Știri
Știri din categoria Agricultură
Subvențiile pentru zootehnie ar urma să crească puternic din 2028, odată cu viitorul Plan Național Strategic 2028–2034, pe fondul unei reorientări a negocierilor pentru noua Politică Agricolă Comună către susținerea creșterii animalelor, potrivit AgroInfo.
Ministrul desemnat al Agriculturii, Florin Barbu, a spus la audierile din Parlament că în negocierile pentru perioada 2028–2034 accentul va fi pus pe zootehnie și că „vor fi alocate peste 4 miliarde de euro” pentru subvenții prin scheme de ajutor de stat destinate sectorului zootehnic din România (aprox. 20 miliarde lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro).
„Negocierile pe noua politică agricolă 2028-2034 vor fi pe zootehnie. Vor fi alocate peste 4 miliarde de euro pentru subvenții prin scheme de ajutor de stat sectorului de zootehnie din România.”
În aceeași intervenție, Barbu a indicat că viitorul PNS ar urma să includă și eco-scheme (plăți condiționate de practici de mediu) gândite astfel încât România să reducă exportul de animale vii și să crească abatorizarea pe plan intern, pentru „plus valoare” în lanțul alimentar.
„Trebuie să gândim și anumite eco-scheme prin care să nu mai plecăm la export cu animale vii și să le abatorizăm în România, să aducem plus valoare.”
Pe termen mai scurt, ministrul desemnat a mai afirmat că în bugetul propus pentru 2026 sunt prevăzute:
Barbu a legat aceste investiții de evoluția exporturilor, susținând că exportul a crescut de la „undeva la 300 de milioane” (în 2022) la peste 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) la 31 decembrie 2025, fără a detalia categoriile de produse incluse.
Potrivit declarațiilor, Planul Național Strategic 2028–2034 ar urma să fie discutat în comisiile reunite de Agricultură din Senat și Camera Deputaților. Florin Barbu a primit aviz pozitiv din partea comisiilor parlamentare de specialitate reunite pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Recomandate
Ministrul desemnat Florin Barbu spune că sprijinul pentru fermieri a fost blocat în Guvern , acuzând că premierul Ilie Bolojan a respins toate actele normative propuse pentru finanțare și investiții în agricultură, potrivit AgroInfo . Miza, în versiunea lui Barbu, este una bugetară: menținerea unor „fluxuri financiare” din TVA și accize pentru reducerea deficitului, în detrimentul unor măsuri de sprijin într-o perioadă dificilă pentru sector. Declarațiile au fost făcute luni, 23 iunie 2026, în timpul audierilor din comisiile parlamentare de specialitate, după ce deputatul USR Andrei Plujar a susținut că agricultura traversează una dintre cele mai grele perioade din ultimii ani și a cerut măsuri concrete pentru perioada următoare. Ce spune Barbu că a făcut Guvernul în 2024 și ce invocă pentru 2025 În răspuns, Barbu a afirmat că în 2024 Guvernul a alocat „un miliard de euro” (aprox. 5 miliarde lei) pentru a evita ca „jumătate din suprafața agricolă a României” să rămână pârloagă în 2025. Tot el a enumerat instrumente de sprijin, între care credite cu dobândă fixă de 1,95% și plăți prin „Cadrul Ucraina”, menționând 100 euro/ha (aprox. 500 lei) și 100 euro/UVM (aprox. 500 lei) pentru sectoarele porc, avicol și vacă de carne (UVM = unitate vită mare, indicator folosit pentru echivalarea efectivelor de animale). Ministrul desemnat a mai susținut că în 2025 PIB-ul României „a crescut cu 200 de miliarde pe agricultură și industria alimentară”, legând această evoluție de reducerea deficitului bugetar. Măsura invocată ca exemplu: motorina fără acciză și taxarea inversă la TVA Barbu a indicat explicit o propunere respinsă: eliminarea accizei la motorină pentru fermieri, astfel încât aceștia să poată cumpăra motorină „fără acciză”, printr-un mecanism de „taxare inversă a TVA” (procedură prin care obligația de plată a TVA se mută de la vânzător la cumpărător), despre care a spus că ar fi fost aprobat de Comisia Europeană . În același context, Barbu a comparat despăgubirile pentru secetă din 2024 — 200 euro/ha (aprox. 1.000 lei) pentru 2,5 milioane de hectare calamitate — cu o situație în care ar fi existat 500.000 de hectare calamitate, afirmând că a prezentat programul premierului Bolojan, care „a refuzat tot”. Argumentul economic invocat: deficitul versus sprijinul anticiclic Potrivit lui Barbu, refuzul ar fi fost motivat de nevoia de a păstra venituri din TVA și accize pentru a încerca reducerea deficitului bugetar. În logica prezentată de ministrul desemnat, într-o perioadă cu „trei trimestre de recesiune” ar fi fost necesare trei direcții: stimularea consumului, susținerea investițiilor și scheme de finanțare/creditare pentru fermieri. Separat, Barbu a susținut că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a limitat creșterea prețurilor, invocând date INS: inflația la alimente ar fi fost 7,2% în luna mai, față de 10,2% inflația generală. La finalul audierilor, Florin Barbu a primit aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului. [...]
România și Slovacia cer schimbarea regimului de protecție al ursului brun , invocând costuri tot mai mari pentru comunități și agricultură, potrivit Adevărul . Cele două state solicită Comisiei Europene o flexibilizare a regulilor de gestionare, pe fondul creșterii numărului de urși și al înmulțirii incidentelor în gospodării, ferme și zone turistice. Demersul are o miză de reglementare cu efect economic direct în mediul rural: Bucureștiul și Bratislava susțin că actualul regim strict de protecție nu mai reflectă „realitatea din teren” în țările care găzduiesc cele mai numeroase efective de urs brun din UE și care suportă, în consecință, o parte disproporționată din costuri (inclusiv despăgubiri pentru pagube și măsuri de protecție a comunităților). Ce solicită concret România și Slovacia la nivel european Cele două țări au transmis o poziție comună către Comisia Europeană , prin care cer inițierea unei analize pentru introducerea unei flexibilități sporite în regimul de protecție al ursului brun. Subiectul urmează să fie discutat la următoarea reuniune a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH). În document, România și Slovacia cer, în esență: clarificări privind aplicarea prevederilor europene pentru marile carnivore atunci când populațiile au atins și mențin o „stare favorabilă de conservare”; recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management; analizarea posibilității unui regim mai flexibil de gestionare, pentru reducerea conflictelor om–animal. De ce contează pentru agricultură și comunitățile rurale Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România și Slovacia găzduiesc împreună peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană. În același timp, cele două state afirmă că suportă cea mai mare parte a responsabilităților asociate conservării, inclusiv costurile generate de pagube și de măsurile necesare pentru protejarea comunităților locale. Argumentul central este că succesul conservării a dus la creșterea semnificativă a efectivelor, iar autoritățile au nevoie de instrumente mai eficiente pentru a preveni incidentele care afectează siguranța publică și activitățile agricole. Precedentul invocat: abordarea UE în cazul lupului România și Slovacia indică drept precedent faptul că UE a acceptat recent o abordare mai flexibilă pentru lup și sugerează că un model similar ar putea fi analizat și pentru ursul brun în statele unde specia nu mai este considerată vulnerabilă din perspectiva conservării. Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a susținut că protejarea biodiversității trebuie să fie compatibilă cu siguranța cetățenilor și cu protejarea activităților economice din mediul rural. „Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână. România a demonstrat că poate asigura menținerea unei populații viabile de urs brun, însă succesul conservării nu poate fi măsurat doar prin numărul exemplarelor. Atunci când comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari, este nevoie de instrumente de management adaptate realității din teren.” Ministerul Agriculturii afirmă că va continua discuțiile la nivel european pentru soluții care să mențină populația de urs brun într-o stare favorabilă de conservare, dar să reducă riscurile pentru oameni și pentru activitățile economice din zonele rurale. [...]
Interdicția UE la exportul de ovine și caprine din România rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026 , iar Ministerul Agriculturii cere un plan „credibil” care să permită restrângerea măsurilor la zonele afectate și reluarea livrărilor, potrivit Agrointel . Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la finalul lui 2026 și a menținut, în același timp, interdicția deja existentă pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene. Decizia este legată de apariția unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și de evaluarea Comisiei că există un risc ridicat de răspândire a bolii, a confirmat ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna . De ce contează: blocaj comercial la nivel național, deși focarul este localizat Tanczos Barna susține că măsura este „profund disproporționată” față de situația epidemiologică și reclamă impactul economic asupra sectorului ovin, în condițiile în care restricția se aplică întregului teritoriu al României, deși focarul ar fi localizat și „sub control”. „Este o măsură profund disproporționată în raport cu situația epidemiologică existentă și cu impactul economic major asupra sectorului ovin din România. Restricția se aplică întregului teritoriu național, deși focarul este localizat și se află sub control, în timp ce alte state membre aflate în situații similare nu se confruntă cu măsuri la fel de severe.” Ce urmează: plan de acțiune la ANSVSA pentru limitarea restricțiilor Ministrul interimar afirmă că România a devenit „cel mai mare exportator de ovine din UE”, cu contracte și exporturi record în 2026 către piețe din afara Uniunii, iar sectorul are o contribuție importantă la economia rurală. În acest context, Tanczos Barna cere ca ANSVSA să prezinte „de urgență” Guvernului și Comisiei Europene un plan de acțiune „eficient, riguros și credibil”, care să demonstreze capacitatea autorităților de a controla și opri răspândirea bolii, astfel încât: restricțiile să fie limitate la zonele afectate; exporturile să poată fi reluate „în cel mai scurt timp posibil”. În material nu sunt precizate termene concrete pentru transmiterea planului sau pentru o eventuală revizuire a deciziei la nivel european. [...]
Accudo® intră pe piața din România cu un pachet tehnic de aplicare care poate schimba costurile și organizarea lucrărilor la legume , printr-un biostimulator pe bază de bacterii benefice destinat îmbunătățirii absorbției apei și a nutrienților, potrivit AgroInfo . Produsul este prezentat ca fiind „desemnat cel mai bun produs biologic la nivel internațional” și este disponibil pentru fermierii din România. Din perspectiva utilizării în fermă, miza este operațională: aplicarea se face în etape și prin mai multe metode, ceea ce implică planificare în calendarul de irigare și în fluxul de lucru din solarii și câmp. Cum funcționează și ce urmărește în cultură Conform articolului, Accudo® conține bacterii benefice care colonizează rădăcinile și au rolul de a îmbunătăți absorbția apei și a nutrienților din sol. Efectul urmărit este un sistem radicular mai dezvoltat, plante mai viguroase și mai rezistente la stres, cu impact în cantitatea și calitatea producției. Datele tehnice din articol: compoziție, dozaj, aplicare AgroInfo indică următoarele elemente de utilizare: Compoziție: Bacillus paralicheniformis RTI 184 în concentrație de 2,2% (g/g) , „min 3,9 x 10^9 CFU/ml (25,8 g/L) ” (CFU = unități formatoare de colonii, indicator al numărului de microorganisme viabile). Formulare: concentrat solubil. Doza de utilizare: 0,5 L/ha 50 ml/1.000 m² (aplicare prin scufundarea tăvițelor cu răsad) 20 ml/1.400 răsaduri (aplicare prin udare locală) Mod de aplicare: irigare prin picurare scufundare udare locală pe rândul de plante Momentul aplicării: T1 – la răsaduri înainte de transplantare sau după transplantare, la prima irigare T2 – la 2 săptămâni după prima aplicare Pentru ce culturi este indicat În material sunt menționate explicit culturile de tomate, ardei, salată, varză și castraveți , pe tot parcursul ciclului de vegetație. Lista de beneficii include stimularea sistemului radicular și a perișorilor absorbanți, creșterea activității microbiologice din sol și contribuția la rezistența la stres. Articolul nu oferă date despre preț, rezultate măsurate în producție sau condiții comerciale, astfel că impactul economic pentru fermieri nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor publicate. [...]
Interdicția UE asupra exporturilor de ovine și caprine riscă să blocheze un sector care aduce sute de milioane de euro și susține zeci de mii de familii , după confirmarea unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș, potrivit Adevărul . Miza imediată este dacă România reușește să obțină „regionalizarea” restricțiilor, astfel încât exporturile să nu fie oprite la nivel național. Focarul a fost confirmat în prima decadă a lunii iunie 2026, iar ANSVSA a instituit zone de protecție și supraveghere. Inițial, UE a impus oprirea transporturilor de ovine și caprine către statele membre până la 31 iulie 2026, dar pe 18 iunie Comisia Europeană a extins măsura: a menținut interdicția pentru livrările intracomunitare și a adăugat interdicții pentru exporturile către țări terțe (Orientul Mijlociu, Africa de Nord etc.), prelungind restricțiile până la 31 decembrie 2026. Deciziile se aplică întregii Românii, nu doar zonei afectate. Impact economic: exporturi de sute de milioane și risc de pierdere a piețelor Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a contestat decizia, pe care a numit-o „profund disproporționată”, argumentând că există un singur focar, localizat și sub control, în timp ce restricțiile sunt naționale și lovesc un sector care în 2026 a devenit cel mai mare exportator de ovine din UE către piețele extracomunitare. Potrivit ANSVSA, în primele zece luni ale anului trecut România a exportat către state terțe ovine de aproximativ 210 milioane euro (aprox. 1,05 miliarde lei), iar pentru 2026 era indicată o creștere de aproximativ 40%. În acest an ar fi fost exportate deja peste 1 milion de capete; România este pe locul 2 în UE ca efectiv (peste 10 milioane de capete) și pe locul 1 la exportul de animale vii către spațiul extracomunitar. Uniunea Oierilor avertizează că blocajul poate avea efecte pe termen lung, prin pierderea cumpărătorilor tradiționali: „Piețele externe tradiționale nu se câștigă ușor și nu se recuperează rapid dacă sunt pierdute. Fiecare săptămână de blocaj poate determina cumpărătorii externi să se orienteze către alte state furnizoare, afectând pe termen lung credibilitatea României ca partener comercial.” În același timp, reprezentanți ai fermierilor susțin că, fără export, presiunea financiară se mută rapid în ferme, inclusiv din cauza costurilor de întreținere a animalelor peste iarnă și a consumului intern redus, invocând riscul ca „peste 100.000 de familii” să fie afectate. Ce cer fermierii și ce încearcă statul să obțină la Bruxelles Organizațiile din sector au trimis solicitări către ANSVSA, Ministerul Agriculturii (MADR), Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Președintele României, cerând intervenții pentru limitarea efectelor economice și pentru modificarea restricțiilor. Printre soluțiile propuse se află: regionalizarea măsurilor, astfel încât restricțiile să fie aplicate doar în zona afectată; reluarea cât mai rapidă a exporturilor pentru fermele din afara zonelor de restricție; despăgubiri și sprijin financiar pentru fermierii afectați; implicarea MADR și ANSVSA în negocieri cu Comisia Europeană pentru reducerea restricțiilor. Ministerul Agriculturii a cerut ANSVSA să prezinte de urgență Guvernului și Comisiei Europene un plan de combatere a bolii, cu obiectivul ca restricțiile să fie limitate la zonele afectate și exporturile reluate cât mai rapid. De ce depinde relaxarea restricțiilor În paralel cu supravegherea din teren și măsurile de biosecuritate, România trebuie să furnizeze „documente concrete” care să susțină o reevaluare: rapoarte epidemiologice actualizate, rezultate ale anchetelor epidemiologice, analize de laborator și dovezi privind măsurile aplicate. Un punct sensibil indicat este trasabilitatea (identificarea animalelor și înregistrarea mișcărilor), pe fondul îngrijorărilor legate de circulația animalelor. ANSVSA avertizează și asupra riscului transporturilor neautorizate, care pot amplifica problema. Pe termen scurt, miza rămâne obținerea unei regionalizări care să permită exporturi din județe aflate la sute de kilometri de focar (Dobrogea, Moldova, Banat, Oltenia). În paralel, fermierii cer măsuri de sprijin – de la despăgubiri pentru animalele sacrificate până la compensații pentru contracte pierdute și ajutoare de stat – iar ca opțiune de reducere a dependenței de exportul de animale vii este menționată posibilitatea exportului de carne procesată. [...]
O recoltă de 30,5 milioane de tone în 2026 ar putea împinge în sus exporturile agricole și încasările la buget , într-un moment în care sectorul încearcă să iasă dintr-o perioadă de secetă, prețuri mici și insolvențe, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Prognoza COCERAL (asociația europeană a comerțului cu cereale și oleaginoase) indică pentru România o producție totală de cereale și plante oleaginoase de 30,5 milioane de tone în 2026, ceea ce ar însemna cea mai bună recoltă din ultimii cinci ani, conform datelor analizate de publicație. Miza economică este directă: în 2025, România a produs peste 29 de milioane de tone de cereale și a exportat 17,6 milioane de tone de cereale și oleaginoase, potrivit Eurostat . Exporturile au adus în economie 5,3 miliarde de euro (aprox. 27,8 miliarde lei), cu aproape 1 miliard de euro (aprox. 5,2 miliarde lei) mai mult decât în 2024. Volumul exportat a crescut cu 12%, iar valoarea cu 23%. De ce contează pentru buget și PIB Agricultura, silvicultura și pescuitul au avut o contribuție favorabilă la PIB în 2025: volumul activității a fost cu 6,6% mai mare decât în anul precedent, iar valoarea a ajuns la 57,5 miliarde de euro (aprox. 301,3 miliarde lei), conform datelor publice citate în analiză. În acest context, o creștere a producției în 2026 „se va vedea și într-o contribuție mai mare la bugetul României”, notează ZF. Publicația arată și dimensiunea revenirii față de anii slabi: producția estimată pentru 2026, de peste 30 de milioane de tone, este cu 35% mai mare față de 2022, an afectat de secetă și arșiță. Ce susține prognoza: condiții meteo și așteptări la principalele culturi În sezonul curent, ploile și zăpezile din iarnă și din primăvară se reflectă în evoluția culturilor, cel puțin la grâu, orz și rapiță, iar fermierii ar urma să intre la recoltat în mai puțin de două săptămâni, potrivit articolului. Dan Hurduc, președintele Clubului Fermierilor Români , a declarat pentru ZF: „Pentru grâu, o estimare realistă este de peste 12 milioane de tone. La rapiţă, producţia ar putea fi de peste 2 milioane de tone. În general, condiţiile naturale au fost favorabile în această perioadă, deşi în nord-vest şi vest există zone cu producţii mai reduse. Totuşi, chiar şi acolo nu vorbim de producţii zero, ci de randamente mai scăzute, dar încă decente“. Context: revenire după ani de presiune financiară în sector Analiza plasează potențiala recoltă bună pe fondul unor ani dificili pentru agricultură, marcați de secetă și arșiță, dar și de prețuri scăzute, comparabile cu cele de acum 5–10 ani, care au dus la concordat preventiv, insolvențe sau falimente în lanțul agricol, de la fermieri la comercianți. Dragoș Telehuz, fermier din Bărăgan, a spus pentru ZF: „Cred că sunt premise de record la păioase, dar din criză ne vom reveni în 3-4 ani, după ce se aşază praful pe falimentele care vor mai apărea”. [...]
