Știri
Știri din categoria Agricultură

Fermierii pot obține despăgubiri pentru culturile calamitate dacă respectă patru pași esențiali, potrivit informațiilor publicate de Agrointel, care citează un material al Direcției Agricole Județene Caraș-Severin privind procedura legală de constatare și plată a pagubelor provocate de fenomene meteo extreme. În contextul în care seceta, grindina, inundațiile sau înghețul au afectat în ultimii ani suprafețe importante din România, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin APIA, acordă sprijin financiar fermierilor eligibili, dar numai după parcurgerea unei proceduri stricte.
Sunt recunoscute oficial drept calamități agricole fenomene precum seceta, inundațiile, grindina, ploile torențiale, înghețul de primăvară sau toamnă, furtunile, alunecările de teren, incendiile provocate de trăsnet și distrugerile cauzate de ninsori abundente. Pentru a fi luate în calcul, pagubele trebuie să fie semnificative și constatate de o comisie oficială, iar gradul de afectare trebuie să depășească pragul minim de 30%.
Au dreptul la despăgubiri proprietarii de terenuri, arendașii care exploatează legal suprafețele, asociațiile agricole, cooperativele și persoanele juridice din agricultură, cu condiția ca terenurile să fie înregistrate la APIA și declarate în cererea unică de plată.
Procedura presupune patru etape clare:
Despăgubirile se stabilesc în funcție de pierderile de producție și de nivelul mediu de venit aprobat anual prin ordin ministerial. După validare, fermierii depun la APIA sau la Direcția Agricolă cererea de plată, însoțită de procesul-verbal, acte de proprietate sau arendă, documente de identificare și extras de cont. Plata se face, în medie, în 60–90 de zile de la aprobarea listei beneficiarilor.
Printre greșelile care duc la respingerea cererii se numără lipsa actelor de proprietate, neînregistrarea terenului la APIA, un grad de afectare sub 30% sau absența unui cont bancar valid. Respectarea strictă a termenelor și documentației rămâne, așadar, condiția decisivă pentru accesarea sprijinului financiar în caz de calamitate.
Recomandate

Proiectul pentru motorină fără acciză destinată fermierilor este blocat în Guvern , potrivit Digi24 , iar ministrul Agriculturii, Florin Barbu, avertizează că întârzierea ar putea genera pierderi de până la 3,7 miliarde de euro și un efect în lanț asupra agriculturii și industriei alimentare. Măsura ar permite fermierilor să cumpere direct de la pompă motorină fără acciză și TVA, într-un volum limitat, pentru a elimina întârzierile actuale la subvenții și birocrația excesivă. Inițiativa vizează simplificarea unui sistem considerat ineficient: fermierii depun în prezent cereri trimestriale și așteaptă chiar și 7-8 luni pentru deconturi; peste 2.000 de funcționari sunt implicați în proces; costurile administrative ajung la câteva milioane de euro anual. Noua schemă ar presupune un consum standard de 78 de litri pe hectar , accesibil prin adeverințe APIA sau tichete speciale, reducând astfel presiunea financiară asupra fermierilor în perioade critice. Riscurile invocate de Ministerul Agriculturii Florin Barbu susține că blocajul decizional poate avea consecințe imediate și severe: 3 milioane de hectare riscă să rămână neînsămânțate; pierderi de aproximativ 600 de milioane de euro din subvenții europene; impact total estimat de 3,7 miliarde de euro în economie; reducerea producției în industria alimentară cu circa 30% ; până la 120.000 de locuri de muncă ar putea fi afectate. Ministrul afirmă că fermierii evită să investească în culturile de primăvară, preferând să păstreze resursele pentru recoltarea celor de toamnă, considerate mai sigure în actualul context economic. Blocaj administrativ și tensiuni în Guvern Proiectul a fost transmis spre avizare, însă Ministerul Finanțelor nu a oferit încă un răspuns, iar Barbu susține că solicitările de discuții la nivel guvernamental au rămas fără reacție timp de peste o lună. În paralel, lideri politici atrag atenția că întârzierea ar putea duce la pierderea unei părți semnificative din suprafața agricolă cultivată în 2026. În lipsa unei decizii rapide, Ministerul Agriculturii avertizează că efectele nu se vor limita la fermieri, ci vor afecta întreg lanțul agroalimentar, de la producție la procesare și piața muncii. [...]

Crescătorii de ovine riscă să piardă subvențiile APIA dacă nu își angajează legal ciobanii, în contextul noilor cerințe de „condiționalitate socială”, potrivit Agrointeligența . Măsura vizează fermierii care folosesc forță de muncă și condiționează plata sprijinului de respectarea unor standarde minime pentru angajați. Regulile îi tratează pe beneficiarii de subvenții care au lucrători ca pe orice angajator, ceea ce a generat îngrijorări mai ales în zootehnie, unde găsirea și păstrarea personalului este dificilă. Crescătorii susțin că ar prefera angajarea „cu acte”, inclusiv pentru un control mai bun asupra relației de muncă, dar consideră că legislația actuală nu se potrivește cu specificul activității din ferme. Constanța Ștefan, președinta Asociației Agricole „Țara Loviștei”, care reprezintă câteva sute de crescători din mai multe județe, a declarat că noile reguli îi obligă să angajeze ciobanii cu contract de muncă, inclusiv atunci când crescătorul este persoană fizică. Ea a criticat și modul în care ar fi normată munca în fermă, arătând că activitatea cu animalele nu se încadrează într-un program fix de 8 ore, conform Adevărul . Fermierii au cerut o întâlnire la Ministerul Agriculturii pentru a discuta soluții care să le permită, pe de o parte, să respecte legea și, pe de altă parte, să își continue activitatea. Reprezentanta asociației a susținut că, în forma actuală, singura opțiune rămasă este angajarea cu contract, dar a descris procedura drept dificil de aplicat în condițiile unei forțe de muncă instabile în oierit și zootehnie. În esență, problemele invocate de crescători țin de: obligativitatea contractelor de muncă pentru îngrijitorii de animale, inclusiv la persoane fizice; birocrația legată de încheierea și încetarea frecventă a contractelor, când lucrătorii stau perioade scurte; caracterul fluctuant al forței de muncă în zootehnie, care face dificilă menținerea unor angajări permanente; preferința pentru munca zilieră, ca variantă mai simplă administrativ, în special pentru activități sezoniere sau pe termen scurt. Constanța Ștefan a argumentat că o soluție ar fi facilitarea angajării ca zilier, astfel încât fermierii să poată respecta cerințele de condiționalitate socială fără „multă birocrație”, iar lucrătorii să poată cumula perioade de muncă recunoscute. În perioada următoare, discuțiile de la Ministerul Agriculturii ar urma să lămurească dacă există ajustări sau mecanisme aplicabile pentru sector, astfel încât plata subvențiilor să nu fie pusă în pericol pentru fermele care nu reușesc să se conformeze în forma actuală. [...]

Federația Romovis spune că oierii sunt la un pas de protest național , potrivit Agrointeligența , după întâlniri cu autoritățile din zona zootehniei în care organizația afirmă că a rămas dezamăgită, în special de pozițiile Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Consiliul Director al Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS anunță că va continua demersurile către Guvern și Președinția României și că va încerca să obțină autorizație pentru declanșarea unui protest, „dacă fermierii o cer”. Organizația le solicită crescătorilor să rămână informați prin asociațiile afiliate și să transmită în continuare problemele și propunerile către conducerea federației, susținând că puterea de negociere depinde de „unitate, coerență și solidaritate”. „Consiliul Director al Federației Romovis își exprimă dezamăgirea (…) față de cele prezentate și susținute de către ANSVSA, prin urmare anunță continuarea demersurilor atât către Guvern și Preșidenția României, cât și obținerea de autorizație în vederea declanșării unui protest, dacă fermierii o cer.” Federația a prezentat un bilanț al demersurilor administrative și juridice înaintate către Ministerul Agriculturii (MADR), ANSVSA, Comisia de Agricultură din Parlament, prim-ministru și președintele României. Un punct central este deblocarea comerțului intracomunitar (în interiorul UE) cu ovine și caprine vii, despre care Romovis afirmă că este blocat până la 30 iunie, pe fondul pestei micilor rumegătoare (PRM). În paralel, federația contestă direcția de modificare a Ordinului ANSVSA nr. 35/2016, care reglementează, între altele, programe de supraveghere și control al bolilor la animale, precum și identificarea și înregistrarea animalelor. În urma unei întâlniri de lucru la ANSVSA, pe 2 aprilie 2026, Romovis susține că instituția a invocat așteptarea bugetului pentru implementarea unui program de screening necesar combaterii PRM și că deblocarea comerțului intracomunitar ar putea fi discutată cu Comisia Europeană după testarea efectivelor, proces estimat la 4-6 luni. Federația avertizează că, în acest interval, crescătorii ar acumula pierderi prin cheltuieli suplimentare în ferme și că lipsa unui calendar ferm afectează direct sectorul, în condițiile în care Comisia Europeană ar cere un program etapizat pe 1-2 ani pentru ridicarea restricțiilor înainte de 30 iunie 2026. Un alt subiect de conflict este finanțarea vaccinării obligatorii împotriva antraxului. Romovis cere ca ANSVSA să suporte, din bugetul aprobat, contravaloarea vaccinării și să renunțe la transferul integral al costurilor cu manopera către crescători. Federația afirmă că ANSVSA intenționează să mențină în proiectul de modificare a Ordinului 35 prevederea privind suportarea manoperei de către crescători, ceea ce a generat nemulțumiri, și avertizează că ordinul va fi contestat în instanță dacă va apărea „în forma susținută” de conducerea ANSVSA. În plus, Romovis solicită reglementarea situației medicilor veterinari concesionari, astfel încât să fie eliminate abuzurile și lipsa de concurență profesională și să fie recunoscut dreptul crescătorilor de a contracta și alți medici veterinari, cu posibilitatea negocierii transparente a prețurilor. Federația indică faptul că, în lipsa unor soluții asumate și a unui calendar, presiunea din sector ar putea escalada până la un protest național. [...]

APIA a primit 116.482 de cereri de plată în primele două săptămâni ale Campaniei 2026 , pentru o suprafață totală de 432.739,65 hectare. Intervalul la care se referă datele este 16-31 martie 2026. Termenul-limită pentru depunerea cererilor este 5 iunie 2026, inclusiv. Informația apare într-un comunicat al APIA transmis joi către Agerpres. În această etapă, fermierii sunt contactați de funcționarii agenției pentru programarea depunerii cererilor, iar APIA cere respectarea datei și orei stabilite. Agenția precizează că se depune o singură cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează terenuri sau exploatații cu cod ANSVSA în localități ori județe diferite, și că beneficiarii trebuie să își actualizeze informațiile pentru Campania 2026. „Termenul-limită pentru depunerea cererilor este 5 iunie 2026, inclusiv.” Cererea de plată și declarația de suprafață se completează prin aplicația geospațială AGI Online, pe baza instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA. Pentru fermierii care accesează scheme din sectorul zootehnic, este necesară completarea declarației specifice sectorului înainte de accesarea AGI Online, în funcție de programarea stabilită cu funcționarii APIA. Principalele repere și condiții menționate de APIA pentru Campania 2026 sunt: 116.482 de cereri depuse în perioada 16-31 martie 2026, pentru 432.739,65 hectare termen-limită de depunere: 5 iunie 2026 (inclusiv) o singură cerere de plată per solicitant, inclusiv când terenurile/exploatațiile sunt în județe diferite completarea cererii și a declarației de suprafață în AGI Online pentru zootehnie, completarea declarației specifice înainte de accesarea AGI Online semnarea cererii este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice APIA mai atrage atenția că responsabilitatea pentru legalitatea și valabilitatea documentelor revine fermierului sau autorității emitente, iar semnarea cererii de plată este obligatorie. [...]

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, acuză presiuni din retail împotriva producătorilor români , potrivit Adevărul , și spune că statul va monitoriza mai atent prezența produselor autohtone la raft, avertizând marile lanțuri de magazine că nu va tolera practici care dezavantajează producătorii locali. La finalul unui interviu, ministrul a susținut că relația dintre retaileri și producătorii români trebuie să se bazeze pe colaborare, nu pe impuneri, iar dialogul cu marile lanțuri comerciale va fi purtat „strict în interesul producătorului național”. În acest context, Barbu a transmis că direcția urmărită de autorități este una de parteneriat, nu de „dictat”. „Vrem parteneriat, nu dictat”. Florin Barbu a mai afirmat că autoritățile vor urmări mai strict prezența produselor românești în magazine și vor interveni dacă acestea sunt înlocuite de importuri. Ministrul a invocat existența unor „pârghii legislative” prin care statul poate reacționa și a avertizat că tentativele de marginalizare a producătorilor români vor fi sancționate. În același timp, ministrul a acuzat existența unor campanii plătite împotriva sa, despre care spune că ar fi finanțate de retaileri, inclusiv în mediul online. Deși a precizat că nu a depus plângeri oficiale, Barbu a declarat că are încredere în instituțiile statului să identifice astfel de acțiuni și a insistat că nu va renunța la obiectivul de a crește prezența produselor românești la raft. [...]

Ministrul Agriculturii cere plafonarea adaosului comercial la 20% pentru toate produsele agroalimentare , pe o perioadă de șase luni, potrivit Mediafax . Florin Barbu a făcut solicitarea luni, la Bacău, în contextul în care plafonarea actuală pentru alimentele de bază expiră pe 31 martie. Ministrul a cerut prelungirea măsurii și extinderea ei dincolo de lista de produse de bază, argumentând că schema propusă de PSD nu ar afecta retailerii. În explicația sa, plafonul de 20% ar reprezenta „profit net calculat peste toate cheltuielile directe și indirecte”. „Credeți că moare cineva dacă adaosul comercial la produsele de bază nu mai este de 100%?” Barbu a invocat date prezentate la guvern ca fiind ale Consiliului Concurenței, conform cărora, în perioada plafonării, prețurile la alimentele de bază au scăzut între 15% și 33%. El a avertizat că, pe fondul scumpirilor la energie, gaze și combustibili, eliminarea plafonului ar putea avea efecte directe asupra consumatorilor. Tot luni, ministrul a anunțat și un act normativ pentru sectorul vegetal, care ar permite fermierilor să cumpere 78 de litri de motorină pe hectar fără acciză și fără TVA. Barbu a criticat mecanismul actual, susținând că rambursarea accizei se face cu întârzieri de șapte-opt luni, iar restituirea TVA poate veni după trei luni sau chiar după un an, în urma inspecțiilor fiscale. [...]