibile în livrările recente. Interior: mai puțin „spectacol”, mai multă ergonomie Cea mai evidentă modificare este dispariția selectorului rotund de viteze de pe consola centrală. În locul lui, BYD a mutat comanda într-o manetă în spatele volanului, eliberând spațiu pe tunelul central pentru elemente practice: două paduri de încărcare wireless; suporturi de pahare mai adânci; o linie de comutatoare fizice metalice tip „rocker”, gândite pentru operare fără a lua ochii de la drum. Planșa de bord include un volan cu trei spițe, cu bază plată, un instrumentar digital și un head-up display (afișaj proiectat în câmpul vizual) integrat discret. La capitolul confort, BYD urcă nivelul: scaunele față sunt de tip „zero-gravity” (concepute pentru a reduce oboseala), cu ventilație, încălzire și masaj pneumatic, iar bancheta spate primește șezut mai lung și contururi mai pronunțate ale spătarului. Sistemul audio este un Devialet cu 20 de difuzoare, completat de geamuri duble, o combinație care ar trebui să reducă zgomotul de vânt și rulare. Dimensiuni: din „medie” spre segmentul mare Documentele depuse la autoritățile chineze indică o creștere consistentă a gabaritului pentru noul Seal 07: 5.080 mm lungime, 1.960 mm lățime, 1.495 mm înălțime și ampatament de 2.960 mm. Față de Seal 07 EV anterior, creșterile sunt de 85 mm la lungime, 50 mm la lățime și 60 mm la ampatament. ArenaEV notează că modelul devine astfel comparabil ca amprentă cu sedanuri mai mari, fiind poziționat mai aproape de zona „executivă” decât de cea a sedanurilor de clasă medie. În același context sunt menționate repere precum Tesla Model 3 și BMW i5 . Greutate și motorizări: autonomie mare, dar cu penalizări Creșterea dimensiunilor vine și cu masă mai mare: versiunea electrică ajunge la 2.060 kg, iar varianta plug-in hybrid la 1.960 kg. Publicația anticipează că greutatea se va simți în viraje succesive, însă ampatamentul mai lung și ecartamentul mai lat ar trebui să ajute la stabilitate pe autostradă. Suspensia rămâne independentă. Pentru versiunea electrică sunt indicate două configurații cu tracțiune spate (RWD): 245 kW (329 CP) cu baterie LFP de 77 kWh, autonomie de până la 775 km în ciclul CLTC (636 km WLTP); 300 kW (402 CP) cu baterie FinDreams de 89 kWh, autonomie de până la 875 km CLTC (718 km WLTP). Ambele au viteză maximă de 240 km/h. Pentru plug-in hybrid, Seal 07 DM-i combină un motor pe benzină 1,5 litri turbo (115 kW) cu un motor electric de tracțiune de 160 kW și o baterie de 38 kWh. Autonomia electrică indicată este de 245 km în standard WLTC, iar viteza maximă este 190 km/h. Asistență la condus: diferențiere între electric și hibrid Imaginile oficiale arată că versiunea electrică primește un senzor LiDAR montat pe plafon, în timp ce varianta hibridă se bazează pe camere și radar mmWave. ArenaEV interpretează această mutare ca un semn că BYD nu mai poate trata „cursa” pentru funcții avansate de asistență la condus ca pe un subiect secundar, pe fondul competiției din China. De ce contează: presiune pe vânzări și ritm industrial accelerat Redesignul vine după o scădere puternică a livrărilor pentru modelul actual: în septembrie, livrările Seal 07 au coborât cu 37,3% față de luna anterioară, la 624 de unități în piața locală. La nivelul întregii game Seal din familia Ocean, vânzările din septembrie au scăzut cu 9,04% față de anul anterior, la 46.718 mașini, iar volumul pe nouă luni a coborât cu 14,11%, la 304.723 unități. În 2025, numele Seal ar fi reprezentat peste 11% din producția globală BYD, ceea ce ridică miza pentru companie. Ca reper de poziționare, ArenaEV amintește că generația anterioară a intrat pe piață cu prețuri de pornire între 169.900 și 189.900 yuani (aprox. 21.590 euro, adică ~108.000 lei, respectiv ~24.100 euro, ~121.000 lei), iar hibridul între 149.800 și 186.800 yuani. În același timp, BYD continuă să lanseze rapid modele noi, inclusiv Da Han EV și a doua generație Seagull , semnalând un ritm industrial care pune presiune pe constructorii tradiționali. (Detaliile au fost preluate din materialul ArenaEV, care citează și informații „via” CNEVPost .) [...]
Mărcile chineze au captat grosul creșterii pieței auto europene în septembrie , într-o lună în care înmatriculările de mașini noi au urcat cu 10% față de anul trecut, potrivit IT之家 . Dinamica vine pe fondul accelerării tranziției către electrificare și al presiunilor tot mai mari asupra producătorilor europeni, atât pe profitabilitate, cât și pe reglementare. Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a anunțat că în septembrie au fost înregistrate 1,36 milioane de mașini noi, a opta lună consecutivă de creștere. În același timp, ponderea cumulată a mașinilor electrice (BEV) și a hibridelor plug-in (PHEV) a ajuns la 43% din total, de la 32% în urmă cu un an, iar în Franța și Germania vânzările de electrice pe baterie „aproape s-au dublat”, conform materialului. De ce contează: competiția se mută pe „piața în creștere”, nu doar pe cote existente Datele citate de publicație din Bloomberg Intelligence indică faptul că, de la începutul anului, înmatriculările mărcilor chineze în Europa „au crescut de peste două ori”, iar instituția estimează că o mare parte din creșterea pieței europene va fi absorbită de aceste branduri. În articol sunt menționate BYD și Chery ca intensificând competiția pe piața locală, iar modelul Jaecoo 7 al Chery este dat ca exemplu de vehicul cu tracțiune comercială puternică. În septembrie, Tesla a continuat revenirea, cu livrări în creștere cu 73%. Dintre constructorii chinezi, Chery a avut cea mai mare creștere: vânzările „aproape s-au cvadruplat”, iar cota de piață în Europa „aproape s-a dublat” până la 3,9%, potrivit aceleiași surse. Context: electrificarea crește volumele, dar apasă marjele europenilor Materialul leagă accelerarea cererii pentru electrificare de scumpirea carburanților, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar fi întărit argumentul economic al mașinilor electrice. În plus, subvențiile din Franța și Germania ar contribui la reducerea prețului de achiziție, mai ridicat la electrice. În paralel, șocul energetic ar putea comprima bugetele gospodăriilor și afecta încrederea consumatorilor, cu risc de frânare a cererii pentru bunuri scumpe, inclusiv autoturisme. Pentru grupuri precum Volkswagen, creșterea pieței oferă „o gură de aer”, însă tranziția rămâne costisitoare: publicația notează că, la Volkswagen, Stellantis și BMW, profitul pe electrice este încă sub cel al modelelor comparabile pe benzină sau motorină. Reglementare: UE limitează importurile de hibride chineze, iar Franța și Germania vor relaxarea țintei 2035 Pe fondul unui val de restructurări și concedieri în industrie, articolul arată că producătorii europeni primesc sprijin mai consistent la nivel de politici publice. În acest context, UE și China ar fi ajuns „în principiu” la un acord pentru stabilirea unui plafon al importurilor de automobile hibride din China în Europa. Separat, Franța și Germania ar fi convenit să facă lobby la nivelul UE pentru relaxarea limitelor stricte de emisii de carbon pentru mașinile noi cu motoare termice, prevăzute pentru 2035. Aceeași poziționare comună ar putea accelera și adoptarea unor reguli legate de „producția locală europeană”, menite să sprijine industria de pe continent, potrivit informațiilor din material. [...]
Intrarea accelerată a producătorilor auto chinezi în Europa începe să se traducă în comenzi pentru industria de componente din vestul României , în condițiile în care taxele suplimentare ale UE pe mașinile electrice fabricate în China împing grupurile asiatice să localizeze producția și aprovizionarea, potrivit Ziarul Financiar . Producătorul chinez Chery a desemnat AUMOVIO (fosta divizie Continental Automotive) să furnizeze unități de control pentru airbaguri (ACU) pentru modelele pe care vrea să le producă în Europa, iar componentele vor fi fabricate la uzina AUMOVIO din Timișoara. Acordul a fost semnat în marja Salonului Auto de la Paris. Ce înseamnă contractul Chery pentru AUMOVIO și pentru lanțul local de furnizori AUMOVIO precizează că unitățile vor fi produse local, în uzine europene, iar compania are două fabrici în România, la Timișoara și Sibiu. Pentru unitatea din Timișoara, contractul aduce primul client chinez pentru producția europeană, într-o regiune care în ultimele două decenii a lucrat preponderent pentru constructori germani și francezi. „Această colaborare deschide un nou capitol în parteneriatul nostru de lungă durată, pe care îl extindem din China în Europa. Pentru prima dată lucrăm cu un producător auto chinez pentru a-i construi şi dezvolta operaţiunile europene”, a declarat Philipp von Hirschheydt, CEO-ul AUMOVIO. Acordul este parte din „Inițiativa comună pentru construirea unui lanț de aprovizionare auto sustenabil în Europa”, lansată de Chery la Paris împreună cu mai mulți furnizori. Publicația notează că unitățile de control pentru airbaguri sunt „doar primul pas”, iar cooperarea ar putea acoperi întreg portofoliul auto al AUMOVIO și producția în fabricile europene ale companiei. Valoarea contractului și volumele de producție nu au fost făcute publice. Presiunea taxelor UE mută producția în regiune: BYD pornește la Szeged În paralel, la aproximativ 150 km de Timișoara, BYD – descris ca cel mai mare producător de mașini electrice din lume – se pregătește să înceapă producția de serie la Szeged, în sudul Ungariei. Este prima fabrică de autoturisme a grupului în Europa, o investiție de circa 4 miliarde de euro (aprox. 20,1 mld. lei). Stella Li, vicepreședinte executiv BYD, a confirmat la Salonul de la Paris că producția de masă va începe în trimestrul al patrulea din 2026, cu un an întârziere față de planul inițial. Fabrica are circa 300 de hectare și o capacitate inițială de 150.000 de mașini pe an, cu posibilitatea de dublare; primul model asamblat aici va fi Dolphin Surf. BYD analizează și alte fabrici în Franța și Spania și vizează peste 40.000 de angajați în Europa până în 2030. De ce contează pentru România Motivul comun invocat pentru investițiile chineze în producție europeană este evitarea taxelor suplimentare impuse de UE pentru mașinile electrice fabricate în China, alături de scurtarea lanțului logistic și livrări mai rapide către clienții europeni. În acest context, nevoia de furnizori europeni devine un factor operațional, iar vestul României intră în ecuație prin baza industrială deja construită. AUMOVIO are în România circa 13.000 de angajați, peste jumătate ingineri și specialiști IT, patru centre de cercetare-dezvoltare (Brașov, Iași, Sibiu și Timișoara) și două fabrici (Sibiu și Timișoara). Compania s-a desprins din grupul Continental și s-a listat la bursa din Frankfurt. [...]
BYD pregătește pentru 2027 un upgrade software care extinde funcțiile de condus asistat în oraș pe Denza Z9 GT din Europa , o mișcare cu impact operațional direct: aceeași mașină livrată deja clienților ar urma să capete capabilități noi prin actualizare „over-the-air” (OTA), fără intervenții hardware, potrivit Electrek . Ce se schimbă în 2027: „God’s Eye” și navigație asistată în oraș Din 2027, începând cu Z9 GT, modelele Denza din Europa ar urma să primească funcția City Navigation on Driving Assistant (CNOA) printr-un update OTA, ca parte a sistemului „God’s Eye” de asistență inteligentă la condus. BYD susține că, spre deosebire de sisteme ADAS (asistență avansată pentru șofer) orientate mai ales pe rulaj în linie dreaptă și pe drumuri deschise, CNOA ar gestiona navigația „din punct în punct” în trafic urban dens. Concret, după instalare, vehiculul ar putea: să oprească la semafor pe roșu; să cedeze trecerea în sensuri giratorii; să ruleze la limita legală de viteză; să facă viraje la stânga; să schimbe banda pentru a ocoli vehicule parcate „în dublu rând”; să detecteze pietoni, bicicliști și alte obstacole pe străzi înguste. De ce contează: upgrade pe hardware existent, livrat deja pe mașină BYD afirmă că actualizarea va folosi hardware-ul deja instalat pe vehicul, inclusiv un LiDAR, 12 senzori ultrasonici, trei radare cu unde milimetrice și 11 camere. Stella Li, vicepreședinte executiv BYD, a declarat: „Suntem încântați să ne îndeplinim promisiunea de a aduce beneficiile God’s Eye, inclusiv City Navigation on Driving Assistant, pe Z9GT.” Publicația notează că hardware-ul este deja preinstalat, iar software-ul este așteptat în 2027 prin OTA. Context: Z9 GT în Europa, poziționare și date tehnice Denza Z9 GT a fost lansat în Europa în iulie, fiind primul vehicul BYD din Europa care folosește platforma tri-motor e3, bateriile Blade de generația a doua și tehnologia de încărcare „Flash Charging”. În Europa și Marea Britanie, modelul este disponibil atât în versiune electrică (EV), cât și plug-in hybrid (PHEV). Pentru varianta electrică, Electrek menționează: baterie de 122,49 kWh; trei motoare electrice, putere combinată de 1.140 CP (850 kW) și 1.210 Nm; autonomie de până la 599 km în regim WLTP. La nivel de dimensiuni, modelul are 5.195 mm lungime, 1.990 mm lățime și 1.480 mm înălțime, cu ampatament de 3.125 mm, fiind comparat ca gabarit cu Porsche Panamera și Taycan. Prețuri: poziționare în zona premium În Europa, Denza Z9 GT EV pornește de la 115.000 euro (aprox. 575.000 lei), cu TVA inclus. În Marea Britanie, prețul pentru varianta EV începe de la 105.000 lire (aprox. 610.000 lei), iar plug-in hybrid-ul de la 95.000 lire (aprox. 552.000 lei). Ce urmează Calendarul indicat este 2027, când software-ul CNOA ar urma să fie livrat prin actualizare OTA, începând cu Z9 GT. Electrek nu oferă un termen mai precis în interiorul anului și nici detalii despre eventuale condiții de activare sau limitări pe piețe europene. [...]
Obstacolul major pentru „mașina zburătoare” Tesla rămâne reglementarea , nu demonstrațiile tehnologice, potrivit Digi24 , care citează o analiză Live Science despre cât de realist este ca un astfel de vehicul să ajungă pe piață în următorii ani. Demonstrația recentă a Tesla, în care modelul Rocket Roadster a zburat pentru scurt timp, a reaprins discuția despre trecerea „mașinilor zburătoare” din zona de science-fiction în utilizare comercială. În paralel, mai multe companii lucrează la vehicule hibride ca abordare tehnică, combinând elemente din automobile, elicoptere și aeronave electrice, iar în cazul Tesla – inclusiv componente asociate rachetelor. Ce tehnologie ar face posibilă „mașina zburătoare” O direcție tehnologică menționată este decolarea și aterizarea verticală electrică (vehicule care se ridică și coboară fără pistă), realizată prin mai multe rotoare sau elice care generează portanță. Publicația notează și rolul progreselor din: tehnologia bateriilor, sistemele de zbor autonome, navigația asistată de computer. De ce contează: fără reguli și infrastructură, piața rămâne blocată Chiar dacă tehnologia avansează, analiza indică o listă de bariere care pot întârzia sau limita adoptarea pe scară largă: siguranța pasagerilor, accesibilitatea prețurilor, nevoia de reglementări, legi și infrastructură dedicate. În acest context, întrebarea nu este doar „când poate zbura”, ci „în ce condiții poate fi autorizată și operată” o astfel de mașină în mod curent, la scară largă. Termenul Tesla: 2028, dar cu rezerve Tesla susține că producția noii sale „mașini zburătoare” este programată pentru 2028, însă Digi24 amintește că firma este cunoscută pentru nerespectarea termenelor propuse. Live Science pune sub semnul întrebării dacă publicul ar putea avea acces la astfel de vehicule în următorii cinci ani sau dacă drumul până la o utilizare reală, de masă, rămâne încă lung. [...]
România a avut în 2026 unul dintre cele mai mari reculuri ale pieței auto noi din Europa , în condițiile în care continentul a raportat creșteri, potrivit Economica , pe baza datelor ACEA . Diferența de ritm sugerează o slăbiciune locală a cererii, cu efect direct asupra dealerilor, importatorilor și veniturilor din activități conexe (finanțare, service, asigurări). În septembrie, în Europa au fost înmatriculate 1.363.210 autoturisme, în creștere cu 10,2% față de aceeași lună din 2025. România a contribuit cu 11.068 de mașini noi, în scădere cu 11,2% față de septembrie 2025, al doilea cel mai mare recul dintre piețele menționate, după Cipru (-16,6%, 1.194 unități). În aceeași lună, scăderi importante au mai fost în Cehia (-10,6%), Letonia (-9,5%) și Luxemburg (-6,4%), în timp ce cele mai mari creșteri au fost raportate în Estonia (41,1%), Norvegia (30,7%) și Ungaria (20,3%). Cum arată bilanțul pe primele nouă luni din 2026 Pe intervalul ianuarie–septembrie 2026, Europa a înmatriculat 10.555.351 de autoturisme noi (plus 6,3%), iar România a ajuns la 97.210 unități, în scădere cu 10,6% față de aceeași perioadă din 2025. Economica notează că reculul din România a venit „în ciuda unui mic program de casare derulat în vară”. În perioada analizată, puține state au raportat scăderi, printre care Slovacia (-5,5%), Islanda (-3,7%), Țările de Jos (-1,9%), Belgia (-1,1%) și Letonia (-0,2%). Context: schimbarea mixului de propulsie în UE Datele ACEA indică și o reconfigurare a cererii în Uniunea Europeană, în primele nouă luni din 2026: mașini complet electrice: 1.931.465 unități, 22,7% din piața UE; „full hybrid” (hibride fără încărcare la priză): 3.090.530 unități, 36,3%; PHEV (hibride cu încărcare la priză): 860.257 unități, 10,1%; benzină: 21,2% din total; diesel: 7,1%. Pentru piața locală, combinația dintre scăderea volumelor și tranziția accelerată a mixului în UE ridică presiune pe strategia comercială a importatorilor și pe planificarea stocurilor, într-un moment în care restul continentului crește. [...]
