Știri
Știri din categoria Agricultură

Ministrul australian al Comerțului, Don Farrell, vine la Bruxelles pentru negocieri, potrivit Newsweek România, în contextul în care Uniunea Europeană și Australia încearcă să închidă diferențele rămase pentru un acord de liber schimb. Discuțiile, începute în 2018, au eșuat „în ultimul moment” în 2023, iar acum ar putea fi reluate într-o fereastră scurtă, cu posibilitatea finalizării până la mijlocul lunii februarie, dacă părțile ajung la concesii, în special în agricultură.
Vizita lui Farrell la Bruxelles este programată pentru săptămâna viitoare, unde urmează să se întâlnească cu comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, a confirmat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill. O deplasare anterioară a ministrului australian a fost amânată la începutul acestei luni, semn că negocierile rămân sensibile și dependente de „substanță”, după cum a punctat Gill, care a descris Australia drept „un partener strategic și cu aceleași idei”.
Miza imediată a discuțiilor de la Bruxelles este reducerea „decalajelor” rămase, iar punctul central rămâne accesul produselor agricole australiene pe piața UE. Textul sursei indică faptul că negocierile s-au blocat în 2023 în mare parte din cauza presiunilor Canberrei pentru cote mai mari la exporturile de carne de vită și de oaie către Uniune. În paralel, grupuri de fermieri din UE avertizează că un eventual acord nu ar trebui să fie în detrimentul producătorilor europeni, inclusiv în sectoare precum carnea de vită și zahărul.
Dacă întâlnirile de săptămâna viitoare de la Bruxelles duc la un progres suficient, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar putea merge în Australia pentru a „pecetlui” acordul, conform Euractiv, citat de sursă. Calendarul ar fi legat de perioada de după Conferința de Securitate de la München, din 15 februarie, însă două surse europene familiarizate cu dosarul au avertizat că termenul rămâne provizoriu. În fundal, Comisia se confruntă deja cu reacții negative pe alte dosare comerciale, inclusiv acordul cu Mercosur, care prevede cote suplimentare pentru carnea de vită, în timp ce acordul UE-India a exclus în mare măsură produsele agricole.
Recomandate

Prețurile la îngrășăminte în Europa au urcat puternic, iar UE pregătește măsuri de urgență pentru a limita impactul asupra fermierilor și costurilor din agricultură , în contextul perturbării rutelor maritime și al scumpirii energiei pe fondul războiului din Iran, potrivit Al Jazeera . Miniștrii agriculturii din statele membre se întâlnesc la Bruxelles pentru a discuta disponibilitatea îngrășămintelor, în timp ce Comisia Europeană împinge un nou „ Plan de acțiune pentru îngrășăminte ”, cu obiectivul de a reduce presiunea de cost și dependența de importuri alimentare. Miza pentru piață este mai ales una de preț, nu de lipsă fizică imediată: UE este „mai puțin direct” afectată de penurii decât alte regiuni, însă este lovită prin scumpirea globală a îngrășămintelor și prin creșterea costurilor cu gazul, esențial în producția europeană de îngrășăminte pe bază de azot. De ce se scumpește îngrășământul, chiar dacă UE importă puțin din Orientul Mijlociu Blocajele și perturbările din Strâmtoarea Hormuz – rută care, în mod normal, transportă aproximativ o treime din comerțul maritim global cu îngrășăminte – alimentează temeri privind costurile, inclusiv prin scumpirea combustibililor și a energiei. Deși Orientul Mijlociu reprezintă doar circa 3% din importurile de amoniac ale UE și 1–2% din importurile de îngrășăminte azotate, efectul se transmite prin prețurile globale și prin energia mai scumpă. În plus, producția internă de îngrășăminte azotate depinde puternic de gaz importat, iar creșterea prețului gazului face mai scump și îngrășământul produs în Europa. Potrivit informațiilor citate în material, prețurile îngrășămintelor azotate în Europa sunt acum cu aproximativ 70% peste media din 2024. Cât de dependentă este UE de importuri Datele UE citate arată volume mari importate în 2024: 2 milioane de tone de amoniac; 5,8 milioane de tone de uree; 6,7 milioane de tone de îngrășăminte azotate și amestecuri. Vulnerabilitatea nu este nouă: după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, prețurile ridicate la gaz au forțat mai multe fabrici europene de îngrășăminte să reducă producția sau să se oprească temporar, pentru că producția devenise neprofitabilă. Ce propune Comisia Europeană: stocuri, bani de urgență și importuri mai ieftine Planul Comisiei combină măsuri imediate pentru accesibilitate și securitatea aprovizionării cu pași pe termen mai lung pentru întărirea producției interne și reducerea dependenței de importuri. Printre instrumentele menționate: posibile stocuri (rezerve) de îngrășăminte; sprijin financiar de urgență pentru fermieri prin bugetul agricol al UE, scheme de lichiditate și plăți în avans mai flexibile în cadrul Politicii Agricole Comune; măsuri pentru creșterea importurilor din țări altele decât Rusia și Belarus; sprijin pentru reducerea dependenței de îngrășăminte sintetice (alternative pe bază biologică și utilizare mai eficientă). Separat, UE a trecut la suspendarea taxelor vamale pentru unele îngrășăminte azotate (inclusiv uree și amoniac) din țări altele decât Rusia și Belarus. Unele importuri erau taxate cu tarife între 5,5% și 6,5%. Agenția Reuters a relatat că suspendarea ar putea economisi importatorilor aproximativ 60 milioane euro (aprox. 300 milioane lei). Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris planul ca o încercare de a construi „o industrie europeană a îngrășămintelor mai puternică”, sprijinind în același timp fermierii și accelerând „soluții durabile, dezvoltate în Europa”. Cine este cel mai expus: Irlanda, în prim-plan; Nordul are rezerve Impactul nu este uniform. Irlanda este prezentată ca fiind deosebit de vulnerabilă, din cauza producției interne reduse și a dependenței de importuri, într-un sistem agricol puternic orientat spre zootehnie, care folosește îngrășăminte azotate pentru pajiști. Irlanda a importat 1,7 milioane de tone de îngrășăminte în 2025, ceea ce o expune la volatilitatea prețurilor internaționale. În contrast, Finlanda are de mult timp rezerve pentru securitatea aprovizionării, inclusiv îngrășăminte, cereale și combustibil. Suedia a anunțat, la rândul ei, planuri de stocare a îngrășămintelor, semințelor și cerealelor, ca parte a strategiei de „apărare totală” după aderarea la NATO. Diviziuni în UE: costuri, industrie și reguli de mediu Criza scoate la suprafață tensiuni între state și grupuri de interese. Italia și Franța au cerut relaxări legate de Mecanismul de Ajustare la Frontieră în funcție de Carbon (CBAM), care adaugă costuri importurilor cu intensitate mare de carbon. Unele sindicate agricole susțin că această taxă devine încă o povară într-un moment de criză, în timp ce organizațiile de mediu avertizează împotriva slăbirii regulilor privind poluarea cu azot, pe motiv că ar putea crește poluarea și costurile de sănătate dacă nitrații ajung în sursele de apă. În același timp, Polonia și Germania – țări cu producători importanți de îngrășăminte azotate – sunt mai concentrate pe protejarea industriei interne și, potrivit materialului, sunt mai reticente față de măsuri care ar reduce taxele pe importuri. Se vor scumpi alimentele? Oficialii UE nu se așteaptă la un șoc imediat al prețurilor alimentelor, deoarece mulți fermieri folosesc încă îngrășăminte cumpărate înainte ca războiul din Iran să perturbe lanțurile de aprovizionare. Totuși, există îngrijorări pentru a doua parte a anului: efectul îngrășămintelor asupra alimentelor vine cu întârziere – gazul devine îngrășământ, îngrășământul susține culturile, iar culturile ajung ulterior în lanțul alimentar – iar impactul poate fi resimțit până la șase luni după perturbarea inițială. În acest context, Comisia încearcă să limiteze o spirală a costurilor care ar putea eroda competitivitatea fermierilor europeni și ar putea reaprinde tensiunile politice în mediul rural, deja afectat de scumpirea combustibililor, energiei și inputurilor agricole. [...]

România cere activarea rapidă a rezervei agricole a UE și un buget mai mare pe termen lung , pe fondul crizelor care apasă asupra fermierilor și al negocierilor care urmează pentru viitorul buget multianual european, potrivit News . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , după discuții la Bruxelles, în Consiliul Agricultură și Pescuit. Miza este dublă: pe termen scurt, acces la „măsuri și resurse imediate” din rezerva agricolă a UE pentru gestionarea situațiilor de criză din agricultură; pe termen lung, creșterea alocărilor pentru agricultură în viitorul cadru financiar al Uniunii, într-un moment în care, susține ministrul, „pare să scadă sprijinul pentru menținerea unui buget separat pentru agricultură”. Presiune pentru bani de criză: costuri, lapte, secetă Tanczos Barna afirmă că discuțiile cu miniștrii europeni au indicat „multiple crize” care afectează competitivitatea și situația fermierilor, între care: creșterea costurilor de producție; probleme pe piața laptelui; fenomene climatice extreme, „în special seceta”. În acest context, ministrul a invocat și planul european de acțiune privind fertilizanții, despre care spune că trebuie aplicat „urgent” și sprijinit prin alocări „semnificative” din rezerva de criză. Negocierile bugetare: România, alături de încă 15 state membre Ministrul interimar spune că România a transmis, împreună cu alte 15 state membre, că așteaptă „alocări mai mari decât cele propuse” pentru agricultură și coeziune în viitorul buget multianual al UE. Potrivit lui Tanczos Barna, declarația reprezintă o poziție politică în interiorul Uniunii, în opoziție cu statele contributoare nete care ar dori reducerea bugetului. El avertizează că „negocierile din următoarele luni” vor fi esențiale pentru fermierii români, pe fondul discuțiilor despre arhitectura bugetului european și a riscului de diminuare a sprijinului pentru un buget agricol separat. Protecția pieței interne și acordul UE–Mercosur Pe lângă finanțare, ministrul a pus pe agendă și protejarea agriculturii autohtone în contextul acordului UE–Mercosur . Tanczos Barna susține că impactul trebuie analizat și la nivelul piețelor naționale, deoarece importurile ar putea afecta „disproporționat” anumite state membre. În acest cadru, el cere ca UE să nu lase statele membre „singure” în fața efectelor negative și ca măsurile de salvgardare (instrumente care limitează temporar importurile când piața este perturbată) să fie aplicate rapid atunci când situația o impune. [...]

Ungaria reintroduce interdicția la importuri agricole din Ucraina , o decizie care poate tensiona din nou piața regională a cerealelor și a produselor alimentare și care riscă să redeschidă un conflict de reglementare în interiorul UE privind măsurile unilaterale. Potrivit Adevărul , anunțul a fost făcut de noul premier Péter Magyar , care invocă o „eroare legislativă” ce ar fi permis ridicarea temporară a restricțiilor. Guvernul de la Budapesta susține că măsura este necesară pentru protejarea fermierilor maghiari și pentru „stabilizarea pieței interne”, iar executivul vorbește despre corectarea unei situații administrative care ar fi lăsat piața expusă unor importuri considerate dezechilibrante, notează dialog.ua. Ce produse intră sub interdicție Lista produselor vizate este amplă și include atât materii prime, cât și produse procesate. Sunt menționate, între altele: carne de porc, vită și pasăre; ouă și miere; legume, cereale și făină; ulei de floarea-soarelui și semințe; produse procesate precum pâinea sau vinul. În total, restricțiile acoperă peste 20 de categorii de bunuri agricole. Miza economică: presiune pe prețuri și pe producătorii locali Autoritățile maghiare indică drept problemă principală faptul că produse ucrainene ar ajunge pe piața UE fără a fi reexportate, ceea ce ar pune presiune pe producătorii locali. Ministrul agriculturii, Szabolcs Bona, a justificat decizia prin protejarea veniturilor fermierilor: „Nu vom permite ca importurile ucrainene să pună în pericol mijloacele de trai ale fermierilor maghiari.” Guvernul ungar a avertizat și că vor exista sancțiuni financiare pentru încălcarea noilor reguli. Context: un nou episod într-o dispută mai veche și o reacție așteptată de la UE Disputa nu este nouă: în 2023, Ungaria, alături de Polonia și Slovacia, a impus restricții unilaterale asupra unor produse ucrainene, invocând protejarea fermierilor locali, în pofida regulilor pieței unice europene. Pe fond, decizia vine într-un moment în care Bruxelles-ul încearcă să mențină un echilibru între sprijinirea economiei Ucrainei (în contextul războiului) și protejarea piețelor agricole din statele membre. Reacția oficială a Uniunii Europene este așteptată, potrivit aceleiași surse. În paralel, Ucraina spune că păstrează deschis canalul diplomatic: ministrul de externe Andriy Sybiha a declarat că se discută posibilitatea unei întâlniri la nivel înalt, inclusiv între președintele Volodymyr Zelenskyy și premierul ungar, dar a condiționat evoluția de „rezultatul negocierilor tehnice privind drepturile minorităților”. [...]

O treime dintre fermieri riscă producții cu circa 20% sub potențial din cauza lipsei de îngrășăminte , deși sezonul a venit cu precipitații, potrivit Ziarul Financiar . Problema mută presiunea de pe vreme pe lanțul de aprovizionare și pe finanțarea din fermă: fără inputuri la timp, randamentele scad chiar și într-un an mai bun din punct de vedere climatic. Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), spune că o treime dintre fermieri nu au reușit să cumpere cantitatea necesară de îngrășăminte, în special pentru culturile de cereale păioase și rapiță, ceea ce ar urma să se vadă în producții afectate „cu circa 20%”. De ce au rămas fermierii fără îngrășăminte Explicația indicată de reprezentanta FAPPR combină o problemă de cash-flow cu un șoc extern de preț și logistică. Fermierii ar fi amânat achizițiile „prea mult”, din lipsă de finanțare, iar ulterior contextul geopolitic a împins costurile în sus și a complicat transportul. În material sunt menționate trei elemente-cheie: amânarea cumpărării îngrășămintelor din lipsă de finanțare; izbucnirea războiului în Iran, care a dus la creșteri de preț și blocaje pe rutele de transport; dependența structurală a României de importuri, întrucât țara importă „mai mult de jumătate” din îngrășămintele folosite în agricultură. Dependența de importuri, amplificată după închiderea Azomureș Un factor de fond este reducerea capacității interne de producție. După închiderea combinatului de îngrășăminte chimice Azomureș, la finalul lui 2021, România „și-a pierdut jumătate din capacitatea” de a acoperi necesarul agricol pentru aproape 9 milioane de hectare de teren arabil, notează publicația. Consecința: dependența de importuri a crescut în ultimii cinci ani, ceea ce face piața locală mai vulnerabilă la scumpiri și întreruperi de aprovizionare. Miza economică: randamente mai mici într-un an cu precipitații Mesajul principal al analizei este că riscul de producție nu mai ține doar de secetă. Chiar și cu precipitații, lipsa îngrășămintelor la momentul potrivit poate tăia din potențialul culturilor, cu efect direct asupra veniturilor fermierilor și, în lanț, asupra volumelor disponibile pentru procesare și export. „O treime dintre fermieri nu au reuşit să cumpere cantitatea suficientă de îngrăşăminte (...), astfel că producţiile vor fi afectate cu circa 20%”, crede Alina Creţu, director executiv, FAPPR. [...]

Comisia Europeană avertizează că poate declanșa infringement dacă Polonia, Ungaria și Slovacia nu renunță la restricțiile naționale impuse importurilor agricole din Ucraina, pe care Bruxelles-ul le consideră contrare regulilor comerciale ale UE, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și funcționare a pieței unice: Comisia susține că politica comercială este o competență exclusivă a Uniunii, iar deciziile unilaterale ale statelor membre pot distorsiona mecanismele comune. În același timp, executivul european spune că rămâne deschis dialogului, dar cere eliminarea măsurilor naționale pentru a respecta legislația europeană. De ce a reapărut conflictul Disputa durează din 2023, după ce un val de cereale ucrainene fără taxe vamale a ajuns în statele de la granița cu Ucraina, alimentând proteste ale fermierilor locali. Agricultorii din Polonia, Ungaria și Slovacia au acuzat că produsele ucrainene, mai ieftine, au destabilizat piețele interne și au dus la scăderea prețurilor pentru producția locală, potrivit TVP World (citată de Mediafax). Comisia a încercat să tempereze tensiunile prin măsuri temporare la nivelul întregii Uniuni, însă după expirarea acestora în septembrie 2023, cele trei state au reintrodus restricții proprii. Ce restricții sunt în vigoare și ce justificări invocă statele În material este menționat explicit cazul Poloniei, care continuă să limiteze importurile din Ucraina pentru: grâu; porumb; rapiță; semințe de floarea-soarelui; anumite produse procesate. Guvernul de la Varșovia argumentează că măsurile sunt necesare pentru protejarea fermierilor polonezi și pentru evitarea unor dezechilibre economice pe piața agricolă. De ce contează pentru Ucraina și pentru UE Pentru Ucraina, accesul la piața europeană rămâne esențial în contextul războiului declanșat de Rusia. După blocajele repetate din Marea Neagră și dificultățile exporturilor maritime, Kievul s-a bazat puternic pe rutele terestre prin Uniunea Europeană pentru a-și exporta produsele agricole. În perioada următoare, presiunea Comisiei se poate traduce fie într-o soluție negociată cu cele trei state, fie într-o escaladare pe canal juridic, prin proceduri de infringement , dacă nu se ajunge la un rezultat favorabil. [...]

Cultivatorii de usturoi au la dispoziție doar 10 zile pentru a cere ajutorul de 3.000 euro/hectar , după intrarea în vigoare a noii scheme de sprijin, potrivit AGRO TV . Miza este una operațională: fereastra de înscriere este foarte scurtă, iar cererile trebuie depuse rapid pentru a nu pierde finanțarea. Schema este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 402/2026 , care aprobă „Ajutorul de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de usturoi”. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 444 din 26 mai 2026 și intră în vigoare în prima zi lucrătoare după publicare, adică miercuri, 27 mai 2026. Termen-limită: 10 zile de la intrarea în vigoare Conform hotărârii, cererea de înscriere în program trebuie depusă în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare. În practică, asta înseamnă că producătorii trebuie să se mobilizeze imediat, deoarece depășirea intervalului îi poate lăsa fără acces la sprijin. Cât este sprijinul și pentru ce suprafață se acordă Ajutorul financiar este de 3.000 euro/hectar (aprox. 15.000 lei/hectar). Sprijinul se acordă pentru o suprafață cumulată de maximum 6 hectare/beneficiar , iar suprafața minimă eligibilă este de 3.000 mp , potrivit informațiilor comunicate anterior de Ministerul Agriculturii, citate de publicație. Unde se depun cererile Pentru a beneficia de ajutor, fermierii trebuie să depună cererea de înscriere la: direcțiile pentru agricultură județene; direcția pentru agricultură a municipiului București. Programul vizează susținerea producției de usturoi, în contextul în care fermierii au invocat nevoia de sprijin pentru acoperirea costurilor de producție și menținerea culturilor autohtone pe piață. În lipsa depunerii cererii în termenul stabilit, producătorii riscă să piardă sprijinul. [...]