Știri
Știri din categoria Agricultură
Marjele din tradingul de cereale se comprimă, chiar și pentru jucătorii români care au trecut recent de pragul de 1 miliard de lei cifră de afaceri, potrivit unei analize Economica. Datele arată creșteri puternice ale rulajelor, dar profituri în scădere și o volatilitate ridicată a rezultatelor de la un an la altul.
Cereale Colect Distribution (Tulcea), trader de cereale deținut de antreprenorii Tase și Dina Mergeani, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 878,3 milioane de lei, în creștere cu 47% față de anul precedent, conform datelor companiei analizate de Economica și informațiilor de pe termene.ro.
În același timp, profitul s-a diminuat cu 14%, până la 7,9 milioane de lei. Comparativ, în 2022, la o cifră de afaceri „ușor mai mică” decât cea de anul trecut, compania obținuse un profit net de 22,9 milioane de lei. Marja netă a ajuns la 0,9%, pe care publicația o descrie drept cea mai mică din 2023 încoace.
Compania familiei Mergeani a fost printre puținele din segment care au depășit pragul de 1 miliard de lei: în 2023 a avut afaceri nete de 1,1 miliarde de lei, după o creștere de 41% față de anul precedent, iar „de atunci” profitul a început să se diminueze.
Analiza indică și alți traderi români care au ajuns în „clubul” companiilor cu afaceri de peste 1 miliard de lei:
Imaginea de ansamblu sugerează că, în tradingul de cereale, depășirea pragului de 1 miliard de lei la cifra de afaceri nu garantează și o profitabilitate solidă. În cazul Cereale Colect Distribution, creșterea accelerată a vânzărilor a venit la pachet cu o marjă netă de sub 1%, ceea ce indică un model de business sensibil la costuri și la condițiile de piață.
În plus, lipsa datelor pentru 2025 la unele companii limitează o evaluare completă a tendinței recente, iar comparațiile rămân, deocamdată, ancorate în rezultatele publicate pentru 2023–2024.
Recomandate
România a făcut primul export aerian cargo de ovine către Algeria , o operațiune care scurtează radical timpii de livrare și poate schimba logistica exporturilor de animale vii pe această rută, potrivit Mediafax , care citează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) . Transportul a livrat peste 4.000 de animale și a ajuns la destinație în aproximativ două ore și jumătate. ANSVSA spune că livrarea a fost realizată „în condiții de siguranță”, iar alte transporturi similare sunt programate în perioada următoare. Președintele instituției, dr. Alexandru Bociu, a indicat că folosirea zborurilor cargo ar poziționa carnea românească într-un segment „super-premium” și a pus accent pe eficiența metodei și pe bunăstarea animalelor, în comparație cu transportul maritim. „Ovinele ajung la destinație în doar două ore și jumătate, spre deosebire de un transport maritim care poate dura până la 8 zile.” De ce contează: schimbare de costuri și de calendar în exportul de animale vii Din perspectivă operațională, trecerea de la transportul maritim la cel aerian comprimă fereastra de livrare de la zile la ore, ceea ce poate reduce riscurile asociate transportului pe distanțe lungi și poate permite livrări mai bine aliniate cererii punctuale din piața de destinație. În același timp, sursa nu oferă date despre costuri sau tarife, astfel că impactul economic direct nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile. Context: Algeria își acoperă necesarul din România în 2026 ANSVSA afirmă că Algeria a decis ca întreg necesarul de ovine pentru anul 2026, inclusiv pentru sărbătoarea Eid al-Adha , să fie asigurat exclusiv din România, pe fondul extinderii colaborării comerciale dintre cele două state. Instituția mai precizează că, în ultimele 30 de zile, peste 600.000 de ovine au fost exportate către Algeria, transportate pe nave „special autorizate”, în condiții de siguranță. Limitarea internă: capacitate de procesare insuficientă ANSVSA explică faptul că exportul de animale vii rămâne necesar din cauza capacității încă limitate de procesare (abatorizare) din România, raportat la cererea externă. În acest context, transportul aerian apare ca o alternativă logistică pentru o parte din fluxurile de export, fără ca sursa să indice ce pondere ar putea ajunge pe această rută. [...]
Mai mulți oieri reclamă întârzieri la plată pentru animale livrate încă din 2024 și anunță protest , pe fondul temerilor că firmele cumpărătoare ar putea intra în insolvență, potrivit Agrointel . Acțiunea este programată pentru luni, 25 mai, la sediul Fermele Andreșoi din județul Hunedoara, și este descrisă ca protest autorizat. Inițiatorul demersului, Bogdănel Constantin , crescător de animale din Poiana Sibiului, spune că mai mulți fermieri au de recuperat sume importante pentru ovine predate societății. Miza economică este semnificativă la nivel individual: Constantin afirmă că are de recuperat 900.000 de lei și că există și alți crescători cu „sute de mii” sau chiar „milioane de lei” de încasat. El susține că a livrat animale în 2024 și că, în ultimele două luni, nu ar mai fi putut lua legătura telefonic cu reprezentanții cumpărătorului. Temeri legate de insolvență și recuperarea creanțelor Crescătorul invocă riscul ca unele firme din grup să fie împinse spre insolvență și spune că acest lucru ar îngreuna recuperarea banilor. În același timp, el indică drept „semn bun” faptul că Tribunalul ar fi respins o cerere de insolvență, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre instanță sau dosar. „Eu unul am de recuperat 900.000 de lei, pe acte, nu pe povești. Mai am colegi care au tot așa, de primit, sute de mii, chiar milioane de lei.” Ce urmează Protestul de la Geoagiu (autorizat de primărie, conform declarațiilor citate) este prezentat de organizatori ca o încercare de a pune presiune pentru plata restanțelor. Nu sunt menționate, în informațiile disponibile, un calendar de plată asumat de companie sau un punct de vedere al Fermele Andreșoi. [...]
Prețul cireșelor a urcat la 20–30 lei/kg la început de sezon , iar vânzarea directă „la poartă” în Păulești începe să funcționeze ca o piață locală rapidă, cu efecte vizibile inclusiv în traficul din zonă, potrivit Libertatea . În Păulești, localnicii au scos cireșele la vânzare pe marginea drumului, înainte de Sărbătoarea Cireșelor (6–7 iunie 2026). Cererea este ridicată, iar cantitățile sunt încă mici, specific începutului de sezon, ceea ce susține nivelul actual de preț. Cât costă cireșele în Păulești și Ploiești Conform informațiilor citate de Libertatea din Observatorul Prahovean, prețurile sunt: Păulești : 20–30 lei/kg (vânzare directă de la localnici, la poartă); Piața Centrală Ploiești : 20–25 lei/kg . Producătorii spun că prețurile ar putea scădea în perioada următoare, pe măsură ce se coc mai multe fructe și crește oferta. Vânzarea „la poartă” atrage cumpărători și produce blocaje scurte Pe marginea drumului din Păulești, mesele cu cireșe sunt completate pe măsură ce se vinde marfa, iar șoferii opresc direct pentru cumpărare. Potrivit sursei citate, apar inclusiv scurte ambuteiaje în spatele mașinilor trase pe dreapta, un semn că fluxul de cumpărători depășește uneori capacitatea infrastructurii locale. Recoltă promițătoare, dar presiune pe forța de muncă După o primăvară cu temperaturi schimbătoare, producătorii spun că recolta arată bine și că fructele sunt dulci. În același timp, rămâne o problemă operațională: mâna de lucru este tot mai greu de găsit , iar cireșele trebuie culese atent și valorificate rapid, pentru că se strică repede. Context: Festivalul Cireșelor, pe 6–7 iunie Sărbătoarea Cireșelor de la Păulești este programată în weekendul 6–7 iunie 2026 , în Parcul cu Castani de pe strada Nicolae Iorga , conform Observatorul Prahovean. Organizatorii anunță două zile de festival cu preparate tradiționale, cireșe din gospodăriile localnicilor și concerte. [...]
Ungaria reintroduce interdicția la importuri agricole din Ucraina , o decizie care poate tensiona din nou piața regională a cerealelor și a produselor alimentare și care riscă să redeschidă un conflict de reglementare în interiorul UE privind măsurile unilaterale. Potrivit Adevărul , anunțul a fost făcut de noul premier Péter Magyar , care invocă o „eroare legislativă” ce ar fi permis ridicarea temporară a restricțiilor. Guvernul de la Budapesta susține că măsura este necesară pentru protejarea fermierilor maghiari și pentru „stabilizarea pieței interne”, iar executivul vorbește despre corectarea unei situații administrative care ar fi lăsat piața expusă unor importuri considerate dezechilibrante, notează dialog.ua. Ce produse intră sub interdicție Lista produselor vizate este amplă și include atât materii prime, cât și produse procesate. Sunt menționate, între altele: carne de porc, vită și pasăre; ouă și miere; legume, cereale și făină; ulei de floarea-soarelui și semințe; produse procesate precum pâinea sau vinul. În total, restricțiile acoperă peste 20 de categorii de bunuri agricole. Miza economică: presiune pe prețuri și pe producătorii locali Autoritățile maghiare indică drept problemă principală faptul că produse ucrainene ar ajunge pe piața UE fără a fi reexportate, ceea ce ar pune presiune pe producătorii locali. Ministrul agriculturii, Szabolcs Bona, a justificat decizia prin protejarea veniturilor fermierilor: „Nu vom permite ca importurile ucrainene să pună în pericol mijloacele de trai ale fermierilor maghiari.” Guvernul ungar a avertizat și că vor exista sancțiuni financiare pentru încălcarea noilor reguli. Context: un nou episod într-o dispută mai veche și o reacție așteptată de la UE Disputa nu este nouă: în 2023, Ungaria, alături de Polonia și Slovacia, a impus restricții unilaterale asupra unor produse ucrainene, invocând protejarea fermierilor locali, în pofida regulilor pieței unice europene. Pe fond, decizia vine într-un moment în care Bruxelles-ul încearcă să mențină un echilibru între sprijinirea economiei Ucrainei (în contextul războiului) și protejarea piețelor agricole din statele membre. Reacția oficială a Uniunii Europene este așteptată, potrivit aceleiași surse. În paralel, Ucraina spune că păstrează deschis canalul diplomatic: ministrul de externe Andriy Sybiha a declarat că se discută posibilitatea unei întâlniri la nivel înalt, inclusiv între președintele Volodymyr Zelenskyy și premierul ungar, dar a condiționat evoluția de „rezultatul negocierilor tehnice privind drepturile minorităților”. [...]
Costurile la îngrășăminte au depășit 700 euro/tonă, iar fermierii cer intervenții mai ample decât suspendarea tarifelor vamale , avertizează Agrointel , citând poziția Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC). În evaluarea organizației, decizia Consiliului UE de a suspenda pentru un an taxele vamale la îngrășămintele pe bază de azot este „un pas necesar”, dar nu acoperă scumpirile deja acumulate în ferme. AAC leagă noul val de creșteri de preț de o succesiune de șocuri externe: după scumpirile asociate războiului din Ucraina, la începutul lui 2026 mecanismul CBAM (taxa pe carbon la frontieră a UE) ar fi adăugat o majorare de 20–25%, iar escaladarea tensiunilor din Iran ar fi împins prețurile și mai sus. De ce nu ajunge suspendarea tarifelor vamale Consiliul Uniunii Europene a decis pe 22 mai suspendarea pentru un an a tarifelor vamale aplicabile îngrășămintelor pe bază de azot folosite în agricultura UE, inclusiv uree și amoniac. AAC salută măsura, dar susține că efectul ei este limitat raportat la pierderile deja suportate de fermieri și la creșterile rapide din ultimele luni. Organizația indică și o vulnerabilitate structurală: dependența pieței europene de importuri de îngrășăminte și de materii prime, ceea ce face ca orice șoc extern să se transfere rapid în costurile din ferme, într-un moment în care piețele agricole sunt descrise ca „fragile”, iar marjele – puternic afectate. Scumpiri invocate de AAC: de la sub 500 euro la 800 euro/tonă În mesajul citat, AAC oferă o succesiune de repere pentru uree: sub 500 euro/tonă (aprox. sub 2.500 lei) înainte de scumpirile din 2026; 570–600 euro/tonă (aprox. 2.850–3.000 lei) după implementarea CBAM, potrivit AAC; peste 700 euro/tonă (aprox. 3.500 lei) după escaladarea conflictului din Iran; până la 800 euro/tonă (aprox. 4.000 lei) în unele țări din UE, conform aceleiași surse. Impact operațional: inputuri mai puține, suprafețe reduse AAC descrie o presiune directă asupra deciziilor din fermă: piețele cerealelor ar stagna, marjele ar fi la minim, iar costurile cresc „în mijlocul sezonului agricol”. Consecința, potrivit analizei organizației, este că o parte dintre fermieri ajung să cumpere mai puține inputuri sau să reducă suprafețele cultivate, cu efecte asupra producției. Ce solicită fermierii: excluderea sau amânarea CBAM pentru îngrășăminte AAC cere instituțiilor europene și miniștrilor de finanțe și agricultură să ia în calcul scutirea sau excluderea îngrășămintelor de la prevederile CBAM, argumentând rolul lor în producție și securitate alimentară. Dacă excluderea nu ar fi posibilă, organizația solicită cel puțin amânarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte până când „sistemele de referință și de achiziție” devin pe deplin operaționale. „Dacă sprijinul nu vine în momentul în care fermierul trebuie să cumpere îngrășămintele și să înființeze cultura, orice măsură compensatorie devine tardivă și aproape inutilă.” În lipsa unor măsuri suplimentare, AAC avertizează că presiunea pe costuri ar putea ajunge, în final, la consumatori, prin scumpirea alimentelor de bază și slăbirea capacității de producție a agriculturii europene. Pentru context, Agrointel face trimitere și la materialul despre decizia Consiliului UE privind suspendarea taxelor vamale, disponibil aici: Agrointel . [...]
O schimbare de componență în Comisia de Agricultură a Parlamentului European ridică semne de întrebare despre proceduri și transparență , după ce europarlamentarul român neafiliat Luis Lazarus a susținut că a fost scos din poziția de membru supleant fără informare oficială și fără explicații, potrivit Agrointel . Lazarus afirmă, într-un video publicat pe pagina sa de socializare, că a aflat despre schimbare chiar când s-a prezentat la ședința comisiei, unde ar fi constatat că „nu mai [este] pe listă” și că nu mai poate semna. Ulterior, spune că a fost reprimit în comisie la o lună distanță. Ce spune că ar fi declanșat înlăturarea Europarlamentarul leagă situația de două teme pe care susține că le-a abordat public: opoziția față de acordul Mercosur; pozițiile privind importurile de lapte din Belgia și Franța, despre care afirmă că ar fi comercializate drept produse românești. Cum descrie mecanismul deciziei În relatarea sa, Lazarus spune că i s-ar fi transmis că nu avea „cum să nu” fi fost informat, însă el susține că nu a primit o notificare oficială. Ca explicație pentru mutare, europarlamentarul indică o schimbare internă în rândul neafiliaților: un membru plin ar fi cerut transferul în altă comisie, iar în urma acestei mișcări ar fi fost scos și el, deși era supleant. În același timp, afirmă că un alt supleant ar fi fost promovat membru plin, în condițiile în care el ar fi cerut această promovare cu un an înainte. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Materialul nu include o poziție oficială a Parlamentului European, a Comisiei pentru Agricultură sau a structurii administrative menționate de Lazarus („Secretariatul pentru Neafiliați”) privind motivul schimbării și procedura urmată. Cert este că, potrivit declarației sale, europarlamentarul spune că a fost reprimit în Comisia de Agricultură pe 21 mai. [...]
