Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
Rețelele sociale și platformele video au devenit principala poartă de acces la știri, iar asta mută presiunea pe veniturile presei. Potrivit Digi24, un raport anual al Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului (afiliat Universității Oxford) arată că, pentru prima dată la nivel global, consumul de informații prin rețele sociale și platforme video depășește media tradiționale.
Raportul, citat de AFP, se bazează pe sondaje online realizate la începutul anului de YouGov pe un eșantion de aproape 100.000 de persoane din 48 de țări. În săptămâna dinaintea sondajului, 54% dintre respondenți au spus că s-au informat prin rețele sociale și platforme video; procentul urcă la 56% dacă sunt incluși și „agenții conversaționali” cu inteligență artificială, precum ChatGPT.
În comparație, televiziunea este la 52%, site-urile și aplicațiile ziarelor la 51%, iar radioul la 21%, conform aceluiași raport. Deși în unele țări această ierarhie se contura deja, noutatea este că, în medie, pe ansamblul piețelor analizate, acest tip de consum a devenit majoritar; excepțiile sunt în principal în Europa, unde site-urile și aplicațiile media rămân mai bine poziționate.
Autorul principal al raportului, Jim Egan, avertizează că schimbarea are „consecințe evidente asupra capacității mass-media de a ajunge la public și de a genera venituri”. Pe scurt, dacă publicul își ia știrile din fluxuri de platformă (rețele sociale, video), presa concurează mai greu pentru atenție, iar monetizarea se mută și mai mult către intermediari.
La nivel mondial, rețelele sociale și platformele video sunt principala sursă de informații pentru trei din zece respondenți, iar în rândul tinerilor de 18–24 de ani depășesc jumătate dintre respondenți, potrivit raportului.
Televiziunea rămâne pe primul loc doar pentru grupele 45–54 de ani și 55+, în timp ce site-urile și aplicațiile media tradiționale nu sunt menționate ca principal mijloc de informare de nicio categorie de vârstă, conform datelor citate.
Recomandate
Netflix își întărește oferta din august cu finaluri de seriale și titluri „grele”, o strategie menită să țină abonații activi în plin sezon de vacanță, când consumul de conținut poate scădea, potrivit HotNews . Platforma mizează pe încheieri așteptate („ One Hundred Years of Solitude ”, „Outer Banks”), pe un thriller cu nume cunoscute („The Whisper Man”, cu Adam Scott și Robert De Niro) și pe un val de filme deja consacrate. Un element central al lunii este finalul ecranizării după romanul lui Gabriel García Márquez: „One Hundred Years of Solitude” continuă cu partea a doua din 5 august, iar „marele final” este programat pe 26 august. În paralel, „Outer Banks” ajunge la sezonul 5 din 20 august, prezentat ca sezonul final. Titlurile-ancoră din august „One Hundred Years of Solitude”: Partea a 2-a – din 5 august; finalul – 26 august „Outer Banks”, sezonul 5 – din 20 august „The Whisper Man” – din 28 august Pe lângă acestea, în august intră și documentarul „Mourinho” (11 august), iar în zona de filme apare „The Last House” (7 august), descris ca o poveste de supraviețuire cu o familie blocată în propria casă. Seriale: continuări, reality show-uri și titluri noi Lista de seriale din august include mai multe sezoane noi și producții lansate pe parcursul lunii, între care: „1670”, sezonul 3 (5 august) „My Life with the Walter Boys”, sezonul 3 (6 august) „Death INC.”, sezonul 4 (7 august) „Tires”, sezonul 3 (13 august) „Love is Blind: UK”, sezonul 3 (19 august) „Mom Knows Best” (26 august) „Leanne”, sezonul 2 (27 august) „Graveyard”, sezonul 3 (28 august) „Mousetrap” (în curând) Filme și documentare: mix între premiere și titluri cunoscute În august, Netflix adaugă și o serie de filme deja populare („Final Destination”, „Nosferatu”, „Robin Hood”, „Desperado”, „Zodiac”), alături de premiere precum: „Nando Between Two Worlds” – A Sintonia Film (12 august) „Facing El Chapo” (21 august) „The Secret Woman” (28 august) La documentare, pe lângă „Mourinho”, apare și „ Freefall: A Reckoning For Boeing ” (19 august), care, potrivit descrierii din listă, urmărește acuzații privind reducerea costurilor și mușamalizări ce ar fi dus la defecțiuni aviatice fatale. Pentru Netflix, concentrarea pe finaluri de sezoane și pe titluri cu notorietate funcționează ca „ancoră” de audiență: dacă aceste lansări livrează, pot reduce riscul de anulări și pot susține timpul petrecut pe platformă într-o lună în care atenția publicului e mai fragmentată. [...]
CNA a pus sub lupă modul în care patru televiziuni au tratat o postare politică, pe fondul riscului de dezinformare , după ce un mesaj al lui Kelemen Hunor (UDMR), publicat pe Facebook în limba maghiară, a fost folosit în emisiuni care au alimentat narațiuni conspiraționiste, potrivit HotNews . Consiliul Național al Audiovizualului a analizat, într-o ședință de miercuri, emisiuni difuzate de Antena 3 CNN, B1 TV, România TV și Realitatea Plus , în care moderatorii și invitații au comentat postarea din iunie a liderului UDMR, în contextul discuțiilor despre un posibil „Guvern Veștea”, relatează Pagina de Media. Ce a reproșat CNA: traduceri automate și interpretări fără legătură cu textul Potrivit sursei citate, unele posturi au afișat o traducere realizată cu Google Translate, iar altele au interpretat conținutul mesajului prin afirmații fără legătură cu textul publicat. Într-un caz, moderatorii au fost criticați și pentru că au refuzat să comenteze postarea pe motiv că era scrisă în limba maghiară. Mesajul lui Kelemen Hunor din 16 iunie, redat în traducere în articol, susține că „nu sunt întrunite condițiile” pentru ca UDMR să participe la negocierile pentru formarea unui guvern condus de Adrian Veștea sau să își asume un rol în executivul pe care acesta ar intenționa să îl formeze. Consecințe: fără propuneri de sancțiune pentru trei posturi, discuția despre Realitatea Plus se amână Membrii Consiliului au apreciat că, în cazul Antena 3 CNN, B1 TV și România TV, derapajele din primele ediții au fost corectate în emisiunile ulterioare, astfel că nu au fost formulate propuneri de sancționare. În schimb, analiza cazului Realitatea Plus a fost amânată, deoarece reprezentantul televiziunii a lipsit de la ședință, iar CNA va relua discuția într-o ședință viitoare. Exemple din discuțiile din CNA La Antena 3 CNN, discuțiile au vizat prima ediție în care a fost comentată postarea, când s-a vorbit despre o presupusă „misiune de șantaj care vine din străinătate”. Postul a răspuns că într-o ediție ulterioară a fost adus „un specialist” care a explicat teoriile conspirației și le-a demontat. La B1 TV, un membru CNA a criticat faptul că mesajul afișat „nu are nicio legătură” cu punctul de vedere al lui Kelemen Hunor și a invocat reacția moderatorilor care ar fi spus că nu vorbesc cu el pentru că mesajul nu este în limba română. În acest context, un membru CNA a rezumat mecanismul prin care pot apărea astfel de derapaje: „Aşa se produce dezinformarea, de la o bucăţică de adevăr la care se adaugă o minciună.” La România TV, Consiliul a discutat o ediție în care invitatul Dan Andronic ar fi afirmat că „știe sigur” că Peter Magyar l-a sunat pe Kelemen Hunor, iar CNA a reproșat că moderatorul nu a cerut dovezi. Postul a susținut că invitatul a revenit ulterior și a spus că nu are informația că acel apel ar fi avut loc. Un membru CNA a conchis, potrivit relatării, că „singura problemă” a rămas la Realitatea Plus, în timp ce la celelalte posturi situația „s-a echilibrat între emisiuni”, urmând discuții cu reprezentanții înainte de o dezbatere finală. [...]
TVR reia participarea României la Eurovision în 2027, condiționată de bugetul aprobat , o decizie cu miză operațională și de finanțare pentru televiziunea publică, potrivit Antena 3 . Hotărârea a fost luată miercuri, 22 iulie 2026, de Consiliul de Administrație al TVR, cu 11 voturi „pentru” și o abținere. Decizia vizează participarea României la cea de-a 71-a ediție a Eurovision Song Contest , care va avea loc în Bulgaria, în luna mai 2027. TVR precizează că proiectul se va derula „în limita bugetului ce va fi aprobat și alocat” prin Bugetul de Venituri și Cheltuieli al SRTv pentru 2027, ceea ce face ca următorul pas critic să fie alocarea efectivă a fondurilor. Ce schimbă decizia: calendar și organizare mai predictibile TVR își justifică aprobarea din timp prin nevoia de planificare: stabilirea unui calendar, atragerea unui număr cât mai mare de compozitori, textieri, producători și interpreți, organizarea unei Selecții Naționale „competitive” și pregătirea reprezentantului României „în cele mai bune condiții”. În comunicatul citat, televiziunea publică descrie participarea drept un „proiect strategic” pentru promovarea muzicii românești, susținerea noilor artiști și consolidarea imaginii României pe scena internațională. „Pentru TVR, participarea la competiţie reprezintă un proiect strategic de promovare a muzicii româneşti, de susţinere a noilor artişti şi de consolidare a imaginii României pe scena internaţională.” Contextul care a accelerat revenirea: rezultatul din 2026 și interesul industriei Hotărârea vine după performanța României la Eurovision 2026, când Alexandra Căpitănescu a obținut locul al treilea în Marea Finală cu piesa „Choke Me”, acumulând 296 de puncte. TVR mai notează că, în procesul de selecție din acest an, au fost înscrise 101 piese, ceea ce ar confirma interesul industriei muzicale pentru proiect. În plus, televiziunea publică invocă și expunerea media: conform analizei mediaTRUS, de la începutul anului până în ziua finalei, Eurovision a acumulat 21.565 de mențiuni în spațiul media românesc. Unde și când are loc Eurovision 2027 Ediția din 2027 se va desfășura în Bulgaria, în luna mai. După victoria cântăreței Dara cu piesa „Bangaranga”, în Bulgaria a început discuția despre orașul-gazdă, fiind luate în calcul Varna, Burgas și Sofia. Conform regulilor concursului, țara câștigătoare are dreptul de a găzdui competiția, însă orașul gazdă este decis separat și nu revine automat capitalei. [...]
Amazon MGM își accelerează strategia de monetizare a catalogului MGM prin comandarea unui serial „RoboCop” pentru Prime Video, într-o mișcare care arată cum platformele de streaming încearcă să reducă riscul investițiilor mizând pe francize cu notorietate, potrivit HotNews . Proiectul a fost confirmat oficial de Amazon MGM, după ani de zvonuri, iar informația a fost relatată inițial de Gizmodo. Serialul pornește de la filmul SF din 1987, considerat revoluționar la momentul lansării, și vine la aproape patru decenii de la original. Ce știm despre echipă și direcția proiectului Coordonator general (showrunner) va fi cineastul american Peter Ocko, cunoscut pentru munca sa la „The Office” și „Lodge 49”. Printre producători se află James Wan („Insidious”, „The Conjuring”, „Furious 7”), care a oferit și declarații despre intenția de a păstra relevanța temelor din filmul original. Wan spune că l-a convins să se alăture echipei și pe Edward Neumeier, scenaristul filmului din 1987, un element care sugerează o încercare de a ancora noua producție în ADN-ul francizei. De ce contează pentru piața de streaming Decizia se leagă direct de strategia Amazon după achiziția MGM în 2022 și formarea Amazon MGM: noul studio a primit mandatul de a valorifica portofoliul de proprietăți intelectuale (IP) al MGM, adică titluri și universuri cu potențial de adaptare în seriale și filme. În același context, materialul amintește și alte nume din portofoliu, precum „Legally Blonde” (care a primit recent un serial-prequel pe Prime Video), „Stargate” (aflat în dezvoltare până de curând) și „James Bond”. Context: o franciză cu istoric mixt în relansări „RoboCop” a generat două continuări și un serial TV în 1994, iar relansarea din 2014 a fost considerată un eșec, la fel ca serialul din anii ’90. Potrivit HotNews, proiectul actual fusese discutat în presa de la Hollywood încă de la începuturile Amazon MGM, însă greva care a paralizat industria cinematografică americană în anul următor și prioritizarea altor proiecte au întârziat unda verde până acum. Peter Friedlander, directorul diviziei Global Television din Amazon MGM Studios , a descris „RoboCop” drept o franciză relevantă nu doar ca acțiune, ci și ca „oglindă” a relației cu tehnologia și puterea — o poziționare care indică direcția editorială pe care Amazon ar putea să o urmărească pentru a diferenția serialul într-o piață aglomerată. [...]
Donald Trump cere retragerea licențelor de emisie pentru ABC și NBC, o solicitare cu miză de reglementare care lovește direct în autonomia editorială a televiziunilor , potrivit Adevărul , după ce cele două posturi nu au transmis în direct un discurs al președintelui, în prime-time, despre securitatea alegerilor. Trump a criticat public decizia ABC și NBC de a nu difuza integral alocuțiunea, în care a susținut că China ar fi accesat ilegal milioane de fișiere ale alegătorilor, ca parte a unui efort mai amplu de manipulare a alegerilor din SUA din 2018 și 2020. Alte televiziuni, între care CBS, MS NOW și Fox News, au transmis discursul integral sau parțial, în timp ce NBC și ABC au difuzat declarațiile lui Trump pe platformele lor de streaming. Ce a cerut Trump și pe ce își bazează acuzațiile În timpul discursului, Trump a acuzat NBC și ABC că ar încerca să „ascundă” ceea ce el a numit fraudă electorală. Potrivit POLITICO , președintele a afirmat: „Într-o mișcare rară, televiziunile de știri false NBC și ABC au spus amândouă că nu vor transmite acest discurs. Știau despre ce este vorba. O fraudă de asemenea proporții ar trebui să ducă la retragerea licențelor lor.” De ce solicitarea are consecințe limitate în practică Posturile TV nu au obligația de a transmite în direct discursurile președintelui în intervalul de maximă audiență. În mod tradițional, astfel de intervenții au fost rezervate situațiilor de criză națională sau altor momente considerate majore, iar televiziunile au ales de regulă să le difuzeze, cu excepții. Adevărul notează că au existat precedente recente: mai multe rețele au refuzat în 2022 să transmită un discurs al președintelui Joe Biden despre amenințările la adresa democrației, iar în 2014 ABC, CBS și NBC nu au difuzat discursul de seară al lui Barack Obama privind politica de imigrație. Ce poate și ce nu poate face FCC Chiar dacă Trump cere retragerea licențelor, președintele Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC) , Brendan Carr, nu poate retrage unilateral licențele de emisie ale marilor rețele TV. Acestea sunt protejate atât de Communications Act, care limitează modul în care FCC poate revizui licențele, cât și de Primul Amendament al Constituției SUA, care garantează libertatea de exprimare. FCC nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu privind declarațiile lui Trump. Context: nu este prima dată când Trump invocă „revocarea” licențelor Potrivit aceleiași surse, Trump a mai sugerat anterior retragerea licențelor unor televiziuni pe care le consideră ostile, inclusiv în cazul ABC, după suspendarea prezentatorului Jimmy Kimmel, în urma morții lui Charlie Kirk. De asemenea, într-o postare din decembrie pe rețelele sociale, Trump a susținut că televiziunile cu o acoperire „aproape 100% negativă” la adresa sa ar trebui să aibă licențele „revocate”. [...]
Aproape jumătate dintre jurnaliștii români sunt în burnout ridicat, iar redacțiile tratează rar sănătatea mintală – o combinație care poate deveni un risc operațional pentru organizațiile media, prin scăderea capacității de producție și creșterea fluctuației de personal, potrivit unui studiu citat de Paginademedia . Cercetarea, realizată în cadrul programului Superscrieri , indică faptul că 45% dintre jurnaliști se confruntă cu un nivel ridicat sau foarte ridicat de burnout, iar 92% spun că sănătatea mintală este discutată puțin sau deloc în interiorul breslei. Radiografia se bazează pe un sondaj derulat în martie–aprilie 2025, cu participanți din presa centrală și locală, mainstream și independentă, din generații și redacții diferite. Programul lung, „normalizat”, și oboseala cronică Un prim semnal de alarmă din studiu: 54% dintre respondenți declară că lucrează mai mult de 45 de ore pe săptămână, nivel pe care autorii îl compară cu media națională raportată de Eurostat . Efectele se văd și după încheierea programului: șase din zece jurnaliști spun că ajung acasă atât de obosiți încât nu mai au energie nici pentru activitățile obișnuite. Diferențele de gen sunt vizibile în răspunsuri: 68% dintre femei spun că se confruntă frecvent cu această situație, față de 53% dintre bărbați. Burnout mai ridicat la generațiile tinere și expunere la traumă Pe lângă cei 45% aflați în zona de burnout ridicat sau foarte ridicat, alți 40% sunt la un nivel moderat, potrivit studiului. Generațiile tinere sunt descrise ca fiind mai afectate, cu niveluri de burnout cu aproximativ 10% mai mari decât în cazul jurnaliștilor de peste 45 de ani. Mai mult de jumătate dintre respondenți (55,2%) afirmă că activitatea lor presupune o expunere mare sau foarte mare la accidente, violență, nedreptate și suferință umană. Autorii avertizează că expunerea repetată poate duce la „ traumă vicarianță ” – o traumă secundară care apare la persoanele care asistă constant la suferința altora. Principalele surse de stres: termene, program imprevizibil, venituri Întrebați ce îi stresează cel mai mult, jurnaliștii indică trei factori majori: 63%: presiunea termenelor-limită; 62%: programul încărcat și imprevizibil; 62%: veniturile. Studiul mai arată că jurnaliștii din presa independentă declară un nivel de stres cu 12% mai mare decât colegii din alte tipuri de redacții. În ansamblu, datele conturează o problemă de funcționare a redacțiilor: volum mare de muncă, presiune constantă și expunere la conținut traumatic, în timp ce discuțiile interne despre sănătatea mintală rămân, în percepția respondenților, marginale. [...]
