Știri
Știri din categoria Auto
BMW Group a livrat 565.748 de mașini în T1 2026, în scădere cu 3,5%, pe fondul unui recul puternic în China, unde vânzările BMW și MINI au coborât cu 10% față de anul trecut, potrivit IT Home. Datele includ mărcile BMW, MINI și Rolls-Royce și conturează o presiune pe volum într-o piață-cheie, chiar dacă grupul indică semne mai bune pe segmentul electric în Europa.
În primul trimestru din 2026, BMW Group a livrat global 565.748 de automobile, cu 3,5% mai puțin în ritm anual. Evoluția a fost inegală între mărci, cu MINI pe creștere, dar insuficient pentru a compensa scăderile BMW și Rolls-Royce.
În China, vânzările cumulate ale mărcilor BMW și MINI au fost de 143.958 de unități, în scădere cu 10,0% față de anul precedent. Grupul susține că performanța sa locală a fost mai bună decât declinul general al pieței, descris ca fiind unul accentuat, însă articolul nu oferă cifre pentru piața totală.
BMW Group afirmă că în Europa a crescut semnificativ volumul de comenzi noi pentru vehicule electrice, impulsionat de interesul consumatorilor pentru primul model din „Noua Generație”, BMW iX3. De la deschiderea precomenzilor în Europa, numărul de comenzi noi ar fi depășit 50.000, conform informațiilor din material.
Pentru investitori și pentru lanțul operațional (producție, logistică, rețea de distribuție), combinația dintre slăbiciunea din China și semnalele de cerere pentru electrice în Europa indică o redistribuire a presiunilor și oportunităților pe regiuni, cu impact direct asupra mixului de vânzări în trimestrele următoare.
Recomandate
BMW mizează pe „Neue Klasse” pentru a întoarce scăderea din T1, pe fondul unui val de comenzi pentru iX3 : livrările BMW Group au coborât cu 3,5% în primul trimestru, dar compania indică o cerere în creștere și estimează vânzări mai mari în restul lui 2026, potrivit Economica . Grupul a livrat 565.748 de vehicule BMW, MINI și Rolls-Royce în primele trei luni ale anului. BMW spune că cererea pentru modelele cu motoare cu ardere internă s-a menținut ușor peste nivelul din anul precedent, iar în Germania vânzările au urcat la 68.022 de unități (+10,7%). În China, vânzările BMW Group „au depășit declinul general puternic al pieței”, conform companiei. Cum arată scăderea, pe mărci și regiuni Defalcat pe mărci, livrările din T1 au fost: BMW: 496.050 unități (-4,6%) MINI: 68.427 unități (+5,9%) Rolls-Royce: 1.271 unități (-8%) BMW Motorrad: 42.735 unități (-4,2%) Ca distribuție geografică, Europa rămâne cea mai mare regiune pentru grup, cu 236.422 unități, urmată de China (143.958) și zona americană (109.639). Pariul pe electrice: iX3 aduce comenzi, dar livrările BEV scad global În ciuda începutului mai slab de an, oficialii BMW estimează vânzări în creștere în restul lui 2026, în special cu ajutorul noilor modele „Neue Klasse”. Jochen Goller , membru al consiliului de administrație al BMW AG (clienți, mărci și vânzări), a indicat o cerere „extrem de puternică” pentru noul BMW iX3 , cu peste 50.000 de comenzi noi de la deschiderea precomenzilor în Europa. „Observăm o cerere extrem de puternică pentru noul BMW iX3. Cu peste 50.000 de comenzi noi de la deschiderea perioadei de precomenzi în Europa, interesul clienților pentru BMW iX3 ne depășește așteptările deja ridicate. (…) Primim, de asemenea, un feedback extrem de pozitiv cu privire la al doilea model din gama Neue Klasse, BMW i3, prezentat recent.” Primele unități iX3 au fost livrate clienților din Europa în martie 2026. Totuși, la nivel global, livrările de vehicule complet electrice (BEV) ale BMW Group au scăzut în T1 la 87.458 unități (-20,1%), chiar dacă în Europa vânzările de electrice din trimestru au depășit nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, potrivit companiei. Pentru context, Economica a mai relatat despre prezentarea modelului i3, al doilea din gama Neue Klasse și despre faptul că cererea pentru noul iX3 împinge BMW să caute angajați pentru un nou schimb la uzina din Ungaria . [...]
BMW încearcă să reducă costurile și complexitatea modelelor pe hidrogen printr-un sistem de rezervoare „modular”, integrabil pe platforme electrice , astfel încât un SUV precum viitorul iX5 Hydrogen să poată fi asamblat pe aceeași linie cu versiunile electrice și cu alte motorizări, potrivit PiataAuto . Noul sistem este gândit ca un „pachet” cu dimensiuni similare unei baterii Gen6 folosite pe familia Neue Klasse , ceea ce ar permite montajul preasamblat pe linia de producție, la fel ca în cazul bateriilor pentru electrice. Miza operațională este simplificarea industrializării unei versiuni pe hidrogen pe o arhitectură proiectată în primul rând pentru mașini electrice, cu implicații directe asupra costurilor și flexibilității de producție. Cum arată sistemul și de ce contează pentru producție BMW a proiectat rezervoarele ca un ansamblu din 7 recipiente cilindrice egale , conectate în serie și încadrate într-o carcasă metalică. Criteriul-cheie a fost ca înălțimea carcasei să fie egală cu cea a unei carcase de baterii Gen6, pentru a „mima” pachetul de baterii din podea. Pentru primul model vizat, iX5, această abordare ar însemna: fabricare pe aceeași linie de asamblare cu versiunile electrice sau cu alte tipuri de propulsie; montaj preasamblat al „pachetului” de rezervoare, similar cu logica de producție a bateriilor. PiataAuto notează și un avantaj de ambalare (packaging): spre deosebire de soluții anterioare, cu rezervoare plasate în zone care consumă spațiu util (sub banchetă sau între portbagaj și habitaclu), amplasarea tip „baterie în podea” ar proteja rezervoarele prin elementele structurale ale caroseriei, similar protecției bateriei la electrice. Specificații: presiune, capacitate, autonomie și realimentare Rezervoarele sunt realizate din fibră de carbon , pentru a rezista presiunii ridicate, rămânând ușoare. BMW stochează hidrogenul la 700 bari , iar cele 7 rezervoare pot stoca în total 7 kg de hidrogen . Conform inginerilor BMW, pentru iX5 această cantitate ar fi suficientă pentru o autonomie de 750 km , ceea ce ar implica un consum dedus de publicație de 0,93 kg/100 km . PiataAuto face și o estimare energetică pe baza conținutului energetic al hidrogenului și a randamentului tipic al pilelor de combustie, deducând un consum electric echivalent de ordinul a maxim 20,1 kWh/100 km (cu limitările explicate în text). La capitolul utilizare, avantajele menționate sunt: realimentare rapidă , de circa 5 minute ; masă mai mică a ansamblului de rezervoare (fibră de carbon într-o carcasă de oțel) față de „sutele de kilograme” ale unei baterii comparabile, deși o parte din câștig ar fi compensată de prezența instalației cu pile de combustie și a unei baterii mici auxiliare. Concurența internă: bateria rămâne reperul Publicația atrage atenția că principalul concurent al soluției pe hidrogen rămâne chiar bateria: este dat exemplul unui BMW iX3 electric cu 805 km autonomie omologată , iar „în viața reală” ar fi depășit 1.000 km . În acest context, cei 750 km ai iX5 Hydrogen ar putea fi greu de „vândut” clienților, mai ales dacă se adaugă costul alimentării cu hidrogen și disponibilitatea stațiilor. Ce urmează: iX5 Hydrogen, țintă 2028 și cinci tipuri de propulsie pe aceeași bază BMW își menține planul de a lansa în producție de serie un BMW iX5 Hydrogen , iar acest lucru „ar urma” să se întâmple în 2028 , modelul urmând să includă noul sistem de rezervoare. Viitorul iX5 este descris ca fiind bazat pe succesorul electric al actualului X5, pe platforma Neue Klasse , cu versiuni electrice ca bază și varianta pe hidrogen ca derivat modular. În plus, aceeași platformă ar urma să stea și la baza versiunilor cu combustie (diesel și benzină) și a unei motorizări plug-in hibride, ceea ce ar duce totalul la cinci tipuri de propulsie pentru viitorul SUV, conform informațiilor din articol. [...]
Constructorii auto europeni iau în calcul vehicule electrice cu „extensor de autonomie” ca soluție de tranziție , mizând pe o tehnologie care poate reduce costurile și anxietatea legată de încărcare, într-un context de concurență puternică din China și incertitudine legislativă, potrivit Antena 3 . Vehiculele electrice cu autonomie extinsă (range extender) se poziționează între hibridele plug-in și mașinile complet electrice: au un motor electric principal, iar un motor mic pe benzină funcționează doar ca generator pentru a încărca bateria în mers. Financial Times, citat în material, notează că această abordare este văzută ca o tehnologie de nișă, dar cu potențial de a crește atractivitatea mașinilor electrificate pentru clienții care nu sunt pregătiți pentru trecerea completă la electric. De ce contează: costuri mai mici și flexibilitate într-un cadru de reglementare incert Miza economică pentru producătorii europeni este dublă: pe de o parte, baterii mai mici înseamnă costuri mai reduse (se eliberează spațiu pentru rezervorul de combustibil), iar pe de altă parte, soluția valorifică un domeniu în care industria occidentală are tradițional competențe și capacități – motoarele cu combustie și lanțul de furnizori aferent. În același timp, directorii din industrie văd în „extensorul de autonomie” o plasă de siguranță pe fondul schimbărilor de politică climatică în SUA și al relaxării interdicției motoarelor pe benzină până în 2035 în Europa, potrivit materialului. Tehnologia ar oferi flexibilitate pentru a gestiona incertitudinea legislativă, reducând totodată temerile consumatorilor legate de autonomie și infrastructura de încărcare. Cine se mișcă și ce planuri sunt pe masă În Europa, Leapmotor este menționată ca singurul producător care vinde deja astfel de vehicule. În paralel, Volkswagen, Renault și BMW sunt printre companiile care analizează introducerea tehnologiei pentru clienții reticenți la electrificarea completă. Renault a anunțat că va construi mașini electrice de dimensiune medie pe o platformă dedicată, cu: autonomie de 750 km pentru versiunea complet electrică; autonomie de 1.400 km cu extensor de autonomie. François Provost, director general al Renault, a spus: „Credem că putem convinge 70% dintre clienți să treacă la vehicule electrice până în 2030” cu opțiunea de autonomie extinsă. În grupul Stellantis, Antonio Filosa, director executiv, a descris extensorul de autonomie drept „o tendință nouă” și a indicat planuri de lansare în acest an pentru versiuni cu această tehnologie la Ram 1500 Ramcharger și Jeep Grand Wagoneer. Un avantaj indirect: tarifele UE și competiția cu China Materialul mai indică o dimensiune geopolitică: vehiculele cu autonomie extinsă ar fi supuse tarifelor mai mari impuse de UE asupra vehiculelor electrice fabricate în China, în timp ce hibridele plug-in nu sunt. În plus, deși creșterea cea mai mare a fost în China, tehnologia ar fi fost creată în Europa, iar „nu există un decalaj semnificativ” față de rivalii chinezi pe acest segment – spre deosebire de vehiculele complet electrice, unde China are avantaj de cost și control asupra bateriilor și lanțurilor de aprovizionare. Cât de mare poate deveni segmentul și care sunt criticile Potrivit Benchmark Mineral Intelligence, vehiculele cu autonomie extinsă reprezintă 9% din piața chineză de vehicule electrice și hibride plug-in, în timp ce în restul lumii ponderea este sub 1%. Un analist Benchmark, George Whitcombe, estimează că la începutul anilor 2030 acest tip de vehicule ar putea prelua o parte semnificativă din cota de piață estimată a hibridelor plug-in în Europa, de aproximativ 12%. Adopția rămâne însă incertă: Tianshu Xin, care conduce joint venture-ul dintre Leapmotor și Stellantis, spune că tehnologia a fost lansată abia anul trecut și că va fi nevoie de timp pentru „educarea” clienților. Există și critici. Organizația Transport & Environment numește extensorul de autonomie „un ocol costisitor” și susține, potrivit analizei sale citate în material, că aceste vehicule consumă în medie 6,4 litri/100 km după epuizarea bateriei, similar unui SUV pe benzină. Lucien Mathieu (T&E) punctează diferența de impact: „Dacă aceste vehicule înlocuiesc alte hibride sau motoare clasice, este un câștig. Dar dacă înlocuiesc o mașină electrică, este o pierdere”. În plus, Justin Lunny, director executiv al Everrati, avertizează că relevanța tehnologiei ar putea scădea pe măsură ce bateriile avansează, ceea ce ar reduce nevoia unei soluții de tranziție. [...]
2026 ar urma să fie anul în care robotaxiurile trec de la pilot la operare comercială la scară , pe fondul progreselor în modele de inteligență artificială „end-to-end” și al creșterii investițiilor, iar China este estimată să conducă lumea la dimensiunea flotelor, potrivit IT Home , care citează o analiză CounterPoint Research . CounterPoint anticipează că piața globală a serviciilor de taxiuri autonome (robotaxi) va ajunge în 2035 la 168 miliarde dolari (aprox. 756 miliarde lei) și că flota globală va urca la 3,6 milioane de vehicule. Miza pentru industrie este că 2026 ar marca „punctul de cotitură” după circa un deceniu de incubare, când serviciile ar ieși din faza de testare locală și ar intra într-o etapă de comercializare pe scară largă. De ce China ar conduce la flote, iar SUA la inovație În proiecția CounterPoint, China și SUA vor domina împreună implementarea globală a flotelor până în 2035, cu contribuții relevante și din Europa, respectiv din alte orașe importante din Asia. Diferența ar fi dată de profilul fiecărei piețe: China ar urma să fie lider la dimensiunea flotelor , susținută de ritmul mai rapid de comercializare, sprijin guvernamental și o infrastructură V2X (comunicații vehicul–infrastructură) mai bine dezvoltată. SUA ar rămâne un pol de inovație tehnologică , cu exemple de comercializare timpurie în orașe precum Phoenix și San Francisco, care accelerează iterațiile tehnologice. Companiile care pot seta ritmul competiției Analiza indică faptul că Waymo a stabilit un reper de viabilitate comercială în SUA, în timp ce Tesla ar intra în competiție cu o abordare bazată pe „viziune” (camere, fără senzori suplimentari menționați în text) și cu un vehicul dedicat, „Cybercab”, ceea ce ar intensifica presiunea concurențială. În China, Baidu Apollo Go este menționată ca având operațiuni avansate în orașe precum Wuhan și Beijing. WeRide și Pony.ai ar accelera extinderea flotelor și a ariei de operare pe baza finanțării obținute prin IPO la finalul lui 2024, iar cele trei companii sunt estimate să acapareze cea mai mare parte a pieței chineze. Didi testează vehicule autonome de nivel L4 în Guangzhou și ar putea deveni un challenger mai târziu, potrivit aceleiași evaluări. Ce rămâne de urmărit în 2026 Prognoza mizează pe convergența a trei factori: progrese în modele AI „end-to-end”, investiții record și extinderea flotelor. Totuși, materialul citat nu oferă detalii despre calendarul exact al lansărilor comerciale pe piețe sau despre praguri de reglementare, astfel că „punctul de cotitură” pentru 2026 rămâne, deocamdată, o estimare de piață, nu o certitudine operațională. [...]
Volkswagen a început 2026 cu livrări globale în scădere, pe fondul unei contracții puternice în China și SUA , două piețe care apasă tot mai mult pe rezultatele grupului, potrivit Reuters . Constructorul german a raportat o scădere de 4% a livrărilor la nivel mondial în primul trimestru, în condițiile în care cererea slabă din China și Statele Unite a anulat creșterea din Europa. În China, livrările Volkswagen au scăzut cu 15% în primele trei luni ale anului, iar în SUA declinul a fost de 20,5%, potrivit unui comunicat al companiei. În același timp, grupul a consemnat creșteri în Europa: livrările au urcat cu 4% în Europa de Vest și cu 8% în Europa Centrală și de Est. China și SUA devin frâna principală pentru volum Volkswagen încearcă să limiteze pierderile din piețe externe-cheie, într-un context în care competiția din China se intensifică, inclusiv din partea rivalilor locali precum BYD. În SUA, compania se confruntă cu presiunea tarifelor și cu efectele încetării subvențiilor pentru vehicule electrice. Șeful de vânzări al grupului, Marco Schubert , a pus evoluția din trimestrul I pe seama unor condiții economice și geopolitice „foarte dificile” și a spus că piața auto globală este în scădere. Efect de propagare în grup: Porsche și Audi, lovite în China Încetinirea din China a afectat și mărcile Porsche și Audi: livrările trimestriale pe cea mai mare piață auto din lume au scăzut cu 21% la Porsche și cu 12% la Audi, potrivit Reuters. China, cândva motor de creștere pentru producătorii germani, a devenit o piață dificilă și pentru rivalii Mercedes-Benz și BMW, pe fondul unui război al prețurilor care comprimă marjele în competiția cu branduri locale. Ce urmează: ofensivă de modele electrice cu parteneri locali Înaintea salonului auto de la Beijing de la finalul acestei luni, Volkswagen mizează pe un val de noi modele electrice dezvoltate împreună cu parteneri locali pentru a recupera teren în China. Lansări de modele sunt planificate și pentru Europa, unde grupul a reușit să mențină creșterea livrărilor în primul trimestru. [...]
Xiaomi a livrat 21.440 de mașini electrice în martie, iar debutul rapid al noului SU7 sugerează că producția va fi pusă sub presiune în următoarele luni , pe fondul unui obiectiv ambițios de 550.000 de livrări în 2026, potrivit ArenaEV . Totalul din martie reprezintă un avans de aproximativ 5% față de februarie, dar este cu aproape 27% sub nivelul din aceeași lună a anului trecut. Publicația pune volatilitatea pe seama sezonalității din China (februarie este afectată de vacanța de Anul Nou Lunar) și a pregătirii lansării noii generații SU7. SU7 accelerează, YU7 încetinește: mixul de produs se schimbă În martie, SUV-ul YU7 a rămas principalul contributor la volum, cu 13.558 de unități, adică peste 63% din livrările lunii. Totuși, vânzările YU7 au scăzut cu aproape 33% față de februarie, pe fondul ipotezei că o parte dintre clienți au amânat achiziția în așteptarea sedanului SU7. Sedanul SU7 a fost „vedeta” raportării: Xiaomi a lansat oficial noua generație pe 19 martie, iar primele livrări au început pe 23 martie. În doar câteva zile rămase până la final de lună, compania a livrat 7.882 de unități SU7, comparativ cu 218 unități ale versiunii vechi livrate în februarie. Comenzi „blocate” și preț agresiv: implicații pentru capacitatea de livrare și concurență Fondatorul Xiaomi, Lei Jun, a spus într-un stream online că există deja peste 40.000 de comenzi „blocate” pentru SU7 — adică rezervări cu avans, din care clientul nu poate renunța ușor. ArenaEV notează că acest lucru indică o încărcare ridicată a fabricii în lunile următoare și că Xiaomi a început producția înainte de evenimentul oficial de lansare. Prețul este prezentat ca un factor-cheie: SU7 standard pornește de la 219.900 yuani (aprox. 27.490 euro, adică aproximativ 137.000 lei), o poziționare care, potrivit publicației, pune presiune pe rivali precum Tesla , prin promisiunea unui pachet tehnologic și de performanță la un cost mai mic. Context de piață și ținta Xiaomi pentru 2026 La nivelul pieței chineze, vânzările de vehicule cu „energie nouă” (categorie care include electricele și hibridele plug-in) au ajuns la 848.000 de unități în martie, în creștere cu 82,6% față de februarie, dar în scădere cu 14,4% față de martie anul trecut, conform datelor citate de ArenaEV. În acest context, Xiaomi și-a setat pentru 2026 o țintă de 550.000 de livrări, după ce a livrat 411.837 de mașini în 2025. Pentru a atinge obiectivul, compania va depinde de menținerea ritmului SU7 și de revenirea SUV-ului YU7 . Informațiile despre livrările din martie sunt atribuite de ArenaEV publicației CnEVPost, prin materialul „via” ( CnEVPost ). [...]
