Știri
Știri din categoria Auto
BMW ia în calcul o reducere de până la 5% a forței de muncă globale până la finalul lui 2026, ceea ce ar putea însemna dispariția a până la 7.700 de posturi, pe fondul presiunilor asupra profitabilității și al accelerării măsurilor de eficientizare, potrivit Stirile Pro TV.
Producătorul german și reprezentanții angajaților se pregătesc pentru negocieri după ce compania a emis în această săptămână un avertisment privind profitul și a anunțat intensificarea măsurilor de reducere a costurilor, notează Reuters, citată de publicație.
Este al treilea avertisment privind profitul emis de BMW în ultimii trei ani. Compania indică din nou slăbiciunea pieței chineze – cea mai mare piață auto din lume – drept unul dintre factorii principali care afectează perspectivele financiare. În același timp, grupul invocă presiuni asupra costurilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu și de creșterea prețurilor energiei.
Potrivit analiștilor care au discutat cu managementul, BMW ar putea accelera reducerea costurilor inclusiv prin diminuarea numărului de angajați în Europa și prin intensificarea localizării producției în America de Nord și China.
Noul director general, Milan Nedeljkovic, a declarat că grupul va intensifica măsurile structurale de reducere a costurilor. Ținta anunțată este o reducere a forței de muncă globale cu până la 5% până la sfârșitul lui 2026.
Cu aproape 155.000 de angajați la nivel mondial, această țintă ar putea echivala cu eliminarea a până la 7.700 de locuri de muncă. Compania precizează însă că reducerea ar urma să fie realizată în principal prin plecări naturale, pensionări și neînlocuirea posturilor vacante, nu prin concedieri colective.
Reprezentanții consiliului angajaților spun că lucrează la identificarea unor soluții „viabile” prin dialog cu managementul, fără să ofere detalii despre formatul sau calendarul negocierilor.
Acțiunile BMW au coborât în această săptămână la cel mai redus nivel din ultimii aproape șase ani, după ce compania și-a redus estimările privind profitul pentru 2026. Analiștii văd drept provocări majore scăderea cererii din China și concurența tot mai puternică a producătorilor chinezi de vehicule electrice, într-un moment în care industria auto europeană încearcă să-și apere marjele și volumele.
Recomandate
BMW va transforma uzina sa istorică din München într-o unitate 100% electrică din 2027, iar compania spune că schimbarea ar putea reduce costurile de producție cu 10% prin automatizare și digitalizare, potrivit smartcar . Trecerea marchează și finalul producției de automobile cu motoare termice în cea mai veche bază de fabricație a grupului, după o istorie de circa un secol. Schimbarea este legată de începerea producției pentru noul BMW i3 (model electric), care va deveni, de anul viitor, piesa centrală a fabricii. Uzina din München are o încărcătură simbolică majoră pentru BMW: este și sediul central al companiei, și locul de origine al mărcii în Bavaria, dar și „casa” Seriei 3. Din 1975, când a ieșit de pe linie primul exemplar Seria 3, peste 9 milioane de sedanuri din această familie au fost produse la München, notează publicația. În noua configurație, i3 va înlocui pe linia principală versiunea pe benzină/motorină a Seriei 3. Ce se întâmplă cu Seria 3 pe combustie BMW indică faptul că Seria 3 cu motor termic va mai continua cel puțin încă o generație, însă producția ei va fi mutată în alte fabrici. În paralel, i3 bazat pe platforma Neue Klasse (o arhitectură tehnică dedicată noii generații de electrice) este prezentat drept direcția de viitor pentru acest model emblematic. Un mesaj-cheie al mutării este că nu vorbim doar despre o redistribuire de volume între uzine, ci despre o repoziționare a celei mai reprezentative fabrici BMW către propulsia electrică. De ce contează: eficiență și costuri mai mici Pe lângă componenta de imagine, BMW susține că transformarea aduce beneficii economice directe: prin îmbunătățiri de automatizare și digitalizare, eficiența de producție crește, iar costurile de fabricație ar urma să scadă cu 10%. Pentru o uzină tradițională aflată în plină tranziție energetică, această țintă de cost devine un reper relevant pentru restul industriei, în condițiile în care presiunea pe marje rămâne ridicată la vehiculele electrice. În plan simbolic, schimbarea contrastează cu sediul BMW din München, proiectat ca patru cilindri alăturați – o trimitere la motoarele cu patru cilindri care au consacrat marca. În vecinătatea acestui reper al „erei termice”, fabrica se pregătește să nu mai producă deloc automobile cu motoare pe combustie, semnalând ruptura operațională pe care o traversează industria auto europeană. [...]
Piața auto din China a intrat în iulie pe o traiectorie de scădere , cu vânzări de autoturisme (segmentul „passenger cars”) estimate în declin cu 16,8% față de aceeași lună din 2025, potrivit unei sinteze de date citate de Smart Car . În acest context, diferențele dintre producători devin mai vizibile: unii cresc puternic pe export și pe electrificare, în timp ce piața totală se contractă. BYD a raportat pentru iulie vânzări de 419.200 de vehicule, în creștere cu 3,9% față de luna anterioară și cu 21,8% față de iulie 2025. În perioada ianuarie–iulie, compania a ajuns la 2,2277 milioane de unități, menținându-se detașat în fruntea pieței. Tot în ianuarie–iulie, vânzările externe ale BYD au fost de 179.800 de unități, reprezentând „peste 40%” din totalul grupului, cu un avans anual de 124,3%, conform aceleiași surse. Cum arată iulie pentru ceilalți mari jucători SAIC Group a raportat în iulie vânzări de 339.000 de vehicule, iar în ianuarie–iulie un total de 2,384 milioane. Segmentul său de mărci proprii a accelerat: SAIC Passenger Vehicle a vândut 107.000 de unități în iulie (+78,2% an/an), respectiv 656.000 în ianuarie–iulie (+53,4%). IM Motors (Zhiji) a ajuns la 46.000 de unități cumulat (+82,4%). Pe zona de vehicule „noi energii” (electrice și hibride plug-in, în terminologia uzuală din China), SAIC indică 973.000 de unități în ianuarie–iulie (+27,4%), iar vânzările externe cumulate au fost de 876.000 (+52,1%). Chery Group a raportat 276.800 de unități în iulie, cu exporturi de 202.500 de unități. Publicația notează că este prima dată când exporturile lunare depășesc pragul de 200.000, cu o creștere anuală de 70,1%, și că recordul lunar de export a fost îmbunătățit pentru a cincea lună consecutiv. În ianuarie–iulie, Chery a totalizat 1,6344 milioane de unități (+10,1%). Geely Automobile Group a raportat 250.200 de unități în iulie (creștere atât față de luna anterioară, cât și față de anul trecut), iar în ianuarie–iulie 1,6731 milioane (+1,6%). Defalcat, Geely brand a avut 197.900 de unități în iulie, Lynk & Co 16.400, iar Zeekr 35.800 — un maxim istoric, cu +111% an/an. Zeekr a ajuns la 214.200 de unități în ianuarie–iulie (+98,9%). Submărci și livrări raportate: cine crește și cu ce volum În grupul Changan, Deepal a avut vânzări globale de 29.200 de unități în iulie (+7,5%) și 193.400 în ianuarie–iulie (+13,5%). Qiyuan a raportat 39.800 de unități în iulie (+7,5%) și un total cumulat de 193.400 (publicația prezintă aceeași valoare cumulată). Avatr a avut 7.600 de unități în iulie (+2,2% față de luna anterioară) și 35.200 în ianuarie–iulie. Alte cifre de livrări menționate pentru iulie: Dongfeng, marca Voyah (Lantu): 13.200 de vehicule livrate (+8,7% an/an); GAC, unitatea Haobo Aion BU: 35.000 de vehicule livrate (+31,7% an/an); Leapmotor: 100.000 de vehicule livrate; Harmony Intelligent Mobility (Hongmeng Zhixing): 45.000 de vehicule livrate (toată gama); XPeng: 38.000 de vehicule livrate; NIO: 35.900 de vehicule livrate; Li Auto: 30.500 de vehicule livrate; Xiaomi Auto: vânzări de peste 30.000 de vehicule. În ansamblu, datele sugerează o piață care încetinește la nivel total, dar în care creșterea rămâne posibilă pentru producătorii cu exporturi în expansiune și portofolii electrificate, în special acolo unde volumele sunt deja mari. [...]
BMW va reduce mii de posturi în Germania până la finalul lui 2027, prin plecări voluntare, într-un demers de scădere a costurilor după slăbirea afacerilor din China , potrivit IT Home . Compania spune că a agreat cu reprezentanții angajaților un program de plecări voluntare și un plan de compensații, iar producția nu este vizată. Un purtător de cuvânt al BMW a declarat că reducerile de personal vor avea loc în baza unui acord cu consiliul angajaților, cu ținte în special în zona administrativă și în cercetare-dezvoltare (R&D). Măsura este prezentată ca un program de plecări voluntare, nu ca o rundă de concedieri forțate. Ce se știe despre amploarea reducerilor Sursa citează și o persoană familiarizată cu situația, potrivit căreia numărul total de angajați la nivel global ar urma să scadă cu aproximativ 8.000. BMW are în prezent circa 150.000 de angajați la nivel mondial, cu sediul central la München . În raportul anual pe 2026, compania ar fi sugerat deja o ușoară scădere a numărului de angajați. Pentru BMW, „o ușoară reducere” înseamnă, în mod obișnuit, o scădere de cel mult 5% a personalului total, conform aceleiași surse. De ce contează: presiune pe profit și accelerarea reducerii costurilor Planul de reducere a posturilor vine după ce BMW și-a redus în iunie estimarea de profit pentru acest an, invocând performanța mai slabă decât așteptările pe piața din China. IT Home notează că vânzările BMW în China au scăzut semnificativ în ultimii ani, iar un director al companiei, Milan Nedeljkovic, a indicat că grupul va accelera și va intensifica măsurile de reducere a costurilor deja în derulare. Pentru operațiunile din Germania, mesajul cheie este că ajustarea vizează funcțiile suport și R&D, în timp ce liniile de producție rămân, cel puțin în acest plan, în afara reducerilor. [...]
Renault mută încă o piață de Duster din producția României către India , ceea ce reduce volumele de export ale uzinei Dacia pentru modelul care a devenit unul dintre pilonii gamei, potrivit HotNews . Renault Group va lansa noul Duster pe încă o piață internațională unde modelul este comercializat sub marca Renault, nu Dacia, așa cum se întâmplă pe multe piețe din afara Europei. Elementul relevant pentru România este că, pe această piață, mașina nu va mai fi importată din România, ci din India. Informația se bazează pe date analizate de Profit.ro , citat de HotNews , care indică faptul că fabrica din India va prelua livrările pentru această destinație, în locul uzinei din România. HotNews nu precizează în material despre ce piață este vorba și nici ce volum de producție ar urma să fie afectat. [...]
Vânzările globale de autoturisme „cu energie nouă” au urcat la 11,22 milioane în S1 2026, iar China a ajuns la 62% din piață , pe fondul unei reveniri puternice în Europa și al unei contracții în SUA, afectată de tarife și de eliminarea subvențiilor, potrivit CNMO , care citează datele prezentate de secretarul general al Asociației Chineze pentru Autoturisme de Pasageri (CPCA) , Cui Dongshu . În perioada ianuarie–iunie 2026, vânzările globale de vehicule de pasageri „new energy” (categorie care include electrice, hibride plug-in și hibride) au crescut cu 13% față de anul anterior, până la 11,22 milioane de unități. Doar în iunie s-au vândut 2,38 milioane de unități, în creștere cu 25%, iar ritmul de creștere a revenit la un nivel considerat „normal” istoric. Penetrarea urcă, dar cu diferențe mari între regiuni La nivel global, cota de piață a vehiculelor „new energy” a ajuns la 31,4% (definită în material ca „în sens larg”), cu următoarea structură: electrice (BEV): 16,3%; hibride plug-in (PHEV): 7,1%; hibride (HEV): 8%. CNMO notează și evoluția „ratei de penetrare” globale în ultimii ani: 13,1% în 2022, 15,9% în 2023, 19,5% în 2024, 23,6% în 2025, iar în 2026 (cumulat) 23,4%, aproape de nivelul întregului an trecut. Europa trage în sus vânzările din afara Chinei, SUA frânează În afara Chinei, piața a avut o creștere „puternică” în prima jumătate a anului, susținută în principal de revenirea Europei. Vânzările „overseas” (în afara Chinei) au totalizat 4,27 milioane de unități în S1, în creștere cu 28%, apropiat de media ultimilor doi ani, potrivit estimărilor preliminare citate. Pentru Europa, materialul indică 470.000 de unități în iunie (+31% an/an) și 2,34 milioane în primul semestru (+31% an/an), ceea ce poziționează regiunea drept principalul motor al creșterii externe. În SUA, tendința este opusă: în iunie, vânzările au fost de 108.000 de unități (-20% an/an), iar în S1 au totalizat 610.000 (-27%). CNMO atribuie scăderea majorării prețurilor pe fondul tarifelor ridicate și al eliminării subvențiilor pentru vehicule „new energy”, ceea ce ar fi redus vizibil apetitul de cumpărare. China își consolidează rolul, mai ales la plug-in hybrid China rămâne dominantă în piața globală: după o cotă de 68,3% în 2025, ponderea Chinei în vânzările globale de vehicule „new energy” de pasageri a fost de 62% în prima jumătate din 2026, conform datelor citate. Pe segmente, China ar deține: 58% din piața globală de electrice; 71% din piața globală de hibride plug-in. Materialul leagă această poziționare de avantajul constructorilor chinezi pe ruta tehnologică a hibridelor, care le-ar oferi o poziție distinctă în competiția globală. [...]
Peste 3.000 de respondenți anticipează că vehiculele electrice chineze vor intra pe piața SUA prin parteneriate cu producători locali , arată un sondaj publicat de Electrek , într-un moment în care dezbaterea din SUA se mută de la „dacă” la „cum” vor fi vândute aceste modele, pe fondul presiunilor politice și comerciale. Sondajul a întrebat cititorii cum cred că vor fi comercializate primele vehicule electrice chineze pe șoselele americane, plecând de la ideea că, odată cu un acord care aduce vehicule electrice chineze în America de Nord prin Canada, intrarea în SUA ar fi mai degrabă o chestiune de timp. Publicația notează că „mii” de mașini electrice chineze ajung deja în Canada și că tot mai multe mărci tradiționale, americane și europene, lucrează strâns cu parteneri chinezi la dezvoltarea de platforme electrice. Ce spune sondajul: două scenarii dominante Rezultatele indică o polarizare între un scenariu de blocaj politic și unul de intrare „prin ușa din față” a industriei auto americane: aproape 700 de persoane au ales varianta în care GM, Ford sau Chrysler (Stellantis) ar aduce modele chinezești printr-un parteneriat de tip „joint venture” (JV, asociere între companii) și le-ar vinde prin rețelele de dealeri, într-un model comparat cu branduri din anii ’80 precum Geo sau Eagle; aproape 500 de voturi au mers către scenariul „nu se va întâmpla niciodată”, pe ideea că autoritățile federale ar „închide granițele” pentru a proteja industria auto din SUA. Electrek menționează și că „aproape 1 din 5” respondenți nu a fost de acord cu premisa că intrarea vehiculelor electrice chineze în SUA este inevitabilă. Miza de reglementare: barierele pot întârzia, nu neapărat opri Un comentariu citat în articol susține că ambele mari partide politice din SUA tratează China drept o „amenințare”, ceea ce ar menține o opoziție bipartizană față de vânzările de vehicule chinezești. În aceeași intervenție este avansată ipoteza că o schimbare ar putea apărea doar dacă China ar folosi mai dur negocierile comerciale, inclusiv pe tema metalelor rare. Din perspectiva pieței, mesajul implicit al sondajului este că o parte relevantă a publicului se așteaptă ca mecanismele de conformare și „localizare” (intrare prin mărci și structuri corporative deja acceptate în SUA) să cântărească mai mult decât interdicțiile directe, chiar dacă acestea rămân un risc. Context: „mașini chinezești” există deja în oferta din SUA Articolul indică faptul că prezența producției din China în portofoliul unor mărci vândute în SUA nu este o noutate. Exemplul central este Lincoln Nautilus , pe care Ford îl produce la o uzină din Hangzhou, China, iar documentația tehnică și evidențele autorității americane NHTSA ar lista locația de asamblare finală ca fiind Hangzhou. Electrek mai notează că: Volvo importă mașini construite în China din 2015; cel mai recent Honda Fit a fost importat în America de Nord (Canada) din China. Ce urmează Sondajul nu oferă o prognoză de calendar și nici nu cuantifică impactul economic, dar sugerează o așteptare dominantă: dacă vehiculele electrice chineze vor ajunge pe piața americană, o cale probabilă este integrarea lor prin alianțe și canale de vânzare deja existente , nu printr-o intrare directă sub branduri noi. Pentru industrie, asta mută discuția către structuri de parteneriat, trasabilitatea originii și modul în care reglementările vor defini „chinez” în lanțul de producție și vânzare. [...]
