Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii pot obține despăgubiri pentru culturile calamitate dacă respectă patru pași esențiali, potrivit informațiilor publicate de Agrointel, care citează un material al Direcției Agricole Județene Caraș-Severin privind procedura legală de constatare și plată a pagubelor provocate de fenomene meteo extreme. În contextul în care seceta, grindina, inundațiile sau înghețul au afectat în ultimii ani suprafețe importante din România, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin APIA, acordă sprijin financiar fermierilor eligibili, dar numai după parcurgerea unei proceduri stricte.
Sunt recunoscute oficial drept calamități agricole fenomene precum seceta, inundațiile, grindina, ploile torențiale, înghețul de primăvară sau toamnă, furtunile, alunecările de teren, incendiile provocate de trăsnet și distrugerile cauzate de ninsori abundente. Pentru a fi luate în calcul, pagubele trebuie să fie semnificative și constatate de o comisie oficială, iar gradul de afectare trebuie să depășească pragul minim de 30%.
Au dreptul la despăgubiri proprietarii de terenuri, arendașii care exploatează legal suprafețele, asociațiile agricole, cooperativele și persoanele juridice din agricultură, cu condiția ca terenurile să fie înregistrate la APIA și declarate în cererea unică de plată.
Procedura presupune patru etape clare:
Despăgubirile se stabilesc în funcție de pierderile de producție și de nivelul mediu de venit aprobat anual prin ordin ministerial. După validare, fermierii depun la APIA sau la Direcția Agricolă cererea de plată, însoțită de procesul-verbal, acte de proprietate sau arendă, documente de identificare și extras de cont. Plata se face, în medie, în 60–90 de zile de la aprobarea listei beneficiarilor.
Printre greșelile care duc la respingerea cererii se numără lipsa actelor de proprietate, neînregistrarea terenului la APIA, un grad de afectare sub 30% sau absența unui cont bancar valid. Respectarea strictă a termenelor și documentației rămâne, așadar, condiția decisivă pentru accesarea sprijinului financiar în caz de calamitate.
Recomandate
Standardizarea „tăițeilor cu ouă” intră în zona de reglementare alimentară , după ce produsul a fost inclus oficial în Registrul Național al Rețetelor Consacrate , ceea ce înseamnă o rețetă și un proces tehnologic definite, la care producătorii se pot raporta pentru atestare, potrivit Antena 3 . Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că, începând cu 3 iulie 2026, „tăițeii cu ouă” sunt adăugați în RNRC. În registru sunt, în total, 46 de produse. Ce presupune „rețeta consacrată” și de ce contează pentru piață Conform definiției citate de MADR, o „rețetă consacrată” este un set de cerințe care include lista de materii prime și ingrediente, proporții și proces tehnologic, iar utilizarea rețetei trebuie să fie dovedită ca fiind anterioară anului 1975. În practică, eticheta de „rețetă consacrată” vine cu reguli stricte de fabricație și cu o promisiune de conformitate: ingrediente de calitate superioară și absența „aditivilor ascunși”, conform aceleiași surse. Ce pot atesta producătorii: șase variante și cerințe tehnice MADR arată că producătorii pot atesta șase sortimente, de la tăiței „cu două ouă” până la variante cu „10 ouă pentru fiecare kilogram de făină”. Standardul descris include și cerințe privind comportamentul produsului după fierbere (să își păstreze forma, să fie elastic și să nu se lipească), dar și parametri de proces: cernerea obligatorie a făinii; uscare lentă la temperaturi controlate, între 26 și 36°C; valabilitate de 8 luni, în condiții optime de depozitare. [...]
APIA și ANZ își aliniază controalele în zootehnie pentru a reduce riscul de corecții financiare și pentru a face verificările mai coerente pentru fermieri, potrivit AGRO TV . Întâlnirea de lucru a avut loc luni, 29 iunie, între directorul general al APIA, Adrian Pintea, și o delegație a Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), condusă de directorul general dr. ing. Iacob Lelior. Discuțiile au vizat aplicarea acordului de delegare prin care APIA a transferat către ANZ anumite activități de verificare din sectorul zootehnic. Ce se schimbă în practică pentru verificări Cele două instituții au evaluat stadiul activităților delegate și au discutat măsuri pentru îmbunătățirea fluxurilor de lucru și a schimbului de informații. Ținta declarată este o aplicare unitară a regulilor, astfel încât procesul de verificare să fie „mai coerent și mai eficient” pentru crescătorii de animale. Schemele de sprijin vizate Pe agenda discuțiilor au fost: verificările aferente Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) pentru ovine și caprine; intervențiile de sprijin cuplat pentru venit prevăzute în Planul Strategic PAC 2023–2027 (sprijin legat de producție, acordat în anumite condiții). Miza: audit și protejarea fondurilor Un punct distinct a fost legat de misiunile de audit. APIA și ANZ au indicat necesitatea consolidării mecanismelor de control pentru a preveni eventuale corecții financiare și pentru a proteja fondurile europene și naționale alocate agriculturii. Potrivit APIA, colaborarea cu ANZ este considerată esențială pentru gestionarea corectă și transparentă a sprijinului acordat crescătorilor de animale și pentru implementarea eficientă a Politicii Agricole Comune în România. [...]
Rapița își menține pragul de 500 euro/tonă , un nivel care poate influența direct deciziile de vânzare ale fermierilor în plin sezon de recoltare, pe fondul unor semnale de susținere venite din piața uleiurilor vegetale și din zona energiei, potrivit AGRO TV . În emisiunea „Agricultura la Raport”, expertul în piețele de mărfuri agricole Cezar Gheorghe a explicat că rapița are în prezent „un nivel de rezistență la 500 de euro”, chiar dacă pe termen scurt poate apărea sezonalitatea specifică perioadei în care marfa intră la livrare. Ce semnal dau cotațiile pe lunile următoare Un punct urmărit de piață este tranziția de la indicația lunii august către noiembrie. În acest context, expertul a atras atenția că indicațiile pentru noiembrie, februarie și mai se află pe un palier apropiat, ceea ce sugerează o piață „susținută”, fără ca asta să însemne automat o creștere a prețului. „Totul se vede flat. Adică indicația noiembrie cu indicația februarie, cu indicația mai, sunt pe un palier. Toate trei. Ce notă îmi dă mie asta? Nu că va crește, s-ar putea să mai și scadă, din multe motive, dar în același timp ea rămâne susținută.” Factorii care țin piața „în picioare” Cezar Gheorghe a indicat mai multe elemente care, în acest moment, sprijină complexul oleaginoaselor (rapiță, soia și alte uleiuri vegetale), cu efect indirect asupra rapiței: uleiul de palmier : creșterea ponderii folosite pentru biocombustibili în anumite piețe reduce disponibilitatea pentru export, ceea ce influențează întregul complex al uleiurilor vegetale; uleiul de soia : cererea pentru boabe de soia, inclusiv cumpărările din China, pune presiune pe prețuri și susține indirect rapița; petrolul : evoluțiile din energie și tensiunile care afectează costurile de transport și asigurare pentru nave pot împinge petrolul în sus, cu efecte în lanț în zona biocombustibililor și a uleiurilor vegetale. Unde sunt prețurile și ce riscuri rămân Pe partea de cotații recente, expertul a spus că rapița a închis „în jurul nivelului de 513–514 euro/tonă” (aprox. 2.600–2.610 lei/tonă), după ce anterior arătase potențial și la „528–530 euro/tonă” (aprox. 2.670–2.680 lei/tonă). În același timp, avertismentul pentru fermieri este că piața poate intra într-o fază de sezonalitate , pe măsură ce livrările cresc și procesatorii își acoperă necesarul. Un alt risc menționat este o posibilă scădere a prețului uleiului de rapiță în portul Rotterdam, care ar putea trage în jos și indicațiile de pe Euronext . [...]
Fermierii din Prahova cer oprirea rachetelor antigrindină până la un audit independent , după ce ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a propus repornirea temporară a sistemelor și realizarea unor studii „independente” privind efectele asupra precipitațiilor, potrivit AGRO TV . Miza, dincolo de disputa publică, este una de guvernanță și cheltuire a banilor publici: Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova susține că, după aproape două decenii de funcționare, statul nu poate invoca lipsa studiilor ca argument pentru reluarea tragerilor, ci ca motiv pentru suspendare, verificări și răspundere administrativă. Ce a propus ministrul și de ce a generat reacția Conform materialului, Tánczos Barna a vorbit despre repornirea temporară a sistemelor cu rachete antigrindină, în paralel cu inițierea unor studii independente care să stabilească dacă există efecte negative asupra regimului precipitațiilor. În același context, ministrul a afirmat că „nu poate să dicteze Prahova pentru toată țara”. Fermierii din județ, care au insistat pentru suspendarea funcționării Sistemului Național Antigrindină , resping ideea reluării tragerilor înainte de clarificări. Argumentul central al fermierilor: fără studii, nu se reia intervenția În dreptul la replică transmis prin intermediul redacției AgroTV, asociația afirmă că recunoașterea lipsei studiilor după circa 20 de ani de funcționare este „cea mai gravă recunoaștere” pe acest subiect și mută responsabilitatea de la fermieri către instituțiile care au administrat programul. Documentul susține că „sarcina probei” ar trebui să aparțină statului atunci când intervine „artificial în atmosferă”: nu fermierii ar trebui să demonstreze un prejudiciu, ci autoritățile să demonstreze că sistemul funcționează, că nu produce efecte colaterale semnificative și că banii publici au fost justificați. Ce solicită concret: audit public și complet înainte de orice repornire Asociația cere ca decizia „responsabilă” să fie oprirea tragerilor până la finalizarea unui audit „independent, public și complet”. În text sunt enumerate mai multe direcții de verificare: audit al studiilor „existente sau inexistente”; audit al suprafețelor declarate ca fiind protejate; audit al eficienței reale împotriva grindinei; audit al impactului asupra precipitațiilor; audit al costurilor; audit al operatorilor și al potențialelor conflicte de interese; audit al modului în care au fost consultați beneficiarii. Fermierii mai susțin că ideea realizării studiilor doar cu sistemul „funcțional” ar echivala, în practică, cu încă „doi ani” de „experiment” pe culturile lor, fără un protocol științific public, fără zone de comparație validate și fără evaluare independentă. Ce urmează Materialul AGRO TV prezintă poziția fermierilor sub forma unui drept la replică adresat ministrului interimar. Nu sunt menționate, în același text, un răspuns al ministerului la această replică sau un calendar oficial pentru repornirea sistemelor ori pentru demararea studiilor invocate. [...]
Google a semnat un acord pe termen lung pentru 260.000 de tone de eliminare a carbonului dintr-un proiect de agroforesterie din Indonezia , o mișcare care arată cum marile companii încep să trateze agricultura „cu arbori” ca instrument operațional în strategiile de climă, nu doar ca inițiativă de responsabilitate socială, potrivit Google . Acordul este încheiat prin Symbiosis Coalition cu Thryve.Earth și vizează un proiect de agroforesterie în Sulawesi, Indonezia. Google precizează că acesta este primul proiect de agroforesterie inclus în programul său de eliminare a carbonului. Ce cumpără, de fapt, Google: „eliminare de carbon” din agroforesterie În termeni practici, compania contractează „carbon removal” (eliminare a carbonului) – adică proiecte care scot dioxid de carbon din atmosferă și îl stochează pe termen mai lung, în acest caz prin refacerea terenurilor degradate și introducerea unui sistem agricol multistrat cu arbori și culturi. Volumul anunțat este de 260.000 de tone de eliminare a carbonului, printr-un acord descris ca fiind „pe termen lung”. Cum funcționează proiectul din Sulawesi și ce se schimbă pe teren Thryve.Earth își propune să refacă terenuri „puternic degradate” prin înlocuirea ierburilor invazive, predispuse la incendii, cu un sistem agricol rezilient, pe mai multe niveluri. Structura menționată include: strat superior : palmier de zahăr și arbori pentru lemn; strat intermediar : culturi de fructe, precum avocado, și culturi precum cafeaua; la nivelul solului : culturi anuale, precum ardei iute și porumb. Google susține că acest model are efecte simultane: elimină carbon, aduce beneficii fermierilor locali, reface solul și crește biodiversitatea. De ce contează: agroforesteria intră în „portofoliul” de soluții climatice al companiilor Pentru piața proiectelor de climă, includerea agroforesteriei în programul de eliminare a carbonului al Google este relevantă pentru că semnalează o extindere a tipurilor de proiecte eligibile în astfel de portofolii corporative, alături de alte proiecte de eliminare a carbonului și inițiative de reducere a „superpoluanților” (poluanți cu efect de încălzire puternic, pe termen scurt). Publicația nu oferă detalii despre valoarea financiară a acordului, calendarul livrării celor 260.000 de tone sau metodologia de măsurare/validare a eliminării de carbon. [...]
Acordul UE–Mercosur împinge rapid volume mari de produse agroalimentare spre piața europeană , iar primele luni de aplicare arată că mecanismul „primul venit, primul servit” favorizează statele cu capacitate mare de export, în timp ce în interiorul blocului cresc tensiunile pe împărțirea cotelor, potrivit Agrointel . Acordul comercial UE–Mercosur a intrat în vigoare provizoriu de la 1 mai și permite Argentinei, Braziliei, Paraguayului și Uruguayului să exporte în Uniunea Europeană cantități stabilite de produse agroalimentare la tarife preferențiale (reduse sau zero). În practică, cele patru țări nu au convenit încă asupra modului de împărțire a cotelor și funcționează temporar pe principiul „primul venit, primul servit”. Cotele, consumate accelerat: miere și orez, primele semnale În primele luni de la aplicarea acordului, ritmul de utilizare a cotelor a fost rapid pentru unele produse. Conform datelor citate în articol: Uruguay a folosit peste 60% din cota sa de orez în mai puțin de o lună ; Argentina a absorbit 80% din cantitățile de miere disponibile pentru primele trei luni ale tratatului. Aceste evoluții indică o mobilizare puternică pentru exporturi considerate „cheie” către UE, inclusiv miere, carne de vită și orez. Dispută internă în Mercosur: Paraguay cere împărțire egală Tema împărțirii cotelor a dominat summitul liderilor Mercosur încheiat la Asunción (Paraguay) . Președintele paraguayan Santiago Peña a fost cel mai vocal critic al aranjamentului actual, susținând că țara sa este dezavantajată în competiția cu economiile mari ale regiunii, Brazilia și Argentina. „Paraguay a rămas cu un gust amar după implementarea acestui acord.” „Fără justiție nu poate exista Mercosur, nu poate exista integrare și nicio prietenie autentică între noi.” Peña a cerut o soluție „mai echitabilă” și a argumentat că acordul este esențial pentru dezvoltarea economică a Paraguayului. Propunerea sa – împărțirea egală a cotelor între cei patru membri – a fost respinsă de parteneri, potrivit articolului. Miza economică: cum vor Brazilia, Argentina și Uruguay să împartă cotele Dezbaterea scoate la iveală interese divergente în interiorul blocului: Brazilia vrea distribuirea cotelor proporțional cu ponderea fiecărei țări în comerțul global , mizând pe poziția sa de exportator major, inclusiv la carne de vită; Argentina și Uruguay ar prefera o alocare bazată pe mediile istorice ale exporturilor către UE , potrivit a două persoane implicate în discuții, citate în material. Uruguay a preluat președinția rotativă a Mercosur și va conduce negocierile până la finalul anului. Îngrijorări în UE: „portiță juridică” privind companiile eligibile la export Pe partea europeană, alocarea cotelor a devenit și ea un subiect sensibil. Grupuri din industria agroalimentară din UE avertizează asupra unei „portițe juridice” în textul acordului, care ar permite guvernelor din Mercosur să decidă unilateral ce companii pot exporta către Uniunea Europeană. Pentru piața UE, combinația dintre tarife preferențiale, consum rapid al cotelor și reguli încă neclare de împărțire între statele Mercosur poate însemna presiune suplimentară pe segmente precum mierea și carnea de vită, în timp ce negocierile interne din bloc vor decide cine capitalizează efectiv accesul facilitat la piața europeană. [...]
