Știri
Știri din categoria Agricultură
Crescătorii pot pierde subvențiile APIA pe anul curent dacă același efectiv de animale este cerut la plată de doi sau mai mulți solicitanți și situația nu este lămurită în 30 de zile, potrivit AgroInfo, care citează prevederi din ghidul APIA pentru 2026 privind plățile din zootehnie.
Miza este una operațională și de cash-flow: în cazul unei suprapuneri de cereri pentru aceleași animale, efectivele respective devin neeligibile la plată în anul curent, ceea ce poate bloca încasarea sprijinului pentru fermierii implicați, chiar dacă restul condițiilor ar fi îndeplinite.
Conform regulilor prezentate, APIA nu acordă plăți directe în zootehnie „niciunui solicitant” atunci când constată că aceleași efective de animale fac obiectul cererilor depuse de doi sau mai mulți solicitanți, pentru același tip de intervenție.
Situația este identificată în cadrul „controalelor administrative încrucișate” (verificări în sistem care compară cererile între ele).
După constatarea suprapunerii, APIA trebuie să notifice solicitanții în termen de 30 de zile calendaristice, iar fermierii au obligația să clarifice situația semnalată.
Dacă problema nu se clarifică în 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, efectivele de animale cuprinse în cereri „nu sunt eligibile la plată în anul curent de cerere”. Excepția menționată este cazul în care situația este clarificată de o instanță judecătorească.
Materialul indică explicit că aceeași regulă se aplică atunci când mai mulți fermieri solicită același animal pentru intervenția ANTZ 8, situație în care APIA notifică solicitanții, iar neclarificarea în termen duce la neeligibilitatea la plată pentru anul curent (cu aceeași excepție legată de instanță).
AgroInfo mai notează că plata directă pentru zootehnie se acordă pentru un efectiv minim de animale stabilit în Planul Strategic 2023–2027, diferențiat pe tip de intervenție.
De asemenea, pentru fermierii care primesc plăți directe cuplate pentru venit în zootehnie (în condițiile prevăzute de HG nr. 1571/2022) și care nu dețin teren sau au sub 1 hectar eligibil, plățile se acordă doar dacă cuantumul total al plăților directe solicitate (înainte de sancțiuni) este de minimum 150 euro (aprox. 750 lei).
Sprijinul cuplat pentru venit nu se acordă pentru un număr de animale sub minimul cerut, cu excepția situației în care nerespectarea minimului este cauzată de un singur animal din exploatație afectat de „circumstanță naturală”, conform ghidului APIA citat.
Recomandate
Ministerul Agriculturii pregătește o realocare de fonduri între subvențiile APIA pe hectar pentru anul de cerere 2025 , printr-un proiect de Ordin MADR publicat pe site-ul instituției, potrivit AgroInfo . Miza pentru fermieri este una operațională: unele scheme intră cu bugete reduse, iar altele ar urma să fie alimentate din sumele transferate, în plină perioadă în care plățile sunt în atenția beneficiarilor. Proiectul de ordin vizează transferuri „între subvențiile APIA aferente anului de cerere 2025”, iar AgroInfo publică lista intervențiilor de la care se realocă bani, împreună cu sumele aferente. De unde se realocă bani: intervențiile vizate și sumele Conform listei prezentate, sumele care se realocă altor subvenții APIA provin din următoarele intervenții (sumele sunt în euro): PD-01 Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS): 90.319.737,80 euro PD-05 Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale): 12.075.056,15 euro PD-06 Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști: 1.218.818,15 euro PD-09 Sprijin cuplat pentru venit – Soia: 15.122.059,89 euro PD-11 Sprijin cuplat pentru venit – Leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe și fasole păstăi): 779.983,11 euro PD-12 Sprijin cuplat pentru venit – Cânepă: 56.400,19 euro PD-13 Sprijin cuplat pentru venit – Orez: 245.676,65 euro PD-14 Sprijin cuplat pentru venit – Sămânță de cartof: 248.398,36 euro PD-15 Sprijin cuplat pentru venit – Hamei: 81.201,55 euro PD-16 Sprijin cuplat pentru venit – Sfeclă de zahăr: 6.326.947,17 euro PD-17 Sprijin cuplat pentru venit – Legume cultivate în câmp destinate industrializării (cultură principală/secundară: tomate, castraveți, ardei, vinete): 2.518.982,09 euro PD-18 Sprijin cuplat pentru venit – Legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete): 860.419,28 euro PD-19 Sprijin cuplat pentru venit – Fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise și piersici): 3.940.698,22 euro PD-20 Sprijin cuplat pentru venit – Semințe pentru plante furajere: 26.877,62 euro Ce lipsește din informația publică: destinația sumelor Materialul indică explicit intervențiile de la care se iau bani, însă nu detaliază, în fragmentul publicat, către ce subvenții ar urma să fie direcționate sumele realocate și nici calendarul aplicării transferului. Pentru fermieri, aceste două elemente sunt esențiale pentru a înțelege efectul concret asupra cuantumurilor finale pe schemă. În practică, următorul pas este publicarea formei finale a ordinului (după etapa de transparență decizională), moment în care se poate vedea și distribuția completă a realocărilor între intervenții. [...]
APIA a început deblocarea cererilor de plată blocate pentru subvențiile aferente anului trecut , după ce a rezolvat în sistem situațiile fermierilor sancționați de Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM) în baza noilor reguli de „condiționalitate socială”, potrivit Agrointel . Miza este una operațională și de cash-flow: fermierii vizați au rămas în afara avansului și a plăților finale, iar acum ar urma să primească banii în zilele următoare, după autorizare. Deblocarea a început marți, 21 aprilie, pentru fermierii care au fost controlați și sancționați de ITM, ceea ce le-a generat „o situație nouă” în softul informatic al agenției de plăți, pe fondul aplicării criteriilor de condiționalitate socială. Conform informațiilor publicate, după deblocarea cererilor și autorizarea plăților, sumele ar trebui să ajungă în conturile fermierilor „în următoarele zile”. Publicația notează că ar fi vorba de mai puțin de 100 de fermieri aflați în această situație. De ce au fost blocate cererile Din anul trecut, APIA și ITM au un protocol de colaborare pentru verificările legate de condiționalitatea socială (set de cerințe privind respectarea unor obligații sociale, care pot influența acordarea subvențiilor). În baza unui document oficial cu grile de sancțiuni, producătorii agricoli pot ajunge, în cazuri grave și repetate, la sancțiuni de până la 100%. La începutul anului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis informații despre blocajul apărut: fermierii sancționați de ITM nu au intrat nici la avans, nici la plățile finale, până la clarificarea cadrului de aplicare în sistem. Ce urmează pentru fermierii vizați Secretarul de stat MADR Emil Dumitru declara, la emisiunea Agrostrategia (TVR 1) din 12 ianuarie, că ordinul necesar pentru implementarea sancțiunilor urma să fie adoptat, astfel încât fermierii să poată fi introduși la plățile regulate, cu aplicarea unei sancțiuni. În acest context, deblocarea începută pe 21 aprilie indică faptul că APIA a trecut la operarea efectivă a acestor cazuri în sistem, iar plățile ar urma să fie făcute după autorizare, în perioada imediat următoare. [...]
Întârzierile la plățile APIA pentru campania 2025 și incertitudinile pentru 2026 pun presiune directă pe lichiditatea fermelor și alimentează un lanț de blocaje care se vede deja în decizii de reducere a activității și vânzări de active, potrivit AgroInfo . Pe fondul creșterii taxelor și al scumpirii inputurilor , tot mai mulți agricultori iau în calcul închiderea exploatațiilor sau tăieri drastice ale operațiunilor. Publicația descrie întârzierile subvențiilor ca o problemă care depășește „birocrația”: lipsa banilor în perioade-cheie (pregătirea terenurilor, cumpărarea de semințe și combustibil) reduce capacitatea fermierilor de a lucra la timp, iar efectul se propagă în tot lanțul agricol. În practică, fermierii ajung să se împrumute sau să amâne lucrări esențiale, chiar dacă „la nivel oficial sunt anunțate sume importante pentru sprijin”. Presiune pe marje: taxe mai mari și costuri de producție în creștere Pe lângă subvențiile întârziate, AgroInfo indică majorarea impozitelor și contribuțiilor ca factor care apasă suplimentar pe marjele de profit, deja afectate de volatilitatea pieței. Pentru fermele mici și medii, care „funcționează la limită”, orice creștere de taxe poate înclina balanța spre insolvență. În același timp, costurile de producție sunt prezentate ca „explozive”, cu scumpiri pe mai multe linii: îngrășăminte mai scumpe; motorină mai scumpă; costuri mai mari cu energia și transportul. În acest context, publicația notează că, în multe cazuri, producția a devenit nerentabilă, iar pierderile pe hectar sunt tot mai greu de acoperit. Ieșiri din piață și concentrare: vânzări de terenuri, utilaje și ferme „la cheie” Un efect vizibil în 2026, potrivit articolului, este accelerarea ieșirilor din piață prin vânzarea activelor. AgroInfo enumeră trei direcții principale: vânzarea terenurilor agricole, uneori sub valoarea reală; renunțarea la utilaje, inclusiv echipamente relativ noi; scoaterea la vânzare a unor ferme complete, „la cheie”, cu infrastructură și contracte. Motivația diferă: pentru unii, vânzarea este o soluție de evitare a acumulării de datorii; pentru alții, o decizie de retragere dintr-un sector perceput ca instabil. Publicația avertizează însă că fenomenul poate duce la o concentrare mai mare a terenurilor în favoarea investitorilor sau a fermelor mari, în detrimentul fermierilor mici și independenți. Efecte în lanț și risc pe termen mediu Dincolo de ferme, reducerea suprafețelor cultivate, amânarea investițiilor sau suspendarea activității afectează și „ecosistemul agricol” – furnizori, transportatori, procesatori, potrivit aceleiași surse. AgroInfo leagă această dinamică și de un risc mai larg: dacă tendința continuă, România ar putea vedea scăderea producției interne, creșterea dependenței de importuri și presiuni în sus asupra prețurilor alimentelor. Publicația mai notează că dispariția fermelor mici și medii ar reduce diversitatea producției și ar afecta echilibrul din mediul rural. [...]
Fermierii care îngrașă tineret bovin pot încasa în 2025 până la 249,16 euro/UVM (aprox. 1.246 lei/UVM) prin ecoschema PD-08, însă plata este condiționată de respectarea unor cerințe de bunăstare care cresc costurile de exploatare (spațiu mai mare, așternut suplimentar, rații optimizate), potrivit Agrointel . Sprijinul este achitat prin APIA și este finanțat din Fondul european de garantare agricolă, în cadrul Planului Național Strategic (PNS) și al intervențiilor din Planul strategic PAC 2023–2027. Contextul imediat este publicarea de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în transparență decizională, a proiectului de ordin de modificare și completare a OMADR nr. 42/2026 , care stabilește cuantumurile unitare și realocările financiare pentru plățile directe aferente cererilor depuse în 2025. Cât se plătește pe UVM și cum se formează cuantumul Ecoschema PD-08 are trei angajamente de bunăstare, iar pentru tineretul bovin la îngrășat se aplică o combinație de minimum două angajamente. Este obligatorie aplicarea angajamentului privind „creșterea cu cel puțin 15% a spațiului alocat disponibil fiecărui animal”. Cuantumurile minime menționate în PNS, pe fiecare angajament, sunt: Creșterea cu cel puțin 15% a spațiului disponibil alocat fiecărui animal (sistem semiintensiv și intensiv în stabulație): 175,41 euro/UVM (aprox. 877 lei/UVM) Condiții de confort sporite în zona de odihnă: 18,22 euro/UVM (aprox. 91 lei/UVM) Rații furajere optimizate pentru bunăstare și reducerea emisiilor: 55,53 euro/UVM (aprox. 278 lei/UVM) Prin combinarea pachetelor, rezultă trei variante de plată: Varianta 1 (spațiu + confort): 193,63 euro/UVM (aprox. 968 lei/UVM) – cuantum minim planificat în PNS pentru campania 2025 Varianta 2 (spațiu + rații): 230,94 euro/UVM (aprox. 1.155 lei/UVM) – cuantum unitar planificat în PNS pentru campania 2025 Varianta 3 (spațiu + confort + rații): 249,16 euro/UVM (aprox. 1.246 lei/UVM) – cuantum maxim planificat în PNS pentru campania 2025 (Conversia în lei este aproximativă, la un curs rotunjit de 5 lei/euro.) Cine este eligibil și ce condiții trebuie respectate Pot solicita sprijin crescătorii care se încadrează la „fermieri activi” și au animalele înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE). Exploatația trebuie să fie autorizată/înregistrată sanitar-veterinar, iar beneficiarul să fie înregistrat în Baza de Date Electronică a ANSVSA și să dețină cod de exploatație. Condițiile generale includ, între altele: efectiv rulat/an de maximum 5.000 capete de tineret bovin cu vârsta de maximum 32 de luni ; livrarea animalelor pentru sacrificare în abatoare autorizate sanitar-veterinar; sunt eligibile doar efectivele ieșite din exploatație către astfel de abatoare; respectarea cerințelor de bază și a celor specifice pe întreaga perioadă a angajamentului. La cerințele specifice, sursa menționează inclusiv: creșterea cu minimum 15% a spațiului util în adăpost, alocat fiecărui animal în perioada de stabulație; confort sporit în zona de odihnă prin creșterea cantității de așternut cu 50% (de la 2 kg/cap/zi la 3 kg/cap/zi) sau, în cazul saltelelor, aplicarea de materiale absorbante; rație furajeră optimizată, cu trimiterea lunară de probe la laboratoare specializate. Implicația economică: subvenție mai mare, dar cu investiții și costuri recurente Din perspectiva fermelor de îngrășare, PD-08 funcționează ca un schimb între sprijinul pe UVM și costuri operaționale suplimentare: mai mult spațiu în adăpost (care poate limita densitatea de populare), consum mai mare de așternut și cerințe de furajare și monitorizare (inclusiv analize lunare). În practică, cuantumul maxim devine accesibil doar dacă ferma poate implementa simultan toate angajamentele prevăzute de ecoschemă. [...]
APIA deschide din 20 aprilie fereastra de depunere a cererilor de plată pentru 2026 la schema de ajutor de stat pentru prima împădurire, cu termen-limită 15 iulie, ceea ce fixează calendarul de lucru pentru beneficiarii cu angajamente deja asumate, potrivit AgroInfo . Perioada 20 aprilie – 15 iulie vizează beneficiarii care au depus cereri de sprijin în cadrul Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” în sesiunile 1/2016, 2/2017, 3/2018, 4/2019, 5/2020 și/sau 6/2021 și care au angajamente în baza schemei. În același interval pot fi depuse și formularele de modificare a cererilor de plată, până la 15 iulie 2026, inclusiv. Unde și în ce bază legală se depun cererile Conform Ordinului MADR nr. 102/30.03.2026 , cererile de plată pentru anul 2026 se depun la Centrele Județene APIA sau la Centrul Municipiului București, în funcție de încadrarea solicitantului. Ce tipuri de sprijin pot fi cerute și ce documente sunt necesare Prin cererile de plată se poate solicita sprijin: pentru lucrări de întreținere/îngrijire; și/sau pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi terenurilor agricole. În funcție de costurile solicitate, dosarul trebuie să includă documente doveditoare privind efectuarea lucrărilor de întreținere/îngrijire, menționate în capitolul V („Documente atașate cererii de plată”) din formularul-tip pentru 2026. Pentru detalii despre schemă, APIA indică informații publicate pe site-ul instituției, la secțiunea dedicată măsurilor de sprijin. [...]
APIA avertizează că circulă SMS-uri false care pot duce la furt de date și bani din conturile fermierilor și crescătorilor de animale, potrivit AgroInfo . Mesajele sunt trimise în numele agenției și includ linkuri către un site neoficial, „plata-apia.ro”, care nu aparține APIA. Publicația arată că mesajele frauduloase le cer beneficiarilor plăților APIA „actualizarea datelor bancare”, prin accesarea unui link. APIA precizează că aceste solicitări nu sunt ale instituției. Ce li se cere fermierilor să facă (și să nu facă) APIA recomandă explicit beneficiarilor: să nu acceseze linkurile primite prin SMS; să nu introducă date personale sau bancare ; să nu efectueze plăți . Dacă ați accesat linkul sau ați introdus date În cazul în care cineva a urmat instrucțiunile din SMS, APIA indică pași de urgență: contactarea imediată a băncii; anunțarea instituției (în contextul mesajului, instituția relevantă pentru beneficiar); ignorarea și ștergerea mesajului. APIA mai transmite că autoritățile competente au fost notificate. Cum se fac, de fapt, actualizările de cont la APIA Instituția subliniază că nu solicită actualizarea datelor bancare prin linkuri . Actualizarea se face „doar prin comunicare cu responsabilul de dosar”, prin furnizarea unui extras de cont, conform informațiilor publicate. [...]
