Știri
Știri din categoria Agricultură
Un proiect de 31 mld. dolari (aprox. 140 mld. lei) avansează doar 18%, deși ar trebui să limiteze pierderea terenurilor agricole din Sahel: 11 state africane construiesc „Marele Zid Verde”, o „centură” de vegetație de circa 8.000 km menită să oprească extinderea Saharei, potrivit G4Media.
Inițiativa, lansată în urmă cu 19 ani, urmărește să creeze o barieră naturală de la Djibouti la Senegal, cu rol de stabilizare a solului, reducere a efectelor secetei și sprijin pentru comunitățile agricole din regiunea Sahel. Proiectul este prezentat ca una dintre cele mai ambițioase încercări globale de combatere a deșertificării; G4Media notează că informația este transmisă de MEDIAFAX.
Obiectivele asumate pentru 2030 includ, potrivit La Nacion (citată de G4Media):
Cu toate acestea, proiectul ar fi realizat în proporție de 18%, deși termenul-țintă rămâne 2030. Sunt menționate rezultate mai bune în unele zone din Etiopia, Senegal și Nigeria, dar, per ansamblu, implementarea este descrisă ca lentă.
Miza este direct legată de securitatea terenurilor agricole și de stabilitatea economică a comunităților rurale. Conform datelor ONU citate în material, zona de tranziție dintre Sahara și savană se usucă într-un ritm de 45–60 cm pe an, iar temperaturile au crescut cu aproximativ 1,5°C peste media globală pe parcursul unui secol.
Experții avertizează că, dacă degradarea continuă, până în 2050 aproximativ 250 de milioane de oameni ar putea migra din cauza pierderii terenurilor agricole.
Printre cauzele întârzierilor sunt indicate managementul deficitar al fondurilor, instabilitatea politică, loviturile de stat, corupția și lipsa infrastructurii. Bugetul estimat al proiectului este de 31 de miliarde de dolari (aprox. 140 de miliarde de lei), ceea ce amplifică presiunea pentru rezultate măsurabile până în 2030.
Recomandate
China extinde lucrările anti-deșertificare din Xinjiang cu materiale care ar reduce costurile cu ~30% , inclusiv soluții pe bază de fibre de bazalt testate anterior în misiuni lunare, potrivit Interesting Engineering . Miza este una operațională și economică: accelerarea lucrărilor de stabilizare a nisipului la marginea Deșertului Taklamakan și protejarea terenurilor agricole, într-o regiune-cheie pentru securitatea alimentară a țării. În ultima lună, Institutul de Ecologie și Geografie din Xinjiang , parte a Academiei Chineze de Științe, a început mai multe inițiative care vizează controlul nisipului, prevenirea deșertificării și reducerea eroziunii eoliene și a salinizării solului. Programele ar urmări întărirea unei „bariere ecologice” pentru protejarea terenurilor agricole din Xinjiang, în contextul campaniei de tip „marele zid verde” derulate de China de decenii. Ce tehnologie este folosită și unde se aplică Planul descris în material urmărește limitarea extinderii Deșertului Taklamakan printr-o centură verde în jurul perimetrului, combinând vegetație rezistentă la secetă cu bariere inginerești pentru nisip. În acest pachet intră șase materiale noi, considerate „prietenoase cu mediul”, menite să stabilizeze nisipul la marginea deșertului. Printre ele se află soluții pe bază de fibre de bazalt (obținute din rocă vulcanică topită), despre care cercetătorii spun că pot întări solul și pot limita avansul dunelor către terenuri agricole și infrastructură. Publicația notează că informația despre aceste materiale a fost relatată de South China Morning Post. De ce contează: eficiență mai mare și costuri mai mici Un element central pentru impactul economic este estimarea unui cercetător chinez, Pei Liang, potrivit căreia noile materiale ar putea crește eficiența construcțiilor pentru controlul deșertificării cu 50% și ar putea reduce costurile cu aproximativ 30%. În proiecte este folosită și cenușa zburătoare (fly ash) – un reziduu din centrale pe cărbune – care poate fi reutilizat în materiale de construcții, precum cărămizile, ceea ce sugerează o direcție de valorificare a deșeurilor industriale în lucrări de infrastructură ecologică. Legătura cu programele spațiale și ce urmează Aceleași fibre de bazalt au fost utilizate și într-un context spațial: în 2024, misiunea Chang’e 6 a adus primele probe de pe fața îndepărtată a Lunii, iar un steag chinezesc transportat în misiune a fost realizat din fibre de bazalt proiectate să reziste la variații extreme de temperatură și radiație ultravioletă. Conform Wuhan Textile University, materialul a fost ales pentru a-și păstra culoarea în condiții dure, iar fibra se produce prin încălzirea bazaltului la temperaturi foarte ridicate și extrudarea materialului topit prin duze microscopice. În paralel, China și Rusia au în plan înființarea International Lunar Research Station în apropierea polului sud lunar până în 2035, iar materialul sugerează că o parte din cercetarea în știința materialelor este urmărită atât pentru aplicații terestre, cât și spațiale. În Xinjiang, presiunea rămâne ridicată din cauza eroziunii eoliene și a salinizării, iar un proiect condus de cercetătoarea Xiao Huijie vizează explicit reducerea degradării terenurilor și a acumulării de săruri în sudul regiunii, cu obiectivul de a menține productivitatea solului pentru cultivare pe termen lung. [...]
Comisia Europeană monitorizează ancheta Consiliului Concurenței pe piața semințelor din România , după o sesizare depusă de una dintre companiile investigate, ceea ce ridică miza de reglementare pentru un dosar care tensionează relația dintre distribuitorii locali și marile grupuri din agribusiness, potrivit Agrointel . Bruxelles-ul a confirmat, într-un răspuns consultat de Agroinvestigații.ro, că urmărește evoluția investigației și că va analiza acuzațiile privind posibile nereguli procedurale și modul de desfășurare a anchetei. Ce spune Comisia Europeană și de ce contează Direcția Generală Concurență (DG Competition) a transmis că a luat act de preocupările ridicate de compania care a scris Comisiei și că le va avea în vedere în discuțiile cu autoritatea română de concurență. „Am luat act de aceste preocupări și le vom avea în vedere în schimburile noastre cu Consiliul Concurenței.” Pentru companiile vizate, intrarea Comisiei Europene în ecuație poate însemna o presiune suplimentară pe respectarea procedurilor și a tratamentului egal în investigațiile naționale, în contextul în care Bruxelles-ul cooperează cu autoritățile din statele membre prin European Competition Network, în baza Regulamentului (CE) nr. 1/2003 . Care sunt acuzațiile din sesizarea trimisă la Bruxelles Potrivit documentului citat, compania care a sesizat Comisia susține că ancheta ar fi pornit ca o investigație privind posibile practici anticoncurențiale între mari companii internaționale de semințe și pesticide, dar că ulterior „s-ar fi transformat” într-un dosar concentrat în principal asupra distribuitorilor locali. În sesizare sunt invocate: „nereguli procedurale”; probleme legate de „tratamentul egal”; un „mismatch fundamental” între teoria juridică a Consiliului Concurenței și modul în care funcționează, în practică, piața semințelor din România. Context: tensiuni în piață și miza sancțiunilor Materialul plasează răspunsul Comisiei în contextul acuzațiilor unor companii investigate potrivit cărora autoritatea ar fi favorizat furnizorii de pe piața semințelor agricole. Agroinvestigații.ro a relatat, de asemenea, că distribuitori români ar fi avertizat asupra riscului unor amenzi totale de aproape 20 de milioane de euro (aprox. 100 milioane lei) pentru firme locale, în timp ce companiile multinaționale implicate ar urma să primească sancțiuni „semnificativ mai mici”. Ce urmează, conform informațiilor disponibile, este ca DG Competition să includă aceste preocupări în dialogul său cu Consiliul Concurenței, fără ca articolul să indice un calendar sau o decizie concretă la nivel european. [...]
Un bivol albinos de aproape 700 kg a devenit o mică „atracție” comercială înainte de Eid al-Adha , după ce a atras zilnic zeci de vizitatori la o fermă din apropiere de Dhaka, într-un episod care arată cum animalele neobișnuite pot genera trafic, vizibilitate și, implicit, cerere pe piața locală a animalelor pentru sacrificiu, potrivit Reuters . Bivolul, crescut într-o fermă din districtul Narayanganj , a fost poreclit „Donald Trump” din cauza smocului de păr blond de pe frunte, despre care vizitatorii spun că amintește de coafura președintelui american. Animalul a devenit viral pe rețelele sociale, iar oamenii au venit inclusiv din districte îndepărtate pentru fotografii și filmări. Proprietarul fermei, Ziauddin Mridha , a declarat că bivolul a avut nevoie de îngrijire specială înainte de Eid, inclusiv băi de patru ori pe zi și patru mese zilnic, pentru a fi menținut „în stare bună”. El a mai spus că animalul este calm și că bivolii albinoși sunt, în general, blânzi și nu devin agresivi decât dacă sunt provocați. De ce contează pentru agricultură și piața de animale În Bangladesh, bivolii albinoși sunt considerați rari, într-o țară în care majoritatea bivolilor au pielea închisă la culoare. Aspectul neobișnuit — corp crem, bot rozaliu și păr blond lung — l-a diferențiat într-o perioadă în care mii de animale sunt pregătite pentru Eid al-Adha, sărbătoare în care familiile sacrifică tradițional animale. Reuters notează că, în ultimii ani, animale de sacrificiu neobișnuit de mari sau distinctive au devenit frecvent „atracții” virale de Eid, fiind uneori botezate cu nume de celebrități pentru a atrage cumpărători și vizitatori — un mecanism informal de marketing care poate influența interesul din piață. Ce urmează Potrivit proprietarului, bivolul a fost deja livrat unui client pentru a fi sacrificat în timpul Eid al-Adha. [...]
Consiliul UE a suspendat pentru un an taxele vamale la principalele îngrășăminte pe bază de azot , o decizie care ar trebui să reducă presiunea de cost pentru fermierii europeni și pentru industria de profil, potrivit Agrointel . Comisia Europeană estimează economii de aproximativ 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) din taxe de import. Măsura vizează îngrășămintele pe bază de azot utilizate în producția agricolă din UE, inclusiv inputuri precum ureea și amoniacul, și urmărește, pe lângă reducerea costurilor, să diminueze dependența Uniunii de Rusia și Belarus și să diversifice rețeaua de aprovizionare. „Decizia de astăzi oferă fermierilor europeni un acces mai bun la aprovizionare cu îngrășăminte accesibile și fiabile – o veste bună atât pentru sectorul agricol, cât și pentru consumatorii din UE. În același timp, ne îndepărtăm rapid de produsele rusești și belaruse și construim lanțuri de aprovizionare și parteneriate mai rezistente la nivel global”, a declarat Makis Keravnos, ministrul Finanțelor al Republicii Cipru. Cum se aplică suspendarea și ce limitări are În practică, suspendarea se aplică doar produselor care nu sunt deja importate în UE fără taxe vamale din țări cu acces preferențial în cadrul clauzei națiunii celei mai favorizate (NFN). Pentru a echilibra interesele producătorilor din UE, măsura este plafonată la o cotă de mărfuri egală cu volumul importurilor NFN din 2024, plus 20% din volumele importate din Rusia și Belarus în același an. UE a decis, totodată, că suspendarea nu se va aplica produselor importate din Rusia, invocând războiul împotriva Ucrainei, și nici celor din Belarus, pe fondul sprijinului acordat Rusiei și al încălcărilor de drept internațional și drepturi fundamentale menționate în comunicarea oficială. Calendar: când intră în vigoare și ce urmează Suspendarea intră în vigoare a doua zi după publicarea în Jurnalul Oficial al UE și se va aplica pentru o perioadă de un an. Comisia este așteptată să monitorizeze piața îngrășămintelor și, dacă va fi necesar, să propună prelungirea sau modificarea suspendării. Context: importuri mari și taxe de 5,5%–6,5% Îngrășămintele sunt prezentate ca esențiale pentru menținerea producției agricole și a securității alimentare, în condițiile în care prețurile au crescut substanțial din 2021, cu efecte în lanț asupra prețurilor alimentelor și asupra presiunii pe producție. În 2024, UE a importat: 2 milioane de tone de amoniac; 5,9 milioane de tone de uree; 6,7 milioane de tone de îngrășăminte pe bază de azot și amestecuri care conțin azot. Deși o parte semnificativă a importurilor intră deja fără taxe din țări cu acces preferențial, Uniunea continuă să importe volume mari din state supuse tarifului vamal comun, cu taxe cuprinse între 5,5% și 6,5%. [...]
Eficiența tratamentelor fitosanitare se poate pierde din cauza apei și a amestecului din rezervor , nu neapărat din cauza produsului ales, arată Agrointel . Materialul pune accent pe impactul operațional: calitatea apei, alegerea adjuvanților și ordinea de introducere în rezervor pot face diferența între un tratament uniform și unul compromis, chiar dacă doza și condițiile meteo sunt corecte. De ce „începe cu apa”: pH, duritate, clor, turbiditate, temperatură Publicația explică faptul că apa nu este doar „vehicul”, ci interacționează chimic cu substanțele din soluție. Un pH ridicat, duritatea mare (calciu și magneziu), clorul în exces sau particulele fine (coloizi de argilă) pot destabiliza formularea, pot bloca sau inactiva substanța activă și pot duce la distribuție neuniformă pe plante. În contextul ultimilor ani, articolul leagă problema de scăderea precipitațiilor și de coborârea pânzei freatice, ceea ce ar fi dus la creșterea concentrațiilor de săruri și cationi, a durității și a pH-ului, făcând apa din foraje sau de la robinet „mai problematică” decât în trecut. Recomandarea de bază din text: testarea apei înainte de achiziția și aplicarea produselor fitosanitare. Sursele de apă și riscurile specifice, pe scurt Agrointel trece în revistă patru surse uzuale și problemele asociate: Foraje : temperatură scăzută (menționată între 5 și 8°C) cu risc de fitotoxicitate; conținut ridicat de săruri/cationi care poate reduce eficacitatea. Ape curgătoare (râuri, canale) : prezența coloizilor (argilă în suspensie) care pot neutraliza parțial substanțele active; posibil și săruri/cationi. Bălți și iazuri : calitate variabilă în funcție de poluare și turbiditate; apa din precipitații colectată în bazine de retenție este indicată ca opțiune bună dacă bazinul este curat. Apă de la robinet : poate avea săruri, calciu și uneori clor în exces, necesitând corecție pentru compatibilitate cu unele produse. Ce parametri recomandă articolul să fie testați Lista de verificare din material include: pH : interval „ideal” indicat între 5,5 și 6,5 pentru majoritatea tratamentelor; duritate : ideal „sub 100 ppm CaCO₃ (mg/L) ”, dar „niciodată mai mult de 200 ppm CaCO₃ (mg/L) ”; pentru unele erbicide sistemice (exemplele din text includ glifosat, nicosulfuron, quizalofop) este recomandată o apă cât mai „moale”; cloruri : excesul poate degrada formulări sensibile; turbiditate : coloizi de argilă în suspensie; temperatură : apa prea rece poate provoca șoc termic și fitotoxicitate. În articol se menționează că NATUREVO recomandă testarea de cel puțin două ori pe an (primăvara și toamna), chiar dacă sursa de apă rămâne aceeași. Adjuvanți și ordinea de amestecare: ce se schimbă în practică După diagnosticarea problemelor apei, materialul descrie utilizarea unor adjuvanți (substanțe adăugate în rezervor pentru a corecta apa sau a îmbunătăți comportamentul soluției pe plantă): EVORIGHT PLUS – pentru situații cu duritate ridicată, pH mare sau exces de săruri/cationi; este prezentat ca adjuvant complex pentru îmbunătățirea calității apei și se adaugă înaintea produselor fitosanitare. WETCIT Neo – pentru îmbunătățirea dispersiei pe frunză și a penetrării prin stratul ceros; articolul menționează tehnologia ORONEO și include doze recomandate de 25–50 ml/100 l apă (umectare de bază pe suprafețe ceroase) și 100–300 ml/100 l apă (0,1–0,3%) pentru creșterea eficienței tratamentelor. SPUMA STOP – pentru controlul spumei din rezervor, care poate afecta omogenitatea și poate bloca duzele; este indicat ca primul introdus în rezervor. Ordinea de amestecare prezentată în articol este: SPUMA STOP EVORIGHT PLUS Produsele de protecție (fungicide, insecticide, erbicide) WETCIT Neo Ca recomandare practică suplimentară, pentru apa rece din foraj sau din surse reci, articolul indică stocarea cu cel puțin 24 de ore înainte într-o cisternă/vas tampon, pentru a ajunge la temperatura mediului și pentru sedimentarea coloizilor. În concluzie, mesajul central este că eficiența tratamentelor depinde de un „sistem” de aplicare (apă + adjuvanți + amestec), iar ignorarea acestor elemente poate reduce semnificativ rezultatul în câmp, chiar când produsul și doza sunt corecte. [...]
Comisia Europeană pregătește sprijin financiar pentru fermieri prin majorarea rezervei agricole și reguli mai flexibile de folosire a fondurilor PAC, într-un plan care vizează direct presiunea costurilor la îngrășăminte, potrivit AgroInfo . Pachetul financiar ar urma să fie prezentat „înainte de vară”, cu obiectivul de a asigura lichidități înaintea următorului sezon agricol. Planul de acțiune privind îngrășămintele a fost adoptat de Comisia Europeană în contextul volatilității accentuate de crizele geopolitice și energetice, care au dus la scumpiri și penurie de fertilizanți. Bruxelles-ul leagă măsurile de securitatea alimentară și de reducerea dependenței UE de importuri, menținând în același timp țintele climatice și de mediu. Într-o declarație citată de publicație, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a indicat că planul combină protecția fermierilor cu întărirea industriei europene de îngrășăminte și accelerarea inovării în soluții durabile. „Prin acest plan de acțiune, investim într-o industrie europeană a îngrășămintelor mai puternică, sprijinind fermierii europeni și accelerând inovarea în soluții durabile, autohtone. Criza actuală a combustibililor fosili arată că poziția de lider în domeniul climei și reziliența economică sunt interconectate.” Ce tip de măsuri sunt pe masă pentru fermieri Comisia Europeană anunță măsuri urgente de sprijin financiar pentru fermierii afectați de costurile ridicate la îngrășăminte și pregătește, în paralel, un pachet legislativ care ar permite statelor membre să folosească mai flexibil fondurile din Politica Agricolă Comună (PAC). Printre măsurile menționate se numără: scheme speciale de lichiditate pentru fermieri; flexibilitate mai mare pentru plățile în avans; stimulente pentru reducerea consumului de îngrășăminte chimice; sprijin pentru utilizarea bioîngrășămintelor; investiții în reziliența fermelor și practici agricole sustenabile. Miza economică: costuri, aprovizionare și dependența de importuri Planul urmărește și consolidarea producției interne de îngrășăminte, pentru a reduce expunerea la șocuri externe. Comisia spune că va sprijini industria europeană a fertilizanților și tranziția către produse cu emisii reduse de carbon și soluții „circulare” (adică bazate pe reutilizarea resurselor și reducerea deșeurilor). Sunt indicate ca alternative: bioîngrășămintele organice; digestatele rezultate din biogaz; biomasa algală; biostimulatorii agricoli; recuperarea azotului și fosforului din nămolurile de epurare. Ce urmează: parteneriat pe lanțul valoric și stocuri strategice Pentru coordonare între actorii din piață, Comisia Europeană va crea un „Parteneriat al UE privind lanțul valoric al îngrășămintelor”, care ar urma să reunească producători, fermieri, state membre și reprezentanți ai industriei agroalimentare, cu scopul de a identifica soluții comune de aprovizionare, producție și utilizare eficientă. Executivul european ia în calcul și constituirea unor stocuri strategice de îngrășăminte și materii prime esențiale, inclusiv prin: stocuri sezoniere sau minime; achiziții publice comune; mecanisme de protecție împotriva volatilității prețurilor. În lipsa unor sume și criterii de eligibilitate prezentate în material, rămâne de urmărit forma finală a pachetului financiar anunțat „înainte de vară” și modul în care flexibilizarea fondurilor PAC va fi transpusă la nivelul statelor membre. [...]
