Știri
Știri din categoria Agricultură
APIA deschide din 20 aprilie fereastra de depunere a cererilor de plată pentru 2026 la schema de ajutor de stat pentru prima împădurire, cu termen-limită 15 iulie, ceea ce fixează calendarul de lucru pentru beneficiarii cu angajamente deja asumate, potrivit AgroInfo.
Perioada 20 aprilie – 15 iulie vizează beneficiarii care au depus cereri de sprijin în cadrul Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” în sesiunile 1/2016, 2/2017, 3/2018, 4/2019, 5/2020 și/sau 6/2021 și care au angajamente în baza schemei. În același interval pot fi depuse și formularele de modificare a cererilor de plată, până la 15 iulie 2026, inclusiv.
Conform Ordinului MADR nr. 102/30.03.2026, cererile de plată pentru anul 2026 se depun la Centrele Județene APIA sau la Centrul Municipiului București, în funcție de încadrarea solicitantului.
Prin cererile de plată se poate solicita sprijin:
În funcție de costurile solicitate, dosarul trebuie să includă documente doveditoare privind efectuarea lucrărilor de întreținere/îngrijire, menționate în capitolul V („Documente atașate cererii de plată”) din formularul-tip pentru 2026.
Pentru detalii despre schemă, APIA indică informații publicate pe site-ul instituției, la secțiunea dedicată măsurilor de sprijin.
Recomandate
Ministerul Agriculturii a instalat conduceri interimare la APIA și ANF până la 31 iulie 2026, pentru a evita blocaje în plăți și controale , după suspendarea lui Adrian Pintea și încetarea mandatului temporar al lui Romeo Șoldea, potrivit Agronet . La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), atribuțiile directorului general au fost preluate de Kerekes Melinda Klara , director al Direcției Economice. La Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), conducerea este asigurată de Ramona Ionela Nechifor, director general adjunct, și de Manole Filofteia, director al Laboratorului Național Fitosanitar. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) spune că numirile sunt interimare și urmăresc continuitatea activității celor două instituții. De ce contează: continuitatea plăților APIA și a controalelor din campaniile 2025–2026 Schimbarea de la vârful APIA nu modifică regulile de eligibilitate, cuantumurile sau obligațiile fermierilor, însă miza este operațională: agenția trebuie să continue activitățile curente care condiționează fluxul de subvenții și servicii pentru fermieri. Conform informațiilor din articol, APIA are în derulare, între altele: autorizarea plăților rămase din Campania 2025; controalele aferente Campaniei 2026; pregătirea avansurilor pentru cererile depuse în 2026; eliberarea adeverințelor pentru credite; rambursarea accizei la motorină; administrarea schemelor de sprijin pentru sectorul zootehnic. Contextul este cu atât mai sensibil cu cât există deja întârzieri la unele intervenții: aproximativ 3.000 de fermieri ar putea primi abia în toamnă anumite subvenții aferente Campaniei 2025 , pe fondul problemelor informatice și al calculelor realizate manual pentru o parte dintre dosare, mai notează publicația (cu trimitere la un material anterior). Suspendarea, legată de trimiterea în judecată comunicată de DNA MADR arată că suspendarea lui Adrian Pintea din funcția de director general al APIA și încetarea exercitării temporare a funcției de director general al ANF de către Romeo Șoldea au venit după comunicarea oficială privind trimiterea celor doi în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA), informație relatată și de Ziarul Financiar (link în sursa Agronet). Ministerul a invocat articolul 513 alineatul (1) litera l) din Codul administrativ, care reglementează suspendarea de drept a raportului de serviciu în anumite situații în care un funcționar public este trimis în judecată. În dosar, procurorii susțin că transferul și mutarea unei persoane pe un post cu atribuții de control fitosanitar ar fi fost făcută deși aceasta nu îndeplinea condițiile de studii și pregătire. Cei doi sunt acuzați de presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu; trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției, care poate fi decisă doar prin hotărâre judecătorească definitivă. ANF: activitatea curentă și obligațiile rămân neschimbate La ANF, atribuțiile de conducere au fost împărțite între Ramona Ionela Nechifor și Manole Filofteia. Autoritatea coordonează controlul produselor pentru protecția plantelor, supravegherea organismelor dăunătoare, inspecțiile fitosanitare, laboratoarele de specialitate și certificarea necesară circulației unor plante și produse vegetale. Potrivit articolului, schimbarea conducerii nu suspendă autorizațiile, controalele sau obligațiile aplicabile fermierilor și operatorilor economici: registrele de tratamente, condițiile de utilizare a produselor pentru protecția plantelor și cerințele fitosanitare rămân în vigoare. Ministerul Agriculturii nu a precizat ce soluție va fi aplicată după 31 iulie 2026; până la o nouă decizie, conducerile interimare trebuie să asigure funcționarea curentă a APIA și ANF, fără întreruperea plăților, controalelor și serviciilor destinate fermierilor. [...]
Suspendarea șefilor APIA și ANF deschide o perioadă de interimat într-un moment sensibil pentru derularea plăților și a controalelor din agricultură , după ce Ministerul Agriculturii a aplicat măsuri administrative ca urmare a trimiterii în judecată de către DNA a conducerii celor două instituții, potrivit Ziarul Financiar . Ministrul Agriculturii a dispus suspendarea directorului general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , Adrian Pintea, și încetarea exercitării temporare a funcției de director general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) , Romeo Șoldea. Cei doi au fost trimiși în judecată de DNA într-un dosar care vizează presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, cei doi ar fi facilitat transferul și ulterior mutarea pe un post de control fitosanitar a unei persoane care nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a funcției. Conducere interimară până la 31 iulie 2026 Pentru „asigurarea continuității activității”, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a numit conduceri interimare până la 31 iulie 2026: La APIA , atribuțiile de director general vor fi preluate de Kerekes Melinda Klara , director al Direcției Economice. La ANF , atribuțiile vor fi exercitate de Ramona Ionela Nechifor , director general adjunct, și de Manole Filofteia , director al Laboratorului Național Fitosanitar. Baza legală invocată de minister Ministerul Agriculturii precizează că măsurile au fost dispuse în conformitate cu art. 513 alin. (1) lit. l) din Codul administrativ , ca urmare a comunicării oficiale primite din partea DNA. Pentru fermieri și companiile din lanțul agroalimentar, schimbarea conducerii la APIA și ANF înseamnă, pe termen scurt, o funcționare în regim de interimat a două instituții-cheie: una care gestionează plăți și intervenții în agricultură, cealaltă cu rol în controlul fitosanitar. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre eventuale efecte imediate asupra calendarului operațional. [...]
În bazinul Dăbuleni–Călărași, cooperativizarea a făcut diferența între marfă vândută și pepeni abandonați , într-un sezon de supraproducție care a împins prețul sub 0,50 lei/kg, potrivit Agronet . O cooperativă a asigurat prioritate la valorificare pentru circa 40 de membri, în timp ce fermierii fără contracte au ajuns să-și lase recolta pe câmp. În zona Dăbuleni–Călărași, randamentele au urcat în unele ferme la aproximativ 70 de tone la hectar, cu 20–30 de tone peste nivelurile de 40–50 de tone din alți ani. Creșterea producției a venit și pe fondul extinderii suprafețelor cultivate, după un sezon anterior considerat bun, însă fără ca toți producătorii să aibă contracte sau garanții de preluare pentru volumele suplimentare. Când prețul cade sub 0,50 lei/kg, recoltarea poate însemna pierdere Suprarecolta nu s-a transformat automat în venituri mai mari. Pentru cultivatorii fără cumpărători stabili, costul culesului, manipulării și încărcării a ajuns să depășească valoarea mărfii, iar unii fermieri au permis oamenilor să ia pepenii gratuit. Nici această soluție nu a funcționat la scară, deoarece transportul și încărcarea rămân, în practică, în sarcina celui care preia marfa. Agronet notează că prețul la producător a coborât sub 0,50 lei/kg, iar la acest nivel fermierii spun că nu-și mai acoperă cheltuielile de recoltare și livrare. Publicația ilustrează valoarea brută (nu profitul) la 70 t/ha astfel: 28.000 lei/ha la 0,40 lei/kg și 35.000 lei/ha la 0,50 lei/kg, fără a include costuri precum semințe, irigații, tratamente, forță de muncă, ambalare sau transport. Avantajul operațional al cooperativei: acces la canalul de vânzare și coordonare În acest context, un administrator de depozit a declarat că aproximativ 40 de membri ai cooperativei au primit prioritate la preluarea producției. Miza nu este doar existența unui cumpărător, ci capacitatea de a organiza fluxul: coordonarea suprafețelor, a perioadei de recoltare, sortarea, depozitarea și formarea unor loturi suficient de mari pentru comercianți. Pentru cumpărători mari, asocierea aduce beneficii practice, între care: cantități mai previzibile, marfă sortată după criterii comune, livrări programate, un singur punct de negociere, continuitate în sezon și trasabilitate mai ușor de gestionat. Agronet precizează însă că apartenența la o cooperativă nu garantează profitul: prețul, calitatea, costurile și contractele rămân decisive, chiar dacă în sezonul actual membrii au avut acces prioritar la vânzare. De ce „procesarea” nu rezolvă rapid supraproducția O parte dintre cultivatori au recunoscut că nu au contactat unități de procesare, considerând că nu ar avea șanse să livreze. Problema este că procesarea nu poate fi „improvizată” când marfa rămâne în câmp: fabricile au nevoie de contracte înainte de sezon, volume minime și calendar de livrare, cerințe de calitate, condiții de transport, capacitate disponibilă și un preț care să acopere atât materia primă, cât și procesarea. În plus, pepenii au termen scurt de păstrare: fructele mature se degradează în câteva zile, ceea ce reduce fereastra de timp pentru găsirea unui cumpărător, organizarea transportului sau chiar donarea. Ce urmează: reducerea suprafețelor, dar cu risc dacă deciziile sunt luate „în orb” Unii cultivatori spun deja că vor reduce suprafața cu pepeni pentru sezonul următor. Agronet avertizează că, dacă decizia e luată individual și fără informații despre planurile celorlalți producători, problema de piață poate rămâne: într-un bazin în care mulți recoltează simultan, oferta poate depăși rapid capacitatea piețelor, a comercianților și a transportatorilor. Concluzia sezonului 2026, în zona Dăbuleni–Călărași, este că nu lipsa producției a fost problema, ci lipsa organizării care să transforme producția în marfă vândută: fermierii fără contracte au suportat pierderile suprarecoltei, în timp ce producătorii asociați au avut prioritate la livrare. [...]
Tractoarele electrice câștigă teren mai ales acolo unde munca e repetitivă și predictibilă , însă ritmul de înlocuire a parcurilor de utilaje va fi decis în continuare de costul inițial și de accesul la finanțare, potrivit unei analize Agronet . Pentru ferme, miza nu este doar tehnologia, ci capacitatea de a susține investiția și infrastructura necesară. O prognoză citată din Market.us indică faptul că piața mondială a tractoarelor ar putea ajunge la 127,9 miliarde de dolari (aprox. 588,3 miliarde lei) în 2035, de la 74,1 miliarde de dolari (aprox. 340,9 miliarde lei) în 2025, pe fondul mecanizării, înlocuirii utilajelor și adoptării sistemelor de ghidare, automatizare și gestionare digitală. Publicația subliniază însă că estimarea se referă la venituri, nu la numărul de unități vândute, iar rezultatul depinde de veniturile fermelor, creditare, prețurile produselor agricole, costul energiei și programele publice de sprijin. Costul și finanțarea rămân „frâna” principală Raportul indică drept principal obstacol costul inițial ridicat și accesul inegal la finanțare. În practică, o piață globală mai mare nu înseamnă automat utilaje mai accesibile sau credite mai ieftine pentru ferme. În România, Agronet notează că lichiditatea necesară achiziției rămâne o problemă separată, iar proiectul privind taxarea inversă pentru tractoare și utilaje agricole noi este încă în procedură parlamentară și nu se aplică. Mecanismul nu ar reduce prețul utilajului, dar ar putea evita blocarea temporară a numerarului aferent TVA pentru cumpărătorii eligibili. Unde are sens electricul, operațional: trasee previzibile și întoarcere la bază Deși segmentul electric este descris ca având cea mai rapidă creștere, motorina domină încă piața: tractoarele diesel au reprezentat 85,12% din valoarea pieței în 2025, susținute de putere, autonomie, realimentare rapidă și rețele de service. Raportul nu anticipează o înlocuire rapidă a motorului termic, mai ales în lucrări grele și campanii cu multe ore de funcționare fără întrerupere. În schimb, primele utilizări comerciale ale electricului sunt concentrate în activități cu consum previzibil și revenire frecventă la aceeași bază, precum: lucrări în livezi și podgorii; activități în ferme zootehnice; manipularea materialelor și distribuirea furajelor; întreținerea terenurilor; lucrări în sere și spații închise; operațiuni repetitive care pot fi automatizate. Trecerea la electric implică și costuri/investiții conexe, nu doar cumpărarea tractorului: putere de racordare, stații de încărcare, programarea lucrărilor și, în unele cazuri, baterii staționare sau producție proprie de energie. Ce ar trebui să urmărească fermierii: costul total, nu doar prețul de listă Analiza mai arată că digitalizarea schimbă modelul de vânzare: producătorii încearcă să obțină venituri suplimentare din ghidare, telematică, activări de programe, automatizarea direcției și gestionarea flotelor. Pentru fermier, asta înseamnă că decizia de achiziție trebuie să includă și costuri recurente sau tehnice, precum: abonamente și licențe pentru funcții digitale; conectivitate și transfer de date; actualizări de programe; calibrarea și reparația senzorilor; compatibilitatea cu utilajele existente; disponibilitatea tehnicienilor; valoarea de revânzare. În paralel, sistemele montate ulterior pe tractoare existente (de exemplu ghidarea automată sau monitorizarea consumului) pot amâna cumpărarea unui utilaj nou, dacă aduc economii fără înlocuirea imediată a întregii mașini. Context de piață: creștere globală, dar cicluri locale Raportul avertizează că o piață mondială în creștere poate include scăderi în anumite țări: este dat exemplul Statelor Unite, unde vânzările de tractoare agricole au coborât cu 12,2% în februarie 2026 față de aceeași lună a anului precedent, deși categoria tractoarelor cu tracțiune integrală a crescut. Pentru România, concluzia este că prognoza globală indică direcții tehnologice, nu „momentul potrivit” de cumpărare: investiția rămâne dependentă de orele anuale de lucru, consum, costul creditului, service, valoarea producției și posibilitatea utilizării tractorului în mai multe operațiuni. [...]
Parlamentul European a blocat noile restricții pentru uleiul de soia , iar decizia mută din nou dosarul la Comisia Europeană, cu efect direct asupra regulilor care pot influența cererea, prețurile și investițiile din lanțul soiei în UE, potrivit Agronet . Parlamentul a adoptat pe 8 iulie 2026 o rezoluție prin care s-a opus Regulamentului delegat (UE) 2026/2680 , act care ar fi schimbat regulile și datele folosite pentru identificarea materiilor prime cu risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor (ILUC). În consecință, actul delegat nu intră în vigoare în forma contestată, iar Comisia trebuie acum să refacă metodologia sau să retragă propunerea. De ce contează pentru piața soiei: uleiul susține economia procesării După procesare, soia generează două produse principale: șrotul bogat în proteină (folosit în hrana animalelor) și uleiul (pentru industria alimentară, utilizări tehnice sau biocombustibili). Chiar dacă cererea europeană pentru soia este legată în primul rând de șrot, veniturile procesatorilor depind de valorificarea ambelor componente. În acest context, o limitare a folosirii uleiului de soia în biocombustibili ar putea reduce competitivitatea unităților europene de procesare, cu efecte care s-ar putea transmite către cultivatori prin cerere mai mică pentru boabele produse în UE, presiune asupra prețurilor sau interes redus pentru contracte și investiții. Aceasta este și obiecția principală invocată de Euroseeds și de organizații din lanțul cerealelor, furajelor, uleiurilor și biocombustibililor, citate de Seed World Europe (COCERAL, Copa-Cogeca, Donau Soja, European Biodiesel Board, FEDIOL, FEFAC și GAFTA). Ele nu contestă criteriile de durabilitate, dar susțin că metodologia propusă nu reflecta suficient diferențele dintre origini, sisteme de producție și piețe. Ce este ILUC și de ce poate schimba regulile pentru biocombustibili ILUC (schimbarea indirectă a utilizării terenurilor) descrie situația în care o cerere suplimentară pentru o cultură determină, prin efecte de piață, extinderea agriculturii pe terenuri cu stocuri mari de carbon (de exemplu păduri sau zone umede). În baza Directivei privind energia din surse regenerabile, materiile prime considerate cu risc ILUC ridicat sunt limitate în contribuția lor la obiectivele europene pentru energia regenerabilă. În cazul soiei, miza este că aceeași cultură deservește simultan piețele de furaje, alimente, industrie și energie, astfel că o clasificare a uleiului poate influența rentabilitatea întregului lanț. Organizațiile care au cerut respingerea actului delegat au reclamat probleme de transparență a datelor, metodologia de calcul și atribuirea extinderii terenurilor și au avertizat că certificarea ca materie primă cu risc ILUC redus ar presupune cerințe documentare dificil de aplicat pentru mulți fermieri. Context: obiectivul UE de a crește producția internă de proteine Decizia vine într-un moment în care Comisia Europeană urmărește reducerea dependenței de proteine vegetale importate. Potrivit unei analize Agronet despre Planul european pentru proteine , în 2025 doar 25% din proteinele provenite din semințe oleaginoase și culturi proteice utilizate în UE erau produse intern, iar ținta pentru 2035 este de 35%. În acest cadru, reducerea unei piețe pentru uleiul de soia ar putea slăbi lanțul pe care UE încearcă să-l dezvolte, deoarece cultivarea internă depinde și de existența unor cumpărători care pot valorifica atât șrotul, cât și uleiul. Ce urmează: Comisia reia metodologia, iar incertitudinea rămâne Rezoluția Parlamentului oprește actul delegat în forma actuală, dar nu oferă o soluție definitivă pentru uleiul de soia. Comisia poate reanaliza metodologia, datele și diferențierea dintre sistemele de producție înainte de a veni cu o nouă abordare. Pentru fermieri și procesatori, miza este dacă viitoarele reguli vor păstra criteriile de durabilitate fără să restrângă nejustificat piața soiei europene, întrucât politica pentru biocombustibili poate influența direct procesarea, cererea de boabe, prețul la poarta fermei și investițiile în semințe. [...]
Noile reguli RENURE deschid o utilizare mai largă a azotului recuperat din dejecții, dar pun presiune pe investiții și control în ferme, potrivit Agronet . Miza este una de reglementare cu efect direct în costuri: statele membre pot permite folosirea acestor produse peste plafonul standard de 170 kg azot/ha/an aplicabil gunoiului de grajd, însă doar în condiții stricte de produs, aplicare și protecția apelor. Contextul economic rămâne sensibil pentru agricultură: UE importă aproximativ 30% din necesarul de îngrășăminte azotate, 70% din fertilizanții fosfatici și circa 40% din potasiu, iar la azot costul este legat direct de gazele naturale, folosite la producția de amoniac și uree. În acest cadru, recuperarea azotului din dejecții este prezentată ca o cale de reducere a dependenței de inputuri și energie, dar nu ca un substitut complet. Consumul de îngrășăminte revine pe creștere, iar România e între marii consumatori de fosfor Datele Eurostat citate în material arată că, în 2024, agricultura UE a utilizat aproximativ 9,8 milioane de tone de îngrășăminte minerale cu azot și fosfor, cu 6% mai mult decât în 2023, dar încă cu 15,8% sub maximul relativ din 2017. Defalcat, consumul a fost de 8,9 milioane de tone la azot (plus 5,8% față de 2023) și 0,9 milioane de tone la fosfor (plus 7,7%). România a fost între cei mai mari consumatori de fertilizanți cu fosfor, cu aproximativ 90.000 de tone în 2024. Împreună cu Spania, Franța, Italia și Germania, a concentrat peste jumătate din consumul european de fosfor, conform aceleiași surse. Ce sunt fertilizanții RENURE și ce schimbă în practică Comisia Europeană a adoptat la 9 februarie 2026 norme pentru fertilizanții RENURE („azot recuperat din gunoi de grajd”), o categorie de materiale obținute prin prelucrarea dejecțiilor astfel încât azotul să poată fi utilizat într-un mod apropiat de fertilizanții minerali. Schimbarea-cheie: statele membre pot autoriza folosirea produselor RENURE peste plafonul de 170 kg azot/ha/an. Totuși, acest lucru nu echivalează cu eliminarea limitelor de fertilizare, deoarece aplicarea rămâne condiționată de cerințe legate de produs, necesarul culturilor, perioadele de administrare și protecția apelor. Pentru fermele zootehnice, regula poate crea o cale de valorificare a azotului care altfel rămâne concentrat în zone cu efective mari. Impactul economic, arată analiza, depinde de costurile de separare și tratare, energia folosită, distanțele de transport și existența unei piețe pentru produsele recuperate. Obstacolul major: infrastructură, trasabilitate și evidențe Materialul subliniază că transformarea dejecțiilor într-o resursă de energie și fertilizanți nu se reduce la instalarea unui digestor. Sunt necesare, între altele: platforme și rezervoare de depozitare conforme; instalații de digestie, separare și concentrare adaptate volumului fermei; analize periodice ale conținutului de azot, fosfor și potasiu; evidențe privind cantitățile produse, transportate și aplicate; contracte sau cooperare între fermele cu surplus și exploatațiile vegetale; acces la rețele de electricitate/gaze sau sisteme locale de utilizare a căldurii. În zonele cu multe exploatații mici și mijlocii, modelele colective pot împărți costurile și pot centraliza tratarea, dar aduc cerințe suplimentare privind transportul, responsabilitatea pentru produsul rezultat și distribuirea veniturilor. În plus, regulile pentru nitrați rămân o limită importantă: în România, programul de acțiune se aplică pe întreg teritoriul, cu obligații privind perioadele de interdicție, capacitatea de depozitare, benzile de protecție și evidența fertilizării. În acest context, chiar și fertilizanții recuperați cer dozare atentă, pe fondul riscului de eutrofizare a apelor de suprafață menționat în articol. De ce nu e un „înlocuitor complet” pentru îngrășămintele importate Chiar dacă gunoiul de grajd poate furniza energie și poate înlocui o parte din azotul mineral cumpărat, disponibilul de nutrienți depinde de efectivele de animale, iar distribuția geografică nu coincide mereu cu nevoile culturilor. Tratarea implică costuri, iar pierderile de azot, emisiile și riscul de poluare nu dispar automat prin digestie anaerobă. În practică, rezultatul pentru fermieri va depinde de apariția unor instalații dimensionate local, de cooperarea între zootehnie și vegetal și de modul în care România va pune în aplicare regulile europene pentru RENURE, mai notează publicația. [...]
