11 state africane implementează „Marele Zid Verde”, o centură de vegetație de 8.000 km împotriva deșertificării - proiect de 31 mld. dolari realizat doar 18%, cu țintă 2030

Un proiect de 31 mld. dolari (aprox. 140 mld. lei) avansează doar 18% , deși ar trebui să limiteze pierderea terenurilor agricole din Sahel : 11 state africane construiesc „ Marele Zid Verde ”, o „centură” de vegetație de circa 8.000 km menită să oprească extinderea Saharei, potrivit G4Media . Inițiativa, lansată în urmă cu 19 ani, urmărește să creeze o barieră naturală de la Djibouti la Senegal, cu rol de stabilizare a solului, reducere a efectelor secetei și sprijin pentru comunitățile agricole din regiunea Sahel. Proiectul este prezentat ca una dintre cele mai ambițioase încercări globale de combatere a deșertificării; G4Media notează că informația este transmisă de MEDIAFAX. Ținte mari până în 2030, implementare lentă Obiectivele asumate pentru 2030 includ, potrivit La Nacion (citată de G4Media): restaurarea a 100 de milioane de hectare de teren degradat; captarea a aproximativ 250 de milioane de tone de CO₂; crearea a 10 milioane de locuri de muncă „verzi”. Cu toate acestea, proiectul ar fi realizat în proporție de 18%, deși termenul-țintă rămâne 2030. Sunt menționate rezultate mai bune în unele zone din Etiopia, Senegal și Nigeria, dar, per ansamblu, implementarea este descrisă ca lentă. De ce contează pentru agricultură: presiune pe sol și risc de migrație Miza este direct legată de securitatea terenurilor agricole și de stabilitatea economică a comunităților rurale. Conform datelor ONU citate în material, zona de tranziție dintre Sahara și savană se usucă într-un ritm de 45–60 cm pe an, iar temperaturile au crescut cu aproximativ 1,5°C peste media globală pe parcursul unui secol. Experții avertizează că, dacă degradarea continuă, până în 2050 aproximativ 250 de milioane de oameni ar putea migra din cauza pierderii terenurilor agricole. Blocaje: fonduri, politică, infrastructură Printre cauzele întârzierilor sunt indicate managementul deficitar al fondurilor, instabilitatea politică, loviturile de stat, corupția și lipsa infrastructurii. Bugetul estimat al proiectului este de 31 de miliarde de dolari (aprox. 140 de miliarde de lei), ceea ce amplifică presiunea pentru rezultate măsurabile până în 2030. [...]