Știri
Știri din categoria Agricultură
APIA a început deblocarea cererilor de plată blocate pentru subvențiile aferente anului trecut, după ce a rezolvat în sistem situațiile fermierilor sancționați de Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM) în baza noilor reguli de „condiționalitate socială”, potrivit Agrointel. Miza este una operațională și de cash-flow: fermierii vizați au rămas în afara avansului și a plăților finale, iar acum ar urma să primească banii în zilele următoare, după autorizare.
Deblocarea a început marți, 21 aprilie, pentru fermierii care au fost controlați și sancționați de ITM, ceea ce le-a generat „o situație nouă” în softul informatic al agenției de plăți, pe fondul aplicării criteriilor de condiționalitate socială.
Conform informațiilor publicate, după deblocarea cererilor și autorizarea plăților, sumele ar trebui să ajungă în conturile fermierilor „în următoarele zile”. Publicația notează că ar fi vorba de mai puțin de 100 de fermieri aflați în această situație.
Din anul trecut, APIA și ITM au un protocol de colaborare pentru verificările legate de condiționalitatea socială (set de cerințe privind respectarea unor obligații sociale, care pot influența acordarea subvențiilor). În baza unui document oficial cu grile de sancțiuni, producătorii agricoli pot ajunge, în cazuri grave și repetate, la sancțiuni de până la 100%.
La începutul anului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis informații despre blocajul apărut: fermierii sancționați de ITM nu au intrat nici la avans, nici la plățile finale, până la clarificarea cadrului de aplicare în sistem.
Secretarul de stat MADR Emil Dumitru declara, la emisiunea Agrostrategia (TVR 1) din 12 ianuarie, că ordinul necesar pentru implementarea sancțiunilor urma să fie adoptat, astfel încât fermierii să poată fi introduși la plățile regulate, cu aplicarea unei sancțiuni.
În acest context, deblocarea începută pe 21 aprilie indică faptul că APIA a trecut la operarea efectivă a acestor cazuri în sistem, iar plățile ar urma să fie făcute după autorizare, în perioada imediat următoare.
Recomandate
Ministerul Agriculturii a instalat conduceri interimare la APIA și ANF până la 31 iulie 2026, pentru a evita blocaje în plăți și controale , după suspendarea lui Adrian Pintea și încetarea mandatului temporar al lui Romeo Șoldea, potrivit Agronet . La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), atribuțiile directorului general au fost preluate de Kerekes Melinda Klara , director al Direcției Economice. La Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), conducerea este asigurată de Ramona Ionela Nechifor, director general adjunct, și de Manole Filofteia, director al Laboratorului Național Fitosanitar. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) spune că numirile sunt interimare și urmăresc continuitatea activității celor două instituții. De ce contează: continuitatea plăților APIA și a controalelor din campaniile 2025–2026 Schimbarea de la vârful APIA nu modifică regulile de eligibilitate, cuantumurile sau obligațiile fermierilor, însă miza este operațională: agenția trebuie să continue activitățile curente care condiționează fluxul de subvenții și servicii pentru fermieri. Conform informațiilor din articol, APIA are în derulare, între altele: autorizarea plăților rămase din Campania 2025; controalele aferente Campaniei 2026; pregătirea avansurilor pentru cererile depuse în 2026; eliberarea adeverințelor pentru credite; rambursarea accizei la motorină; administrarea schemelor de sprijin pentru sectorul zootehnic. Contextul este cu atât mai sensibil cu cât există deja întârzieri la unele intervenții: aproximativ 3.000 de fermieri ar putea primi abia în toamnă anumite subvenții aferente Campaniei 2025 , pe fondul problemelor informatice și al calculelor realizate manual pentru o parte dintre dosare, mai notează publicația (cu trimitere la un material anterior). Suspendarea, legată de trimiterea în judecată comunicată de DNA MADR arată că suspendarea lui Adrian Pintea din funcția de director general al APIA și încetarea exercitării temporare a funcției de director general al ANF de către Romeo Șoldea au venit după comunicarea oficială privind trimiterea celor doi în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA), informație relatată și de Ziarul Financiar (link în sursa Agronet). Ministerul a invocat articolul 513 alineatul (1) litera l) din Codul administrativ, care reglementează suspendarea de drept a raportului de serviciu în anumite situații în care un funcționar public este trimis în judecată. În dosar, procurorii susțin că transferul și mutarea unei persoane pe un post cu atribuții de control fitosanitar ar fi fost făcută deși aceasta nu îndeplinea condițiile de studii și pregătire. Cei doi sunt acuzați de presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu; trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției, care poate fi decisă doar prin hotărâre judecătorească definitivă. ANF: activitatea curentă și obligațiile rămân neschimbate La ANF, atribuțiile de conducere au fost împărțite între Ramona Ionela Nechifor și Manole Filofteia. Autoritatea coordonează controlul produselor pentru protecția plantelor, supravegherea organismelor dăunătoare, inspecțiile fitosanitare, laboratoarele de specialitate și certificarea necesară circulației unor plante și produse vegetale. Potrivit articolului, schimbarea conducerii nu suspendă autorizațiile, controalele sau obligațiile aplicabile fermierilor și operatorilor economici: registrele de tratamente, condițiile de utilizare a produselor pentru protecția plantelor și cerințele fitosanitare rămân în vigoare. Ministerul Agriculturii nu a precizat ce soluție va fi aplicată după 31 iulie 2026; până la o nouă decizie, conducerile interimare trebuie să asigure funcționarea curentă a APIA și ANF, fără întreruperea plăților, controalelor și serviciilor destinate fermierilor. [...]
Suspendarea șefilor APIA și ANF deschide o perioadă de interimat într-un moment sensibil pentru derularea plăților și a controalelor din agricultură , după ce Ministerul Agriculturii a aplicat măsuri administrative ca urmare a trimiterii în judecată de către DNA a conducerii celor două instituții, potrivit Ziarul Financiar . Ministrul Agriculturii a dispus suspendarea directorului general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , Adrian Pintea, și încetarea exercitării temporare a funcției de director general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) , Romeo Șoldea. Cei doi au fost trimiși în judecată de DNA într-un dosar care vizează presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, cei doi ar fi facilitat transferul și ulterior mutarea pe un post de control fitosanitar a unei persoane care nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a funcției. Conducere interimară până la 31 iulie 2026 Pentru „asigurarea continuității activității”, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a numit conduceri interimare până la 31 iulie 2026: La APIA , atribuțiile de director general vor fi preluate de Kerekes Melinda Klara , director al Direcției Economice. La ANF , atribuțiile vor fi exercitate de Ramona Ionela Nechifor , director general adjunct, și de Manole Filofteia , director al Laboratorului Național Fitosanitar. Baza legală invocată de minister Ministerul Agriculturii precizează că măsurile au fost dispuse în conformitate cu art. 513 alin. (1) lit. l) din Codul administrativ , ca urmare a comunicării oficiale primite din partea DNA. Pentru fermieri și companiile din lanțul agroalimentar, schimbarea conducerii la APIA și ANF înseamnă, pe termen scurt, o funcționare în regim de interimat a două instituții-cheie: una care gestionează plăți și intervenții în agricultură, cealaltă cu rol în controlul fitosanitar. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre eventuale efecte imediate asupra calendarului operațional. [...]
APIA a început plata a 6.082.058 lei pentru servicii de ameliorare prestate în mai 2026 , o tranșă care contează mai ales prin faptul că este un ajutor de stat distinct de subvențiile zootehnice obișnuite din Campania 2026 , potrivit Agronet . Plata este făcută prin centrele județene APIA și îi vizează pe solicitanții care au accesat deja schema de ajutor de stat din sectorul creșterii animalelor. Fondurile provin de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar baza legală este OUG nr. 61/2023, cu modificările și completările ulterioare. Ce finanțează tranșa și cui i se adresează Suma de 6,08 milioane de lei reprezintă valoarea totală plătită în această etapă pentru servicii de ameliorare a raselor realizate în luna mai 2026. Schema acoperă servicii legate de programele de ameliorare, selecție și reproducție, iar plata se raportează la activitățile efectiv prestate și la cererile depuse de solicitanți. Important pentru crescători: ajutorul nu este acordat automat tuturor și nu este un cuantum fix pe fermă sau pe cap de animal. Limită de transparență: nu există detalii pe beneficiar APIA nu a comunicat numărul solicitanților incluși în tranșă, distribuția plăților pe județe sau specii și nici valoarea medie per beneficiar. În lipsa acestor informații, totalul de 6.082.058 lei nu poate fi transformat într-un reper orientativ pentru fiecare crescător. De asemenea, plata nu înseamnă deschiderea unei noi sesiuni de depunere, ci se referă la cereri aferente serviciilor deja realizate în mai 2026. De ce contează: nu se confundă cu subvențiile din Campania 2026 Ajutorul de stat pentru ameliorarea raselor este separat de Ajutorul Național Tranzitoriu Zootehnic, Sprijinul Cuplat Zootehnic, plățile directe sau eco-schemele pentru bunăstarea animalelor, care au condiții și calendare distincte. Pentru crescătorii care au solicitat subvenții în Campania 2026 rămân valabile obligațiile legate de menținerea animalelor în exploatație, controalele APIA și documentele justificative, cu termene diferite în funcție de specie și intervenția solicitată. [...]
ANSVSA spune că nu există o decizie de vaccinare în masă a oilor , iar strategia discutată pentru Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) rămâne, deocamdată, una de „regionalizare” și vaccinare țintită, pentru a evita blocaje comerciale și a menține exporturile, potrivit AgroInfo . În mesajul transmis „pentru corecta informare” a crescătorilor, procesatorilor și partenerilor comerciali, ANSVSA arată că înaintea oricărei decizii finale continuă consultările tehnice cu Comisia Europeană. Instituția menționează o videoconferință programată joi, la ora 12:00, cu experții EUVET (grupul de experți veterinari de urgență al Comisiei Europene) și convocarea de urgență a Consiliului Științific al ANSVSA pentru validare internă. Miza: menținerea fluxurilor comerciale și evitarea blocării exporturilor Potrivit ANSVSA, nu există „un plan de imunizare la nivel național”, iar scenariul vaccinării generalizate este respins, inclusiv din perspectiva riscului de a bloca exporturile. Abordarea prezentată este una „regională și controlată”, construită pe delimitarea epidemiologică a țării în două arii distincte, astfel încât fluxurile comerciale să fie separate. Ce zonare propune ANSVSA și unde ar putea apărea vaccinarea Planul tehnic înaintat Comisiei Europene ar viza: Zona liberă (restul României) : fără vaccinare, cu obiectivul declarat de a menține circulația animalelor și produselor. ANSVSA indică folosirea sistemului electronic TRACES (platformă europeană de trasabilitate) pentru controlul mișcărilor comerciale. Zona de vaccinare (Constanța și Tulcea) : vaccinare doar dacă planul este aprobat la nivel european. În această zonă, valorificarea ar urma să se facă pe două canale: piața locală , cu condiții speciale pentru produse (de exemplu, lactatele ar urma să circule după tratamente termice precum pasteurizarea sau UHT); export , inclusiv pentru animale vii și produse, cu respectarea cerințelor și certificatelor sanitar-veterinare agreate cu țări terțe. ANSVSA precizează că, până la emiterea unei decizii oficiale europene de punere în aplicare, „statusul actual rămâne neschimbat”, iar vaccinarea nu se efectuează. Exportul, condiționat de biosecuritate și renegocierea certificatelor În propunerea menționată, ANSVSA ar fi inclus protocoale speciale de biosecuritate și carantină pentru centrele de colectare din Dobrogea, astfel încât exportul de animale vii către țări terțe (inclusiv state arabe) să poată continua „în siguranță”. Instituția mai arată că poartă negocieri cu parteneri din țări terțe pentru renegocierea certificatelor sanitar-veterinare, cu „perspective pozitive” la acest moment. Ce spune conducerea ANSVSA Președintele ANSVSA, Alexandru Nicole Bociu, afirmă că instituția urmărește protejarea intereselor fermierilor și menținerea piețelor de export și invocă întâlniri anterioare cu sectorul, inclusiv alături de Ministerul Agriculturii. „Vreau să îi asigur pe toți oierii din România că ANSVSA face demersuri în fiecare zi pentru a le proteja interesele și pentru a ține deschise piețele de export (...) nu luăm nicio decizie fără dumneavoastră.” În concluzie, mesajul ANSVSA este că nu se discută o vaccinare națională a efectivelor de ovine, iar orice măsură de vaccinare ar putea fi limitată la Constanța și Tulcea și doar după aprobarea Comisiei Europene, cu obiectivul declarat de a debloca exporturile și de a reduce impactul economic asupra sectorului. [...]
Interdicția UE la export pentru oi și capre din România până la finalul lui 2026 blochează un flux comercial evaluat la 300 mil. euro și mută presiunea pe măsuri sanitare rapide (în special vaccinarea) pentru a redeschide piețele, potrivit Economica . Comisia Europeană a decis, printr-o hotărâre din 17 iunie 2026, interzicerea mișcărilor de ovine și caprine de pe întreg teritoriul României către destinații din afara țării – atât către alte state membre, cât și către țări terțe – până la 31 decembrie 2026. Măsura vine după izbucnirea, la 8 iunie 2026, a unui focar de pestă a micilor rumegătoare (PPR) într-o exploatație din județul Mureș. De ce a impus Comisia o interdicție națională, nu una regională Într-un răspuns scris către europarlamentarul Georgiana Teodorescu, Comisia arată că originea infecției nu a fost stabilită și că a existat „un risc ridicat de răspândire ulterioară”. În plus, rezultatele preliminare ale supravegherii din mai și iunie 2026 ar confirma „circulația mascată și larg răspândită a virusului în România în ultimele luni”. Pe acest fond, Comisia justifică interdicția temporară ca fiind necesară pentru protejarea statutului de sănătate animală al UE și a pieței unice, prin reducerea riscului de transmitere către alte state membre și către țări terțe. În același răspuns, instituția explică de ce nu a acceptat continuarea exporturilor din zone neafectate, chiar cu garanții suplimentare (testare, carantinare, trasabilitate): riscul de circulație nedetectată a bolii în România a cântărit decisiv. Miza economică: exporturi reluate, apoi oprite Decizia a venit la scurt timp după reluarea exporturilor de oi și capre vii către țările arabe, în contextul în care autoritățile discutau despre posibile exporturi de 300 de milioane de euro în 2026 (aprox. 1,5 miliarde lei). În primele zece luni ale anului trecut, România a încasat peste 210 milioane de euro din exportul de oi vii (aprox. 1,05 miliarde lei), iar ANSVSA anunța la 15 iunie că aproximativ 1 milion de capete fuseseră deja trimise peste granițele UE. Tot atunci, ANSVSA preciza că România a cerut Bruxellesului să evite un embargo general și să permită fluxuri comerciale din zone considerate sigure, solicitare care nu a fost acceptată în decizia din 17 iunie. Ce poate face România pentru reluarea exporturilor: vaccinarea, în prim-plan Comisia indică drept posibilă soluție pentru reluarea exporturilor adoptarea unor măsuri precum vaccinarea, care ar putea „oferi dovezi solide privind absența PPR în populația sa de oi și capre”. În acest cadru, vor fi oferite gratuit: 300.000 de doze de vaccin, într-o primă etapă; încă 900.000 de doze, într-o a doua etapă, prin demersuri administrative ale Comisiei către furnizor. Totalul ar urma să ajungă la 1.200.000 de doze oferite gratuit. Ce urmează pentru fermieri: sprijin financiar, dar la cerere și prin instrumente existente În privința compensării pierderilor, Comisia arată că, „la cererea statului membru”, poate adopta măsuri excepționale de sprijin pentru pierderi de piață legate de restricțiile impuse pentru combaterea bolilor. În paralel, sunt menționate opțiuni prin Politica Agricolă Comună (PAC) – inclusiv modificarea planurilor strategice pentru plăți de criză – și posibilitatea de sprijin în anumite condiții prin regulile UE privind ajutoarele de stat. [...]
Crescătorii de ovine anunță două proteste la ANSVSA, pe fondul blocajului la export și al disputelor privind vaccinarea , potrivit AgroInfo . Miza imediată este una operațională și economică: fermierii cer măsuri care să deblocheze comerțul și să reducă presiunea financiară din ferme, în contextul în care sectorul ovin/caprin este descris ca fiind într-o „situație dezastruoasă”. Primul protest este programat joi, 30 iulie 2026, și este organizat de Asociația Regională a Crescătorilor de Ovine și Caprine Voiniceni și Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine Corbu Vaslui. Al doilea protest este anunțat pentru 3 august 2026 de oierul Ionică Sterp, vicepreședintele Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC). Ambele acțiuni ar urma să aibă loc în București, în fața sediului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , iar pentru protestul din 30 iulie este menționată și deplasarea către Piața Victoriei (Guvernul României). Ora de începere indicată pentru 30 iulie este 10:00. Ce revendicări pun pe masă crescătorii Potrivit informațiilor din articol, protestele vizează în principal: vaccinarea ovinelor și costurile asociate; blocarea exportului; solicitarea de despăgubiri pentru fermieri; cererea ca statul să plătească vaccinarea împotriva antraxului; asumarea răspunderii pentru „dezastrul produs în sectorul ovin”. În mesajul citat de AgroInfo, crescătorul de oi Răzvan Răducan susține că protestul din 30 iulie este organizat în cadrul legal notificat de cele două asociații și face apel la mobilizare și coordonare pentru transport, prin contactarea reprezentanților asociațiilor din județe. De ce contează: risc de escaladare și presiune pe decizie publică Anunțarea a două proteste la interval de câteva zile indică o tensiune în creștere între crescătorii de ovine/caprine și autorități, cu potențial de escaladare dacă revendicările legate de export, despăgubiri și finanțarea vaccinării nu primesc un răspuns rapid. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre măsurile pregătite de autorități, rămâne neclar ce soluții ar putea fi discutate pe termen scurt și în ce calendar. [...]
