Știri
Știri din categoria Agricultură

Prețul de referință pentru porcii de abatorizare rămâne la 1,60 euro/kg, dar semnalele din piață indică o pierdere de ritm a tranzacțiilor, pe fondul unei oferte ușor în creștere și al unei cereri care nu mai susține scumpirile recente, potrivit agrarheute.
VEZG (asociația germană a grupurilor de producători pentru animale și carne) a menținut pe 26 august prețul de uniune pentru porcii de abatorizare la 1,60 euro/kg greutate la sacrificare, valabil pentru perioada 27 august – 2 septembrie. Nivelul este „cu aproape 18%” sub cel din săptămâna similară a anului trecut, iar organizația descrie piața ca fiind, per ansamblu, echilibrată: oferta urcă ușor, cererea este „potrivită”, iar prețul tinde să rămână stabil.
Observatorii de piață citați de publicație notează că oferta de porci pentru abator a crescut față de săptămânile anterioare, după ce temperaturile mai scăzute au stimulat creșterea animalelor. În același timp, porcii își găsesc în continuare cumpărători, iar abatoarele sunt „suficient aprovizionate”, fără să apară excedente mari de ofertă.
Totuși, după scumpirile din săptămânile trecute, piața „a pierdut vizibil din dinamică”. Un indicator invocat este licitația Internetschweinebörse (ISN) din 25 august: din 900 de porci oferiți în șase loturi, nu s-a vândut niciunul, semn că a apărut un decalaj între așteptările de preț ale vânzătorilor și cele ale cumpărătorilor.
Pe piața cărnii, cererea ar fi revenit la un nivel normal. Publicația menționează că finalul vacanței de vară în unele landuri a adus temporar cerere suplimentară, în timp ce apropierea finalului de lună a frânat disponibilitatea de cumpărare a consumatorilor. În acest context, observatorii de piață spun că există „puțin spațiu” pentru creșteri de preț.
În Tönnies Agrarblog, Dr. Robert Elmerhaus, responsabil de achiziția de animale vii la Tönnies, explică diferența de ritm dintre piața animalelor vii și cea a cărnii:
„Dinamica de pe piața animalelor vii nu a putut fi transpusă recent dinspre partea cărnii în același ritm. În consecință, creșterile de preț de pe partea animalelor vii trebuie încă să se impună în afacerea cu carne.”
Cererea din comerțul alimentar s-ar fi revigorat ușor prin oferte speciale, potrivit AMI (citată de agrarheute). Publicația arată că discounterii au redus în săptămâna 33 prețurile la produse precum șnițelul de porc, carnea tocată și gulașul, iar scăderile din lunile anterioare ale prețurilor la porcii de abatorizare par să se reflecte cu întârziere în prețurile din magazine.
Ca reper statistic, agrarheute notează că în iunie, potrivit Destatis, prețurile la poarta fermei pentru porcii de abatorizare au fost cu 25,5% sub nivelul aceleiași luni din anul anterior.
În perioada următoare, cheia va fi evoluția ofertei și dacă vânzările de carne cresc odată cu încheierea sezonului de vacanțe, în condițiile în care piața pare să fi intrat într-o fază de stabilizare, dar cu tensiuni între prețurile cerute și cele acceptate la tranzacționare.
Recomandate

PotatoEurope își extinde formatul în 2026, iar creșterea numărului de expozanți indică un apetit mai mare al industriei pentru investiții în tehnologie și eficiență , într-un context de piață „exigent”, potrivit FreshPlaza . Ediția din acest an are loc pe 9–10 septembrie și marchează o schimbare de sediu, la Springe, lângă Hanovra, plus debutul simultan al unui eveniment dedicat sfeclei de zahăr (SugarBeet Expo). Potrivit DLG (Societatea Germană de Agricultură), evoluția expozanților a fost pozitivă în ultimii ani, după perioada post-Covid. Dacă în Germania, în 2022, au fost 251 de expozanți, pentru ediția din 2026 sunt confirmați aproximativ 290, depășind deja nivelul anterior. Ce se schimbă operațional: locație nouă și un „dublu” târg în Germania Ediția 2026 este, pentru prima dată, mutată într-o locație nouă: Springe, în apropiere de Hanovra. În paralel, PotatoEurope se desfășoară simultan cu SugarBeet Expo, o extindere pe care organizatorii o justifică prin realitatea din ferme: mulți agricultori cultivă atât cartof, cât și sfeclă de zahăr, iar o parte dintre expozanți vând produse și servicii pentru ambele culturi. Wilfried Wolf, director de proiect pentru PotatoEurope și SugarBeet Expo în cadrul DLG, precizează că această extindere este, deocamdată, planificată doar pentru ediția germană. De ce contează pentru piață: accent pe reducerea costurilor și automatizare Interviul citat de DLG indică o direcție dominantă a inovației prezentate la târg: soluții care cresc eficiența și reduc costurile. Printre ariile menționate: mașini agricole : inovații concentrate pe electronică și inteligență artificială, dar și îmbunătățiri mecanice relevante; ameliorare (fitomejorare) : investiții pentru ca, pe viitor, cartoful să poată fi semănat „din sămânță”; sortare și clasificare : creșterea rolului optoelectronicii (tehnologii de detecție bazate pe lumină și senzori). În ansamblu, DLG anticipează că lanțul valoric al cartofului va continua să avanseze în digitalizare, automatizare și utilizarea inteligenței artificiale , cu obiectivul de a îmbunătăți procesele și competitivitatea, în timp ce companiile caută și piețe noi. Context: rotația între patru țări și poziționarea față de alte evenimente PotatoEurope funcționează de două decenii pe un sistem de rotație la patru ani între Germania, Țările de Jos, Franța și Belgia , pentru a acoperi principalele regiuni europene de producție. Wolf susține că această alternanță oferă expozanților acces la piețe și publicuri diferite, iar vizitatorilor o comparație directă între metode de cultivare, condiții de producție și inovații. În același timp, organizatorii poziționează PotatoEurope ca cel mai mare eveniment în aer liber dedicat sectorului cartofului, într-un peisaj cu mai multe formate concurente (de la evenimente cu accent științific până la târguri axate pe comercializare sau desfășurate în interior). Pentru detalii suplimentare, organizatorul indicat în material este DLG . [...]

Fermierii pot încasa avansuri APIA mai mari și mai devreme , după ce un regulament european publicat pe 21 iulie 2026 permite creșterea procentului de avans și plata înainte de calendarul obișnuit, potrivit AgroInfo . Miza este una de cash-flow pentru exploatații: documentul citat de publicație arată că avansul la plățile directe pe hectar și pe cap de animal poate urca de la 70% la 75% din valoarea subvențiilor, iar APIA are posibilitatea să vireze sumele înainte de 16 octombrie 2026. Ce intră în „suma APIA pe hectar” (cuantumuri planificate pentru 2026) Conform articolului, plățile directe pe suprafață includ: PD 01 – Sprijin de bază pentru venit (BISS): 100,66 euro/ha (aprox. 503 lei/ha) PD 02 – Sprijin redistributiv complementar (CRISS): 52,82 euro/ha (aprox. 264 lei/ha), acordat până la 50 ha PD 03 – Sprijin pentru tinerii fermieri (CIS-YF): 49 euro/ha (aprox. 245 lei/ha) Exemple de avans la 75%: cât ar putea intra în conturi AgroInfo publică și exemple de calcul pentru avansul aferent anului de cerere 2026, în ipoteza aplicării procentului maxim de 75%: Pentru un fermier care beneficiază și de sprijinul pentru tineri fermieri: PD 01: 75,49 euro/ha (aprox. 377 lei/ha) PD 02: 39,61 euro/ha (aprox. 198 lei/ha) PD 03: 36,75 euro/ha (aprox. 184 lei/ha) Total: 151,85 euro/ha (aprox. 759 lei/ha), estimare a publicației Pentru un fermier fără sprijinul pentru tineri fermieri, publicația indică un avans de 115 euro/ha (aprox. 575 lei/ha). La aceste sume se pot adăuga eco-schemele (plăți suplimentare pentru practici favorabile mediului), în funcție de cererea depusă de fiecare fermier. Cuantumurile pentru 2026 sunt prevăzute în Planul Național Strategic 2023–2027 , mai notează sursa. [...]

Furtunile și grindina din Crișana pot bloca lucrările expuse până seara , iar fermierii sunt împinși să-și mute rapid operațiunile către zonele cu vreme mai stabilă, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 25 august 2026, ora 18:00 , indică o fereastră mai bună de lucru în Dobrogea, în timp ce în vest și sud căldura și instabilitatea pot întrerupe activitatea. Unde sunt cele mai mari restricții operaționale În Crișana, aversa prezentă și riscul sever de furtuni și grindină fac ca lucrările expuse să fie suspendate până la stabilizarea locală a vremii. Nu sunt condiții pentru tratamente sau pentru furaje lăsate la uscat, iar transportul este recomandat doar cu atenție, fără încărcături care ar rămâne vulnerabile în câmp. În Banat, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov, căldura rămâne factorul dominant, iar instabilitatea poate apărea spre finalul zilei, reducând confortul și predictibilitatea lucrărilor. În Transilvania și Maramureș, ferestrele sunt mai scurte, cu acces în parcelă care trebuie verificat din cauza averselor posibile și a umezirii neuniforme a solului. În Moldova, instabilitatea și rafalele sunt de urmărit, cu recomandarea de a organiza transportul în etape. Dobrogea, „fereastra” cea mai utilizabilă până seara Dobrogea este regiunea cu cea mai stabilă fereastră de lucru până seara: vreme uscată, fără avertizări active în datele prezentate. Totuși, vântul rămâne semnificativ, ceea ce poate limita aplicările pe vegetație (tratamente), care ar trebui luate în calcul doar în intervale foarte calme și după verificare locală. Decizii rapide recomandate în ferme Agronet indică o serie de măsuri cu impact direct asupra organizării lucrărilor de final de zi: amânarea tratamentelor în regiunile cu averse probabile, vânt sau disconfort termic; prioritizarea transportului și a accesului în câmp acolo unde condițiile sunt mai stabile (în special în Dobrogea), iar în rest lucrul „etapizat”, după verificarea solului; verificarea umidității solului înaintea irigării de seară sau de noapte, mai ales la culturile sensibile la stres hidric; oprirea lucrărilor expuse la apariția descărcărilor electrice, rafalelor sau ploii și protejarea furajelor lăsate la uscat. Miza imediată este reducerea pierderilor operaționale (timp, combustibil, degradarea calității lucrărilor) și limitarea riscului de avarii la utilaje sau la producția deja expusă în câmp, în special în zonele cu instabilitate accentuată. [...]

Crescătorii de suine și bovine pot depune cereri de ajutor de stat din 1 septembrie 2026 , iar calendarul de implementare depinde de finalizarea rapidă a ghidului APIA și de hotărârile de Guvern pentru suplimentarea bugetului, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Miza imediată pentru fermieri este operațională: fără proceduri și buget completate, plățile nu pot intra în execuție, chiar dacă legile au fost promulgate. Măsura a fost discutată într-o ședință de lucru între Tánczos Barna , viceprim-ministru și ministru interimar al Agriculturii, conducerea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și specialiști din MADR, în contextul promulgării legilor care instituie schemele de ajutor de stat pentru 2026, pe fondul dificultăților asociate crizei din Orientul Mijlociu. Calendar și pași de implementare Cererile vor putea fi depuse începând cu 1 septembrie 2026 , la centrele județene și locale ale APIA . În paralel, APIA trebuie să închidă partea procedurală, iar MADR pe cea bugetară, pentru ca schema să poată funcționa efectiv. „Astăzi am stabilit măsurile administrative și tehnice necesare pentru ca primirea cererilor să poată începe la 1 septembrie și am cerut colegilor din MADR și APIA ca, în cel mai scurt timp, toate clarificările necesare și etapele pregătitoare să fie finalizate, astfel încât fermierii să fie informați corect și complet, iar sprijinul să ajungă cât mai repede la beneficiari.” Ce urmează la APIA: ghidul și sprijinul în depunere APIA anunță că va finaliza și publica în cursul acestei săptămâni Ghidul solicitantului , document care va include procedura de depunere și lista documentelor necesare. Totodată, personalul din centrele județene APIA va oferi sprijin solicitanților în procesul de depunere a cererilor. Ce urmează la MADR: hotărâri de Guvern pentru buget MADR pregătește hotărârile de Guvern pentru suplimentarea bugetului ministerului din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului , cu sumele aferente celor două scheme, conform prevederilor legilor promulgate. Bugetele și cuantumurile sprijinului Pentru sectorul suin Valoarea totală a schemei: 11.540.120 euro (aprox. 57,7 milioane lei ) Cuantum: 11,9 euro/loc de cazare pentru porcul gras (aprox. 59,5 lei ) 13,7 euro/loc de cazare pentru animale de reproducție (scroafe și scrofițe) (aprox. 68,5 lei ) Pentru sectorul bovin Valoarea totală maximă a schemei: 54,4 milioane euro (aprox. 272 milioane lei ) Cuantum: 68 euro/cap de bovină sau bubalină (aprox. 340 lei ) [...]

Deficitul de muncitori apasă pe livezile din Ucraina și împinge fermele să vândă rapid, chiar cu marje fragile , pe fondul prețurilor volatile și al riscurilor operaționale legate de stocare, potrivit EastFruit , care citează AgroTimes . Problemele sunt descrise de Andrei Sîci, proprietarul fermei „Raduga” din regiunea Vinița , într-un articol pentru revista „Sadivnîtstvo po-ukrainskî”. După pierderea pieței de export din est, ferma s-a reorientat către vânzarea pe piața internă. Forța de muncă, blocajul care nu poate fi „rezolvat” doar cu tehnologie Potrivit fermierului, lipsa lucrătorilor este principala vulnerabilitate a sectorului: nu sunt suficienți oameni nici pentru tăierile din livezi, nici pentru recoltare. În evaluarea sa, nici tehnologiile moderne nu pot compensa deficitul de personal, ceea ce ridică riscul de pierderi directe în câmp și în livadă. Prețuri instabile și costuri energetice care schimbă deciziile de vânzare În cazul merelor, întreruperile de alimentare cu energie au făcut stocarea mai riscantă, iar ferma a ales să vândă cea mai mare parte a recoltei imediat după recoltare, la 18–20 grivne/kg. Vânzările ulterioare la 22–23 grivne/kg nu au acoperit întotdeauna costurile cu energia, iar unele exploatații au raportat pierderi din deprecierea merelor din soiurile Golden și Fuji. În același timp, prețul pentru „mărul tehnic” (destinat procesării) a coborât la 6–7 grivne/kg, sub pragul de rentabilitate indicat de fermier, de circa 8–10 grivne/kg. Legumele au adus pierderi, sâmburoasele au fost mai rentabile Nici segmentul de legume nu a confirmat așteptările: tentativa fermei „Raduga” de a cultiva legume pe 6 hectare s-a încheiat cu pierderi de aproximativ 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei). Într-o perioadă, prețul tomatelor a coborât la 4 grivne/kg, nivel la care recoltarea a devenit neeconomică, iar o parte din suprafețe a fost întoarsă (diskuită). În schimb, grupa sâmburoaselor a arătat mai bine din perspectiva rentabilității: ca exemplu, ferma a vândut caise la 35–55 grivne/kg. În ansamblu, combinația dintre deficitul de personal, volatilitatea prețurilor și constrângerile energetice reduce capacitatea fermelor de a planifica și de a valorifica producția în perioadele cu prețuri mai bune, împingându-le spre vânzări rapide și expunere mai mare la pierderi. [...]

Creșterea cu 18% a recoltei de mere pune presiune pe export și procesare , iar producătorii din Republica Moldova riscă un sezon comercial dificil dacă nu își pregătesc din timp vânzările și piețele, potrivit Moldova Fruct . Asociația estimează că, din recolta din 2026, circa 145.000 de tone ar trebui exportate, iar aproximativ 325.000 de tone ar urma să meargă la procesare. Prognoza de vară indică pentru acest an o producție de aproximativ 526.000 de tone de mere în Moldova, cu circa 18% peste nivelul de anul trecut. Concluziile au fost discutate în cadrul unei ședințe a consiliului asociației, dedicată perspectivelor de export și procesare pentru recolta 2026, conform publicației, care citează Logos Press . Miza economică: volum mare, risc mai mare la valorificare Directorul executiv al asociației, Iurie Fală , a avertizat că majorarea producției aduce atât oportunități, cât și riscuri legate de plasarea pe piață a unui volum mare într-un interval scurt. „În acest sezon, calitatea fructelor, încheierea din timp a contractelor și diversificarea piețelor de desfacere vor determina efectul comercial”, a subliniat Fală. În practică, mesajul asociației este că un an cu producție ridicată nu se traduce automat în venituri mai bune: fără contracte semnate din timp și fără piețe alternative, presiunea pe prețuri și pe capacitățile de depozitare/procesare poate crește. Recomandări operaționale pentru producători: sortare timpurie și monitorizarea stocurilor Consiliul „ Moldova Fruct ” recomandă ca producătorii să înceapă încă de la debutul sezonului sortarea merelor pe soiuri și pe categorii de calitate, în funcție de cerințele piețelor și ale canalelor de vânzare vizate. În plus, jucătorii din piață sunt îndemnați să urmărească atent dinamica stocurilor și a prețurilor, pentru a evita blocaje în vânzare sau decizii întârziate de direcționare către procesare. Componenta de reglementare: TVA și acciza la motorină, pe agenda discuțiilor cu autoritățile Pe lângă aspectele comerciale, asociația a discutat și interacțiunea cu autoritățile în contextul reformei fiscale. „Moldova Fruct” susține că modificările propuse nu ar trebui să crească povara fiscală pentru agricultori. Organizația pledează pentru: menținerea cotei TVA la produsele agricole, inclusiv fructe, la 8%; menținerea cotei de 8% pentru gazul natural folosit la uscarea fructelor; crearea unui mecanism de compensare a accizei la motorina utilizată de agricultori; păstrarea altor măsuri de sprijin de stat pentru sector. [...]