Știri
Știri din categoria Agricultură
PotatoEurope își extinde formatul în 2026, iar creșterea numărului de expozanți indică un apetit mai mare al industriei pentru investiții în tehnologie și eficiență, într-un context de piață „exigent”, potrivit FreshPlaza. Ediția din acest an are loc pe 9–10 septembrie și marchează o schimbare de sediu, la Springe, lângă Hanovra, plus debutul simultan al unui eveniment dedicat sfeclei de zahăr (SugarBeet Expo).
Potrivit DLG (Societatea Germană de Agricultură), evoluția expozanților a fost pozitivă în ultimii ani, după perioada post-Covid. Dacă în Germania, în 2022, au fost 251 de expozanți, pentru ediția din 2026 sunt confirmați aproximativ 290, depășind deja nivelul anterior.
Ediția 2026 este, pentru prima dată, mutată într-o locație nouă: Springe, în apropiere de Hanovra. În paralel, PotatoEurope se desfășoară simultan cu SugarBeet Expo, o extindere pe care organizatorii o justifică prin realitatea din ferme: mulți agricultori cultivă atât cartof, cât și sfeclă de zahăr, iar o parte dintre expozanți vând produse și servicii pentru ambele culturi.
Wilfried Wolf, director de proiect pentru PotatoEurope și SugarBeet Expo în cadrul DLG, precizează că această extindere este, deocamdată, planificată doar pentru ediția germană.
Interviul citat de DLG indică o direcție dominantă a inovației prezentate la târg: soluții care cresc eficiența și reduc costurile. Printre ariile menționate:
În ansamblu, DLG anticipează că lanțul valoric al cartofului va continua să avanseze în digitalizare, automatizare și utilizarea inteligenței artificiale, cu obiectivul de a îmbunătăți procesele și competitivitatea, în timp ce companiile caută și piețe noi.
PotatoEurope funcționează de două decenii pe un sistem de rotație la patru ani între Germania, Țările de Jos, Franța și Belgia, pentru a acoperi principalele regiuni europene de producție. Wolf susține că această alternanță oferă expozanților acces la piețe și publicuri diferite, iar vizitatorilor o comparație directă între metode de cultivare, condiții de producție și inovații.
În același timp, organizatorii poziționează PotatoEurope ca cel mai mare eveniment în aer liber dedicat sectorului cartofului, într-un peisaj cu mai multe formate concurente (de la evenimente cu accent științific până la târguri axate pe comercializare sau desfășurate în interior).
Pentru detalii suplimentare, organizatorul indicat în material este DLG.
Recomandate
Fermierii pot încasa avansuri APIA mai mari și mai devreme , după ce un regulament european publicat pe 21 iulie 2026 permite creșterea procentului de avans și plata înainte de calendarul obișnuit, potrivit AgroInfo . Miza este una de cash-flow pentru exploatații: documentul citat de publicație arată că avansul la plățile directe pe hectar și pe cap de animal poate urca de la 70% la 75% din valoarea subvențiilor, iar APIA are posibilitatea să vireze sumele înainte de 16 octombrie 2026. Ce intră în „suma APIA pe hectar” (cuantumuri planificate pentru 2026) Conform articolului, plățile directe pe suprafață includ: PD 01 – Sprijin de bază pentru venit (BISS): 100,66 euro/ha (aprox. 503 lei/ha) PD 02 – Sprijin redistributiv complementar (CRISS): 52,82 euro/ha (aprox. 264 lei/ha), acordat până la 50 ha PD 03 – Sprijin pentru tinerii fermieri (CIS-YF): 49 euro/ha (aprox. 245 lei/ha) Exemple de avans la 75%: cât ar putea intra în conturi AgroInfo publică și exemple de calcul pentru avansul aferent anului de cerere 2026, în ipoteza aplicării procentului maxim de 75%: Pentru un fermier care beneficiază și de sprijinul pentru tineri fermieri: PD 01: 75,49 euro/ha (aprox. 377 lei/ha) PD 02: 39,61 euro/ha (aprox. 198 lei/ha) PD 03: 36,75 euro/ha (aprox. 184 lei/ha) Total: 151,85 euro/ha (aprox. 759 lei/ha), estimare a publicației Pentru un fermier fără sprijinul pentru tineri fermieri, publicația indică un avans de 115 euro/ha (aprox. 575 lei/ha). La aceste sume se pot adăuga eco-schemele (plăți suplimentare pentru practici favorabile mediului), în funcție de cererea depusă de fiecare fermier. Cuantumurile pentru 2026 sunt prevăzute în Planul Național Strategic 2023–2027 , mai notează sursa. [...]
Furtunile și grindina din Crișana pot bloca lucrările expuse până seara , iar fermierii sunt împinși să-și mute rapid operațiunile către zonele cu vreme mai stabilă, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 25 august 2026, ora 18:00 , indică o fereastră mai bună de lucru în Dobrogea, în timp ce în vest și sud căldura și instabilitatea pot întrerupe activitatea. Unde sunt cele mai mari restricții operaționale În Crișana, aversa prezentă și riscul sever de furtuni și grindină fac ca lucrările expuse să fie suspendate până la stabilizarea locală a vremii. Nu sunt condiții pentru tratamente sau pentru furaje lăsate la uscat, iar transportul este recomandat doar cu atenție, fără încărcături care ar rămâne vulnerabile în câmp. În Banat, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov, căldura rămâne factorul dominant, iar instabilitatea poate apărea spre finalul zilei, reducând confortul și predictibilitatea lucrărilor. În Transilvania și Maramureș, ferestrele sunt mai scurte, cu acces în parcelă care trebuie verificat din cauza averselor posibile și a umezirii neuniforme a solului. În Moldova, instabilitatea și rafalele sunt de urmărit, cu recomandarea de a organiza transportul în etape. Dobrogea, „fereastra” cea mai utilizabilă până seara Dobrogea este regiunea cu cea mai stabilă fereastră de lucru până seara: vreme uscată, fără avertizări active în datele prezentate. Totuși, vântul rămâne semnificativ, ceea ce poate limita aplicările pe vegetație (tratamente), care ar trebui luate în calcul doar în intervale foarte calme și după verificare locală. Decizii rapide recomandate în ferme Agronet indică o serie de măsuri cu impact direct asupra organizării lucrărilor de final de zi: amânarea tratamentelor în regiunile cu averse probabile, vânt sau disconfort termic; prioritizarea transportului și a accesului în câmp acolo unde condițiile sunt mai stabile (în special în Dobrogea), iar în rest lucrul „etapizat”, după verificarea solului; verificarea umidității solului înaintea irigării de seară sau de noapte, mai ales la culturile sensibile la stres hidric; oprirea lucrărilor expuse la apariția descărcărilor electrice, rafalelor sau ploii și protejarea furajelor lăsate la uscat. Miza imediată este reducerea pierderilor operaționale (timp, combustibil, degradarea calității lucrărilor) și limitarea riscului de avarii la utilaje sau la producția deja expusă în câmp, în special în zonele cu instabilitate accentuată. [...]
Crescătorii de suine și bovine pot depune cereri de ajutor de stat din 1 septembrie 2026 , iar calendarul de implementare depinde de finalizarea rapidă a ghidului APIA și de hotărârile de Guvern pentru suplimentarea bugetului, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Miza imediată pentru fermieri este operațională: fără proceduri și buget completate, plățile nu pot intra în execuție, chiar dacă legile au fost promulgate. Măsura a fost discutată într-o ședință de lucru între Tánczos Barna , viceprim-ministru și ministru interimar al Agriculturii, conducerea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și specialiști din MADR, în contextul promulgării legilor care instituie schemele de ajutor de stat pentru 2026, pe fondul dificultăților asociate crizei din Orientul Mijlociu. Calendar și pași de implementare Cererile vor putea fi depuse începând cu 1 septembrie 2026 , la centrele județene și locale ale APIA . În paralel, APIA trebuie să închidă partea procedurală, iar MADR pe cea bugetară, pentru ca schema să poată funcționa efectiv. „Astăzi am stabilit măsurile administrative și tehnice necesare pentru ca primirea cererilor să poată începe la 1 septembrie și am cerut colegilor din MADR și APIA ca, în cel mai scurt timp, toate clarificările necesare și etapele pregătitoare să fie finalizate, astfel încât fermierii să fie informați corect și complet, iar sprijinul să ajungă cât mai repede la beneficiari.” Ce urmează la APIA: ghidul și sprijinul în depunere APIA anunță că va finaliza și publica în cursul acestei săptămâni Ghidul solicitantului , document care va include procedura de depunere și lista documentelor necesare. Totodată, personalul din centrele județene APIA va oferi sprijin solicitanților în procesul de depunere a cererilor. Ce urmează la MADR: hotărâri de Guvern pentru buget MADR pregătește hotărârile de Guvern pentru suplimentarea bugetului ministerului din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului , cu sumele aferente celor două scheme, conform prevederilor legilor promulgate. Bugetele și cuantumurile sprijinului Pentru sectorul suin Valoarea totală a schemei: 11.540.120 euro (aprox. 57,7 milioane lei ) Cuantum: 11,9 euro/loc de cazare pentru porcul gras (aprox. 59,5 lei ) 13,7 euro/loc de cazare pentru animale de reproducție (scroafe și scrofițe) (aprox. 68,5 lei ) Pentru sectorul bovin Valoarea totală maximă a schemei: 54,4 milioane euro (aprox. 272 milioane lei ) Cuantum: 68 euro/cap de bovină sau bubalină (aprox. 340 lei ) [...]
Deficitul de muncitori apasă pe livezile din Ucraina și împinge fermele să vândă rapid, chiar cu marje fragile , pe fondul prețurilor volatile și al riscurilor operaționale legate de stocare, potrivit EastFruit , care citează AgroTimes . Problemele sunt descrise de Andrei Sîci, proprietarul fermei „Raduga” din regiunea Vinița , într-un articol pentru revista „Sadivnîtstvo po-ukrainskî”. După pierderea pieței de export din est, ferma s-a reorientat către vânzarea pe piața internă. Forța de muncă, blocajul care nu poate fi „rezolvat” doar cu tehnologie Potrivit fermierului, lipsa lucrătorilor este principala vulnerabilitate a sectorului: nu sunt suficienți oameni nici pentru tăierile din livezi, nici pentru recoltare. În evaluarea sa, nici tehnologiile moderne nu pot compensa deficitul de personal, ceea ce ridică riscul de pierderi directe în câmp și în livadă. Prețuri instabile și costuri energetice care schimbă deciziile de vânzare În cazul merelor, întreruperile de alimentare cu energie au făcut stocarea mai riscantă, iar ferma a ales să vândă cea mai mare parte a recoltei imediat după recoltare, la 18–20 grivne/kg. Vânzările ulterioare la 22–23 grivne/kg nu au acoperit întotdeauna costurile cu energia, iar unele exploatații au raportat pierderi din deprecierea merelor din soiurile Golden și Fuji. În același timp, prețul pentru „mărul tehnic” (destinat procesării) a coborât la 6–7 grivne/kg, sub pragul de rentabilitate indicat de fermier, de circa 8–10 grivne/kg. Legumele au adus pierderi, sâmburoasele au fost mai rentabile Nici segmentul de legume nu a confirmat așteptările: tentativa fermei „Raduga” de a cultiva legume pe 6 hectare s-a încheiat cu pierderi de aproximativ 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei). Într-o perioadă, prețul tomatelor a coborât la 4 grivne/kg, nivel la care recoltarea a devenit neeconomică, iar o parte din suprafețe a fost întoarsă (diskuită). În schimb, grupa sâmburoaselor a arătat mai bine din perspectiva rentabilității: ca exemplu, ferma a vândut caise la 35–55 grivne/kg. În ansamblu, combinația dintre deficitul de personal, volatilitatea prețurilor și constrângerile energetice reduce capacitatea fermelor de a planifica și de a valorifica producția în perioadele cu prețuri mai bune, împingându-le spre vânzări rapide și expunere mai mare la pierderi. [...]
Creșterea cu 18% a recoltei de mere pune presiune pe export și procesare , iar producătorii din Republica Moldova riscă un sezon comercial dificil dacă nu își pregătesc din timp vânzările și piețele, potrivit Moldova Fruct . Asociația estimează că, din recolta din 2026, circa 145.000 de tone ar trebui exportate, iar aproximativ 325.000 de tone ar urma să meargă la procesare. Prognoza de vară indică pentru acest an o producție de aproximativ 526.000 de tone de mere în Moldova, cu circa 18% peste nivelul de anul trecut. Concluziile au fost discutate în cadrul unei ședințe a consiliului asociației, dedicată perspectivelor de export și procesare pentru recolta 2026, conform publicației, care citează Logos Press . Miza economică: volum mare, risc mai mare la valorificare Directorul executiv al asociației, Iurie Fală , a avertizat că majorarea producției aduce atât oportunități, cât și riscuri legate de plasarea pe piață a unui volum mare într-un interval scurt. „În acest sezon, calitatea fructelor, încheierea din timp a contractelor și diversificarea piețelor de desfacere vor determina efectul comercial”, a subliniat Fală. În practică, mesajul asociației este că un an cu producție ridicată nu se traduce automat în venituri mai bune: fără contracte semnate din timp și fără piețe alternative, presiunea pe prețuri și pe capacitățile de depozitare/procesare poate crește. Recomandări operaționale pentru producători: sortare timpurie și monitorizarea stocurilor Consiliul „ Moldova Fruct ” recomandă ca producătorii să înceapă încă de la debutul sezonului sortarea merelor pe soiuri și pe categorii de calitate, în funcție de cerințele piețelor și ale canalelor de vânzare vizate. În plus, jucătorii din piață sunt îndemnați să urmărească atent dinamica stocurilor și a prețurilor, pentru a evita blocaje în vânzare sau decizii întârziate de direcționare către procesare. Componenta de reglementare: TVA și acciza la motorină, pe agenda discuțiilor cu autoritățile Pe lângă aspectele comerciale, asociația a discutat și interacțiunea cu autoritățile în contextul reformei fiscale. „Moldova Fruct” susține că modificările propuse nu ar trebui să crească povara fiscală pentru agricultori. Organizația pledează pentru: menținerea cotei TVA la produsele agricole, inclusiv fructe, la 8%; menținerea cotei de 8% pentru gazul natural folosit la uscarea fructelor; crearea unui mecanism de compensare a accizei la motorina utilizată de agricultori; păstrarea altor măsuri de sprijin de stat pentru sector. [...]
Fermierii au doar cinci zile lucrătoare să ceară ajutorul la cartof, iar cuantumul de 300 euro/ha nu este garantat , pentru că poate fi redus dacă cererile depășesc bugetul schemei, potrivit Agronet . Cererile se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene în intervalul 24–28 august 2026, după publicarea Hotărârii Guvernului nr. 638/2026 în Monitorul Oficial. Schema este un ajutor de minimis (sprijin de stat cu plafon pe trei ani), destinat culturii cartofului de consum, cu o valoare maximă de 300 euro/ha (aprox. 1.500 lei/ha), acordată proporțional cu suprafața eligibilă. Ce condiții trebuie îndeplinite pentru eligibilitate Pentru a intra în schemă, solicitantul trebuie, între altele, să îndeplinească următoarele cerințe: să cultive cel puțin 0,3 hectare cu cartof de consum; să obțină și să dovedească minimum 12 tone/ha ; să fie înscris în Registrul agricol pentru anul 2026 ; să permită verificarea culturii înainte de recoltare ; să dovedească valorificarea producției minime prin documente justificative; să respecte plafonul general de minimis de 50.000 euro în trei ani pentru întreprindere/întreprindere unică. Schema se adresează persoanelor fizice cu atestat de producător valabil, PFA, întreprinderilor individuale și familiale, societăților agricole și producătorilor agricoli persoane juridice. Depunerea cererii și actele din dosar Documentația se depune la Direcția pentru Agricultură Județeană unde se află suprafața cultivată. Cererea poate fi transmisă și electronic , prin poștă sau curier. Dosarul include, după caz: actul de identitate; atestatul de producător; documente de reprezentare; certificatul de înregistrare al formei juridice; dovada unui cont activ; adeverința din Registrul agricol pentru 2026. Pentru documentele trimise electronic, copiile trebuie certificate de solicitant cu mențiunea „conform cu originalul”. Calendarul obligațiilor până la plată După înscriere, cultura și suprafața declarată trebuie verificate în teren înainte de recoltare. Termenele din schemă sunt: Depunerea cererilor: 24–28 august 2026 Valorificarea producției: până la 18 noiembrie 2026 (inclusiv) Depunerea documentelor justificative: până la 23 noiembrie 2026 (inclusiv) Plata sprijinului: până la 22 decembrie 2026 Documentele acceptate pentru valorificare includ, după caz, facturi, rapoarte fiscale sau file din carnetul de comercializare. De ce „300 euro/ha” este doar un plafon Bugetul total al schemei este de 26,625 milioane de lei . Dacă totalul solicitărilor eligibile depășește fondurile disponibile, cuantumul pe hectar se reduce proporțional , ceea ce înseamnă că 300 euro/ha reprezintă nivelul maxim posibil, nu o sumă fixă garantată. Pentru fermieri, miza imediată este depunerea cererii până la 28 august 2026 , iar apoi respectarea termenelor de verificare în teren, valorificare și depunere a documentelor pentru a ajunge la plată. [...]
