Știri
Știri din categoria Agricultură
APIA a început deblocarea cererilor de plată blocate pentru subvențiile aferente anului trecut, după ce a rezolvat în sistem situațiile fermierilor sancționați de Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM) în baza noilor reguli de „condiționalitate socială”, potrivit Agrointel. Miza este una operațională și de cash-flow: fermierii vizați au rămas în afara avansului și a plăților finale, iar acum ar urma să primească banii în zilele următoare, după autorizare.
Deblocarea a început marți, 21 aprilie, pentru fermierii care au fost controlați și sancționați de ITM, ceea ce le-a generat „o situație nouă” în softul informatic al agenției de plăți, pe fondul aplicării criteriilor de condiționalitate socială.
Conform informațiilor publicate, după deblocarea cererilor și autorizarea plăților, sumele ar trebui să ajungă în conturile fermierilor „în următoarele zile”. Publicația notează că ar fi vorba de mai puțin de 100 de fermieri aflați în această situație.
Din anul trecut, APIA și ITM au un protocol de colaborare pentru verificările legate de condiționalitatea socială (set de cerințe privind respectarea unor obligații sociale, care pot influența acordarea subvențiilor). În baza unui document oficial cu grile de sancțiuni, producătorii agricoli pot ajunge, în cazuri grave și repetate, la sancțiuni de până la 100%.
La începutul anului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis informații despre blocajul apărut: fermierii sancționați de ITM nu au intrat nici la avans, nici la plățile finale, până la clarificarea cadrului de aplicare în sistem.
Secretarul de stat MADR Emil Dumitru declara, la emisiunea Agrostrategia (TVR 1) din 12 ianuarie, că ordinul necesar pentru implementarea sancțiunilor urma să fie adoptat, astfel încât fermierii să poată fi introduși la plățile regulate, cu aplicarea unei sancțiuni.
În acest context, deblocarea începută pe 21 aprilie indică faptul că APIA a trecut la operarea efectivă a acestor cazuri în sistem, iar plățile ar urma să fie făcute după autorizare, în perioada imediat următoare.
Recomandate
Întârzierile la plățile APIA pentru campania 2025 și incertitudinile pentru 2026 pun presiune directă pe lichiditatea fermelor și alimentează un lanț de blocaje care se vede deja în decizii de reducere a activității și vânzări de active, potrivit AgroInfo . Pe fondul creșterii taxelor și al scumpirii inputurilor , tot mai mulți agricultori iau în calcul închiderea exploatațiilor sau tăieri drastice ale operațiunilor. Publicația descrie întârzierile subvențiilor ca o problemă care depășește „birocrația”: lipsa banilor în perioade-cheie (pregătirea terenurilor, cumpărarea de semințe și combustibil) reduce capacitatea fermierilor de a lucra la timp, iar efectul se propagă în tot lanțul agricol. În practică, fermierii ajung să se împrumute sau să amâne lucrări esențiale, chiar dacă „la nivel oficial sunt anunțate sume importante pentru sprijin”. Presiune pe marje: taxe mai mari și costuri de producție în creștere Pe lângă subvențiile întârziate, AgroInfo indică majorarea impozitelor și contribuțiilor ca factor care apasă suplimentar pe marjele de profit, deja afectate de volatilitatea pieței. Pentru fermele mici și medii, care „funcționează la limită”, orice creștere de taxe poate înclina balanța spre insolvență. În același timp, costurile de producție sunt prezentate ca „explozive”, cu scumpiri pe mai multe linii: îngrășăminte mai scumpe; motorină mai scumpă; costuri mai mari cu energia și transportul. În acest context, publicația notează că, în multe cazuri, producția a devenit nerentabilă, iar pierderile pe hectar sunt tot mai greu de acoperit. Ieșiri din piață și concentrare: vânzări de terenuri, utilaje și ferme „la cheie” Un efect vizibil în 2026, potrivit articolului, este accelerarea ieșirilor din piață prin vânzarea activelor. AgroInfo enumeră trei direcții principale: vânzarea terenurilor agricole, uneori sub valoarea reală; renunțarea la utilaje, inclusiv echipamente relativ noi; scoaterea la vânzare a unor ferme complete, „la cheie”, cu infrastructură și contracte. Motivația diferă: pentru unii, vânzarea este o soluție de evitare a acumulării de datorii; pentru alții, o decizie de retragere dintr-un sector perceput ca instabil. Publicația avertizează însă că fenomenul poate duce la o concentrare mai mare a terenurilor în favoarea investitorilor sau a fermelor mari, în detrimentul fermierilor mici și independenți. Efecte în lanț și risc pe termen mediu Dincolo de ferme, reducerea suprafețelor cultivate, amânarea investițiilor sau suspendarea activității afectează și „ecosistemul agricol” – furnizori, transportatori, procesatori, potrivit aceleiași surse. AgroInfo leagă această dinamică și de un risc mai larg: dacă tendința continuă, România ar putea vedea scăderea producției interne, creșterea dependenței de importuri și presiuni în sus asupra prețurilor alimentelor. Publicația mai notează că dispariția fermelor mici și medii ar reduce diversitatea producției și ar afecta echilibrul din mediul rural. [...]
APIA avertizează că circulă SMS-uri false care pot duce la furt de date și bani din conturile fermierilor și crescătorilor de animale, potrivit AgroInfo . Mesajele sunt trimise în numele agenției și includ linkuri către un site neoficial, „plata-apia.ro”, care nu aparține APIA. Publicația arată că mesajele frauduloase le cer beneficiarilor plăților APIA „actualizarea datelor bancare”, prin accesarea unui link. APIA precizează că aceste solicitări nu sunt ale instituției. Ce li se cere fermierilor să facă (și să nu facă) APIA recomandă explicit beneficiarilor: să nu acceseze linkurile primite prin SMS; să nu introducă date personale sau bancare ; să nu efectueze plăți . Dacă ați accesat linkul sau ați introdus date În cazul în care cineva a urmat instrucțiunile din SMS, APIA indică pași de urgență: contactarea imediată a băncii; anunțarea instituției (în contextul mesajului, instituția relevantă pentru beneficiar); ignorarea și ștergerea mesajului. APIA mai transmite că autoritățile competente au fost notificate. Cum se fac, de fapt, actualizările de cont la APIA Instituția subliniază că nu solicită actualizarea datelor bancare prin linkuri . Actualizarea se face „doar prin comunicare cu responsabilul de dosar”, prin furnizarea unui extras de cont, conform informațiilor publicate. [...]
Noi cuantumuri pentru eco-schemele la bovine intră în fluxul de plată APIA , după ce Ministerul Agriculturii a publicat un proiect de Ordin MADR care stabilește sumele unitare aferente anului 2025, potrivit AgroInfo . Miza pentru ferme este una direct economică: cuantumurile fixează nivelul subvențiilor suplimentare care se achită acum prin APIA. Proiectul de ordin vizează eco-scheme pentru fermele de creștere a vacilor și include atât plăți calculate pe UVM (unitate vită mare – indicator standard folosit pentru a echivala efectivele de animale), cât și plăți pe cap de animal, în funcție de intervenție. Cuantumuri pentru vaci de lapte (PD-07) – euro/UVM Pentru intervenția PD-07 „Creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte”, proiectul indică următoarele cuantumuri unitare: Evitarea mulsului traumatic și bunăstarea ugerului: 70,2400 euro/UVM (aprox. 350 lei/UVM) Sănătatea ongloanelor: 38,4600 euro/UVM (aprox. 190 lei/UVM) Îmbunătățirea zonei de odihnă: 22,1300 euro/UVM (aprox. 110 lei/UVM) Asigurarea unor rații furajere optimizate pentru creșterea bunăstării și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: 66,6400 euro/UVM (aprox. 330 lei/UVM) Cuantumuri pentru tineret bovin la îngrășat (PD-08) – euro/cap Pentru PD-08 „Măsură pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrășat”, cuantumurile sunt exprimate pe cap de animal: Creșterea cu cel puțin 15% a spațiului disponibil alocat fiecărui animal (sistem semiintensiv și intensiv, în stabulație): 175,4100 euro/cap (aprox. 870 lei/cap) Asigurarea condițiilor de confort sporite în zona de odihnă: 18,2200 euro/cap (aprox. 90 lei/cap) Asigurarea unor rații furajere optimizate pentru creșterea bunăstării și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: 55,5300 euro/cap (aprox. 280 lei/cap) Cuantumuri pentru pășunat extensiv (PD-27) – euro/UVM Pentru PD-27 „Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate”, proiectul prevede: 02 – zona montană, 60 zile: 72,7500 euro/UVM (aprox. 360 lei/UVM) 03 – zona montană, 90 zile: 122,4200 euro/UVM (aprox. 610 lei/UVM) 04 – zona deal: 168,6600 euro/UVM (aprox. 840 lei/UVM) 05 – zona câmpie: 135,2500 euro/UVM (aprox. 670 lei/UVM) Ce înseamnă pentru ferme Publicația notează că aceste subvenții suplimentare (eco-scheme) sunt „acum pe fluxul plăților” derulate de APIA, iar proiectul de ordin fixează cuantumul unitar aferent anului 2025. Documentul este, însă, prezentat ca proiect , ceea ce înseamnă că forma finală urmează să fie confirmată prin ordinul MADR adoptat. [...]
Ucraina semnalează că acceptă o aderare la UE fără acces imediat la subvențiile agricole , o concesie care ar putea reduce presiunea pe bugetul Politicii Agricole Comune și pe negocierile cu statele membre, potrivit Agrointel . Mesajul vine de la Kiev într-un moment în care Uniunea Europeană își pregăștește viitorul cadru financiar multianual. Viceprim-ministrul ucrainean pentru integrare europeană și euro-atlantică, Taras Kachka , a declarat într-un interviu acordat Bloomberg TV (relatat de Forbes Ucraina și citat de Latifundist.com) că Ucraina este pregătită să amâne temporar accesul la finanțare prin Politica Agricolă Comună (PAC) pentru a accelera procesul de aderare. De ce contează: PAC, una dintre cele mai sensibile teme din negocieri Kievul ar fi de acord cu amânarea participării la programele PAC „pentru mai mulți ani”, o abordare care, potrivit informațiilor din articol, ar putea diminua îngrijorările unor state membre privind distribuția viitoare a subvențiilor agricole. În același timp, Ucraina insistă asupra unui acord prealabil care să includă toate condițiile de aderare. PAC este una dintre politicile centrale ale UE și consumă o parte importantă din bugetul Uniunii, ceea ce face ca accesul unui nou stat mare, cu sector agricol semnificativ, să fie un subiect sensibil în orice negociere de extindere. Context bugetar: cadrul financiar 2028–2034 și discuția despre majorarea PAC La nivelul UE este în lucru viitorul cadru financiar pentru perioada 2028–2034, iar în acest pachet ar putea fi inclusă și Ucraina pentru finanțare din noua PAC. În Parlamentul European a fost adoptat recent un raport care propune creșterea bugetului viitoarei PAC cu 47%, propunere care urmează să fie supusă la vot pe 29 aprilie, conform articolului. Calendarul invocat de Kiev Taras Kachka a mai spus că Ucraina își propune să semneze un tratat de aderare la UE în 2027, după care ar urma o perioadă de ratificare de către statele membre. Articolul nu oferă detalii despre durata posibilă a amânării subvențiilor sau despre forma exactă a unui eventual acord prealabil. [...]
MADR pune în consultare un minimis de 200 euro/ha pentru cartoful de consum, cu termene strânse și condiții de producție , într-un program care ar urma să se aplice la nivel național până la finalul lui 2026, potrivit Agrointel . Miza pentru fermieri este dublă: acces rapid la bani (cerere în 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii) și obligația de a dovedi producția minimă, altfel sprijinul nu se acordă. Schema este propusă printr-un proiect de Hotărâre de Guvern publicat în transparență decizională și vizează „ Programul de susținere a producției de cartof de consum ”, cu obiectivul declarat de a sprijini fermierii și de a extinde suprafețele cultivate. Cine poate primi sprijinul și pentru ce suprafață Ajutorul de minimis se adresează întreprinderilor/întreprinderilor unice din producția primară agricolă, respectiv: producători agricoli persoane fizice cu atestat de producător valabil până la 31 decembrie 2026 (emis conform Legii nr. 145/2014); persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale (OUG nr. 44/2008); persoane juridice, indiferent de forma de organizare. Condiția de suprafață este un prag minim: fermierii trebuie să utilizeze cel puțin 0,3 ha cultivate cu cartof de consum. Condiții-cheie: producție minimă, notificare și plafon de 50.000 euro Sprijinul este de 200 euro/ha (aprox. 1.000 lei/ha) , dar se acordă doar dacă fermierul realizează o producție minimă de 6 tone/ha și îndeplinește cumulativ criteriile din proiect, între care: notificare scrisă transmisă la Direcția Agricolă Județeană (DAJ) privind identificarea suprafeței și existența culturii; înregistrare în Registrul agricol la primăria de care aparține terenul, în anul solicitării; dovada producției minime prin documente justificative, în funcție de forma de organizare; respectarea plafonului de minimis: maximum 50.000 euro/întreprindere în ultimii 3 ani (echivalent în lei). Dovada producției se poate face, după caz, prin fila din carnetul de comercializare, rapoarte de la casa de marcat, facturi electronice și extrase relevante din Spațiul Privat Virtual, conform proiectului. Calendar: cerere în 10 zile, valorificare până la 18 noiembrie, plată până la 22 decembrie Fereastra de înscriere este una scurtă: potențialii beneficiari pot depune cererea la DAJ în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a HG-ului . Recoltarea și valorificarea producției trebuie făcute până la 18 noiembrie 2026 , iar plata sprijinului se face într-o singură tranșă, până la 22 decembrie 2026 , proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Valorificarea producției poate fi realizată prin cooperative, grupuri/organizații de producători sau direct (piețe, târguri, oboare), inclusiv către retail și industria de procesare. Buget și risc de reducere proporțională a sprijinului/ha Proiectul indică resurse financiare de 15.000 lei pentru aplicarea schemei, din bugetul MADR pe 2026. Documentul mai prevede că, dacă după centralizarea solicitărilor se constată depășirea sumei maxime alocate, valoarea ajutorului pe hectar se reduce proporțional pentru încadrarea în buget. Sprijinul se plătește în lei, la cursul BNR din data intrării în vigoare a hotărârii. Proiectul mai stipulează că sumele acordate „nu sunt supuse executării silite prin poprire”, inclusiv dacă există proceduri de executare silită împotriva beneficiarilor. Acte cerute la înscriere Lista de documente menționată include, între altele: copie CI, atestat de producător (unde e cazul), împuternicire/procură (dacă e cazul), documente de înregistrare, dovadă cont bancar/trezorerie și adeverință în original din Registrul agricol care atestă suprafața cultivată în 2026. Cererea și actele pot fi transmise și electronic sau prin poștă/curier, cu semnare, datare și mențiunea „conform cu originalul” pe copii. În sensul proiectului, data acordării ajutorului este considerată data publicării de către DAJ, pe site-ul instituției, a notificării cu beneficiarii și sumele solicitate. [...]
Fermierii care îngrașă tineret bovin pot încasa în 2025 până la 249,16 euro/UVM (aprox. 1.246 lei/UVM) prin ecoschema PD-08, însă plata este condiționată de respectarea unor cerințe de bunăstare care cresc costurile de exploatare (spațiu mai mare, așternut suplimentar, rații optimizate), potrivit Agrointel . Sprijinul este achitat prin APIA și este finanțat din Fondul european de garantare agricolă, în cadrul Planului Național Strategic (PNS) și al intervențiilor din Planul strategic PAC 2023–2027. Contextul imediat este publicarea de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în transparență decizională, a proiectului de ordin de modificare și completare a OMADR nr. 42/2026 , care stabilește cuantumurile unitare și realocările financiare pentru plățile directe aferente cererilor depuse în 2025. Cât se plătește pe UVM și cum se formează cuantumul Ecoschema PD-08 are trei angajamente de bunăstare, iar pentru tineretul bovin la îngrășat se aplică o combinație de minimum două angajamente. Este obligatorie aplicarea angajamentului privind „creșterea cu cel puțin 15% a spațiului alocat disponibil fiecărui animal”. Cuantumurile minime menționate în PNS, pe fiecare angajament, sunt: Creșterea cu cel puțin 15% a spațiului disponibil alocat fiecărui animal (sistem semiintensiv și intensiv în stabulație): 175,41 euro/UVM (aprox. 877 lei/UVM) Condiții de confort sporite în zona de odihnă: 18,22 euro/UVM (aprox. 91 lei/UVM) Rații furajere optimizate pentru bunăstare și reducerea emisiilor: 55,53 euro/UVM (aprox. 278 lei/UVM) Prin combinarea pachetelor, rezultă trei variante de plată: Varianta 1 (spațiu + confort): 193,63 euro/UVM (aprox. 968 lei/UVM) – cuantum minim planificat în PNS pentru campania 2025 Varianta 2 (spațiu + rații): 230,94 euro/UVM (aprox. 1.155 lei/UVM) – cuantum unitar planificat în PNS pentru campania 2025 Varianta 3 (spațiu + confort + rații): 249,16 euro/UVM (aprox. 1.246 lei/UVM) – cuantum maxim planificat în PNS pentru campania 2025 (Conversia în lei este aproximativă, la un curs rotunjit de 5 lei/euro.) Cine este eligibil și ce condiții trebuie respectate Pot solicita sprijin crescătorii care se încadrează la „fermieri activi” și au animalele înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE). Exploatația trebuie să fie autorizată/înregistrată sanitar-veterinar, iar beneficiarul să fie înregistrat în Baza de Date Electronică a ANSVSA și să dețină cod de exploatație. Condițiile generale includ, între altele: efectiv rulat/an de maximum 5.000 capete de tineret bovin cu vârsta de maximum 32 de luni ; livrarea animalelor pentru sacrificare în abatoare autorizate sanitar-veterinar; sunt eligibile doar efectivele ieșite din exploatație către astfel de abatoare; respectarea cerințelor de bază și a celor specifice pe întreaga perioadă a angajamentului. La cerințele specifice, sursa menționează inclusiv: creșterea cu minimum 15% a spațiului util în adăpost, alocat fiecărui animal în perioada de stabulație; confort sporit în zona de odihnă prin creșterea cantității de așternut cu 50% (de la 2 kg/cap/zi la 3 kg/cap/zi) sau, în cazul saltelelor, aplicarea de materiale absorbante; rație furajeră optimizată, cu trimiterea lunară de probe la laboratoare specializate. Implicația economică: subvenție mai mare, dar cu investiții și costuri recurente Din perspectiva fermelor de îngrășare, PD-08 funcționează ca un schimb între sprijinul pe UVM și costuri operaționale suplimentare: mai mult spațiu în adăpost (care poate limita densitatea de populare), consum mai mare de așternut și cerințe de furajare și monitorizare (inclusiv analize lunare). În practică, cuantumul maxim devine accesibil doar dacă ferma poate implementa simultan toate angajamentele prevăzute de ecoschemă. [...]
