Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii pot încasa avansuri APIA mai mari și mai devreme, după ce un regulament european publicat pe 21 iulie 2026 permite creșterea procentului de avans și plata înainte de calendarul obișnuit, potrivit AgroInfo.
Miza este una de cash-flow pentru exploatații: documentul citat de publicație arată că avansul la plățile directe pe hectar și pe cap de animal poate urca de la 70% la 75% din valoarea subvențiilor, iar APIA are posibilitatea să vireze sumele înainte de 16 octombrie 2026.
Conform articolului, plățile directe pe suprafață includ:
AgroInfo publică și exemple de calcul pentru avansul aferent anului de cerere 2026, în ipoteza aplicării procentului maxim de 75%:
La aceste sume se pot adăuga eco-schemele (plăți suplimentare pentru practici favorabile mediului), în funcție de cererea depusă de fiecare fermier. Cuantumurile pentru 2026 sunt prevăzute în Planul Național Strategic 2023–2027, mai notează sursa.
Recomandate
APIA pune la plată 49,27 milioane de lei pentru servicii de ameliorare , o tranșă care acoperă lucrări efectuate în iunie și în trimestrul II din 2026 și care poate accelera decontările către organizațiile de crescători ce gestionează registrele genealogice și testările genetice, potrivit Agronet . Suma exactă anunțată este de 49.267.118,96 lei , iar plata se face prin centrele județene APIA, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Sprijinul este acordat în cadrul schemei instituite prin OUG nr. 61/2023 și vizează servicii , nu plăți directe „pe cap de animal” către fiecare fermier. Ce se finanțează și cine poate solicita banii Schema acoperă două tipuri de activități: întocmirea și menținerea registrelor genealogice ; testele pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al efectivelor. Conform cadrului din OUG, ajutorul poate acoperi până la 100% din costurile administrative pentru registrele genealogice și până la 70% din costurile testelor genetice/performanță. Solicitanții sunt asociații sau organizații de crescători recunoscute, acreditate ori autorizate pentru aceste activități. Pentru ferme, efectul este accesul la servicii subvenționate , nu o sumă standard virată automat fiecărui proprietar de animale. Schema se aplică raselor din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, porcine și ecvine . Plafoane maxime pe animal pentru serviciile eligibile (2026) Pentru registre genealogice , valorile maxime comunicate sunt: 60 lei/cap pentru taurine, bubaline și ecvine; 35 lei/cap pentru ovine și caprine; 100 lei/cap pentru porcine. Pentru determinarea calității genetice/randamentului genetic , plafoanele includ: 140 lei/cap pentru testarea performanțelor producției de lapte la taurine și bubaline; 60 lei/cap pentru controlul producției de carne la taurine și bubaline; 35 lei/cap pentru testarea producției de lapte la ovine și caprine; 35 lei/cap pentru producția de carne la ovine și caprine; 30 lei/cap pentru producția de lână la rasele cu lână fină; 36 lei/cap pentru producția de pielicele la ovine și caprine. Aceste valori sunt plafoane maxime pentru servicii eligibile , nu un cuantum general în numerar pentru fiecare crescător. Cum se raportează plata la bugetul anual și ce nu se știe încă Pentru 2026, Guvernul a aprobat, prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2026 , un plafon de 142,3196 milioane de lei credite bugetare pentru schema de ameliorare a raselor, împărțit astfel: 39,0446 milioane lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine; 103,275 milioane lei pentru ovine și caprine. Tranșa de 49,267 milioane de lei reprezintă aproximativ 34,6% din plafonul anual, însă APIA nu a publicat distribuția acestei plăți pe specii, județe sau beneficiari, astfel că nu se poate estima impactul pe fiecare sector. De ce contează pentru crescători Plata anunțată este semnificativ mai mare decât tranșa din mai: Agronet a relatat anterior că APIA achitase 6,082 milioane de lei pentru serviciile de ameliorare realizate în mai 2026, iar diferența este explicată de perioada mai largă acoperită acum (iunie și întreg trimestrul II). În practică, fondurile susțin programele de ameliorare și evidența genetică și sunt separate de Sprijinul Cuplat Zootehnic, Ajutoarele Naționale Tranzitorii și celelalte plăți din Campania APIA 2026. [...]
APIA virează peste 49,26 milioane de lei către crescătorii de animale , bani care acoperă servicii de ameliorare a raselor prestate în iunie și în trimestrul al doilea din 2026, potrivit Economedia . Plățile sunt făcute prin centrele județene ale agenției și sunt finanțate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Sprijinul este acordat sub forma unui ajutor de stat în zootehnie și vizează solicitanții care au accesat schema în baza OUG nr. 61/2023, cu modificările și completările ulterioare. Practic, banii sunt destinați costurilor pentru „ameliorarea raselor” – servicii care țin de îmbunătățirea genetică și performanțelor efectivelor. Plățile vin pe fondul controalelor din Campania 2026 În paralel, APIA derulează verificările pentru subvențiile din Campania 2026, după ce a extras un eșantion de control de 14.802 fermieri, care trebuie verificați pentru respectarea condițiilor de eligibilitate și a cerințelor de acordare a plăților. În sectorul zootehnic, în eșantion au fost incluși 4.433 fermieri, iar în sectorul vegetal au fost selectați 11.025 fermieri, care exploatează aproximativ 1,61 milioane de hectare. Termene și consecințe pentru fermieri Controalele la fața locului pentru cererile de plată din eșantion trebuie finalizate până la 15 octombrie 2026. Pentru unele obligații specifice, verificările pot continua iarna sau în primăvara anului viitor. APIA a avertizat că fermierii care refuză controlul inspectorilor își pierd dreptul la plata solicitată, conform prevederilor legale. [...]
Furtunile și grindina din Crișana pot bloca lucrările expuse până seara , iar fermierii sunt împinși să-și mute rapid operațiunile către zonele cu vreme mai stabilă, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 25 august 2026, ora 18:00 , indică o fereastră mai bună de lucru în Dobrogea, în timp ce în vest și sud căldura și instabilitatea pot întrerupe activitatea. Unde sunt cele mai mari restricții operaționale În Crișana, aversa prezentă și riscul sever de furtuni și grindină fac ca lucrările expuse să fie suspendate până la stabilizarea locală a vremii. Nu sunt condiții pentru tratamente sau pentru furaje lăsate la uscat, iar transportul este recomandat doar cu atenție, fără încărcături care ar rămâne vulnerabile în câmp. În Banat, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov, căldura rămâne factorul dominant, iar instabilitatea poate apărea spre finalul zilei, reducând confortul și predictibilitatea lucrărilor. În Transilvania și Maramureș, ferestrele sunt mai scurte, cu acces în parcelă care trebuie verificat din cauza averselor posibile și a umezirii neuniforme a solului. În Moldova, instabilitatea și rafalele sunt de urmărit, cu recomandarea de a organiza transportul în etape. Dobrogea, „fereastra” cea mai utilizabilă până seara Dobrogea este regiunea cu cea mai stabilă fereastră de lucru până seara: vreme uscată, fără avertizări active în datele prezentate. Totuși, vântul rămâne semnificativ, ceea ce poate limita aplicările pe vegetație (tratamente), care ar trebui luate în calcul doar în intervale foarte calme și după verificare locală. Decizii rapide recomandate în ferme Agronet indică o serie de măsuri cu impact direct asupra organizării lucrărilor de final de zi: amânarea tratamentelor în regiunile cu averse probabile, vânt sau disconfort termic; prioritizarea transportului și a accesului în câmp acolo unde condițiile sunt mai stabile (în special în Dobrogea), iar în rest lucrul „etapizat”, după verificarea solului; verificarea umidității solului înaintea irigării de seară sau de noapte, mai ales la culturile sensibile la stres hidric; oprirea lucrărilor expuse la apariția descărcărilor electrice, rafalelor sau ploii și protejarea furajelor lăsate la uscat. Miza imediată este reducerea pierderilor operaționale (timp, combustibil, degradarea calității lucrărilor) și limitarea riscului de avarii la utilaje sau la producția deja expusă în câmp, în special în zonele cu instabilitate accentuată. [...]
Crescătorii de suine și bovine pot depune cereri de ajutor de stat din 1 septembrie 2026 , iar calendarul de implementare depinde de finalizarea rapidă a ghidului APIA și de hotărârile de Guvern pentru suplimentarea bugetului, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Miza imediată pentru fermieri este operațională: fără proceduri și buget completate, plățile nu pot intra în execuție, chiar dacă legile au fost promulgate. Măsura a fost discutată într-o ședință de lucru între Tánczos Barna , viceprim-ministru și ministru interimar al Agriculturii, conducerea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și specialiști din MADR, în contextul promulgării legilor care instituie schemele de ajutor de stat pentru 2026, pe fondul dificultăților asociate crizei din Orientul Mijlociu. Calendar și pași de implementare Cererile vor putea fi depuse începând cu 1 septembrie 2026 , la centrele județene și locale ale APIA . În paralel, APIA trebuie să închidă partea procedurală, iar MADR pe cea bugetară, pentru ca schema să poată funcționa efectiv. „Astăzi am stabilit măsurile administrative și tehnice necesare pentru ca primirea cererilor să poată începe la 1 septembrie și am cerut colegilor din MADR și APIA ca, în cel mai scurt timp, toate clarificările necesare și etapele pregătitoare să fie finalizate, astfel încât fermierii să fie informați corect și complet, iar sprijinul să ajungă cât mai repede la beneficiari.” Ce urmează la APIA: ghidul și sprijinul în depunere APIA anunță că va finaliza și publica în cursul acestei săptămâni Ghidul solicitantului , document care va include procedura de depunere și lista documentelor necesare. Totodată, personalul din centrele județene APIA va oferi sprijin solicitanților în procesul de depunere a cererilor. Ce urmează la MADR: hotărâri de Guvern pentru buget MADR pregătește hotărârile de Guvern pentru suplimentarea bugetului ministerului din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului , cu sumele aferente celor două scheme, conform prevederilor legilor promulgate. Bugetele și cuantumurile sprijinului Pentru sectorul suin Valoarea totală a schemei: 11.540.120 euro (aprox. 57,7 milioane lei ) Cuantum: 11,9 euro/loc de cazare pentru porcul gras (aprox. 59,5 lei ) 13,7 euro/loc de cazare pentru animale de reproducție (scroafe și scrofițe) (aprox. 68,5 lei ) Pentru sectorul bovin Valoarea totală maximă a schemei: 54,4 milioane euro (aprox. 272 milioane lei ) Cuantum: 68 euro/cap de bovină sau bubalină (aprox. 340 lei ) [...]
Deficitul de muncitori apasă pe livezile din Ucraina și împinge fermele să vândă rapid, chiar cu marje fragile , pe fondul prețurilor volatile și al riscurilor operaționale legate de stocare, potrivit EastFruit , care citează AgroTimes . Problemele sunt descrise de Andrei Sîci, proprietarul fermei „Raduga” din regiunea Vinița , într-un articol pentru revista „Sadivnîtstvo po-ukrainskî”. După pierderea pieței de export din est, ferma s-a reorientat către vânzarea pe piața internă. Forța de muncă, blocajul care nu poate fi „rezolvat” doar cu tehnologie Potrivit fermierului, lipsa lucrătorilor este principala vulnerabilitate a sectorului: nu sunt suficienți oameni nici pentru tăierile din livezi, nici pentru recoltare. În evaluarea sa, nici tehnologiile moderne nu pot compensa deficitul de personal, ceea ce ridică riscul de pierderi directe în câmp și în livadă. Prețuri instabile și costuri energetice care schimbă deciziile de vânzare În cazul merelor, întreruperile de alimentare cu energie au făcut stocarea mai riscantă, iar ferma a ales să vândă cea mai mare parte a recoltei imediat după recoltare, la 18–20 grivne/kg. Vânzările ulterioare la 22–23 grivne/kg nu au acoperit întotdeauna costurile cu energia, iar unele exploatații au raportat pierderi din deprecierea merelor din soiurile Golden și Fuji. În același timp, prețul pentru „mărul tehnic” (destinat procesării) a coborât la 6–7 grivne/kg, sub pragul de rentabilitate indicat de fermier, de circa 8–10 grivne/kg. Legumele au adus pierderi, sâmburoasele au fost mai rentabile Nici segmentul de legume nu a confirmat așteptările: tentativa fermei „Raduga” de a cultiva legume pe 6 hectare s-a încheiat cu pierderi de aproximativ 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei). Într-o perioadă, prețul tomatelor a coborât la 4 grivne/kg, nivel la care recoltarea a devenit neeconomică, iar o parte din suprafețe a fost întoarsă (diskuită). În schimb, grupa sâmburoaselor a arătat mai bine din perspectiva rentabilității: ca exemplu, ferma a vândut caise la 35–55 grivne/kg. În ansamblu, combinația dintre deficitul de personal, volatilitatea prețurilor și constrângerile energetice reduce capacitatea fermelor de a planifica și de a valorifica producția în perioadele cu prețuri mai bune, împingându-le spre vânzări rapide și expunere mai mare la pierderi. [...]
Creșterea cu 18% a recoltei de mere pune presiune pe export și procesare , iar producătorii din Republica Moldova riscă un sezon comercial dificil dacă nu își pregătesc din timp vânzările și piețele, potrivit Moldova Fruct . Asociația estimează că, din recolta din 2026, circa 145.000 de tone ar trebui exportate, iar aproximativ 325.000 de tone ar urma să meargă la procesare. Prognoza de vară indică pentru acest an o producție de aproximativ 526.000 de tone de mere în Moldova, cu circa 18% peste nivelul de anul trecut. Concluziile au fost discutate în cadrul unei ședințe a consiliului asociației, dedicată perspectivelor de export și procesare pentru recolta 2026, conform publicației, care citează Logos Press . Miza economică: volum mare, risc mai mare la valorificare Directorul executiv al asociației, Iurie Fală , a avertizat că majorarea producției aduce atât oportunități, cât și riscuri legate de plasarea pe piață a unui volum mare într-un interval scurt. „În acest sezon, calitatea fructelor, încheierea din timp a contractelor și diversificarea piețelor de desfacere vor determina efectul comercial”, a subliniat Fală. În practică, mesajul asociației este că un an cu producție ridicată nu se traduce automat în venituri mai bune: fără contracte semnate din timp și fără piețe alternative, presiunea pe prețuri și pe capacitățile de depozitare/procesare poate crește. Recomandări operaționale pentru producători: sortare timpurie și monitorizarea stocurilor Consiliul „ Moldova Fruct ” recomandă ca producătorii să înceapă încă de la debutul sezonului sortarea merelor pe soiuri și pe categorii de calitate, în funcție de cerințele piețelor și ale canalelor de vânzare vizate. În plus, jucătorii din piață sunt îndemnați să urmărească atent dinamica stocurilor și a prețurilor, pentru a evita blocaje în vânzare sau decizii întârziate de direcționare către procesare. Componenta de reglementare: TVA și acciza la motorină, pe agenda discuțiilor cu autoritățile Pe lângă aspectele comerciale, asociația a discutat și interacțiunea cu autoritățile în contextul reformei fiscale. „Moldova Fruct” susține că modificările propuse nu ar trebui să crească povara fiscală pentru agricultori. Organizația pledează pentru: menținerea cotei TVA la produsele agricole, inclusiv fructe, la 8%; menținerea cotei de 8% pentru gazul natural folosit la uscarea fructelor; crearea unui mecanism de compensare a accizei la motorina utilizată de agricultori; păstrarea altor măsuri de sprijin de stat pentru sector. [...]
