Știri
Știri din categoria Agricultură

Comisia Europeană pregătește sprijin financiar pentru fermieri prin majorarea rezervei agricole și reguli mai flexibile de folosire a fondurilor PAC, într-un plan care vizează direct presiunea costurilor la îngrășăminte, potrivit AgroInfo. Pachetul financiar ar urma să fie prezentat „înainte de vară”, cu obiectivul de a asigura lichidități înaintea următorului sezon agricol.
Planul de acțiune privind îngrășămintele a fost adoptat de Comisia Europeană în contextul volatilității accentuate de crizele geopolitice și energetice, care au dus la scumpiri și penurie de fertilizanți. Bruxelles-ul leagă măsurile de securitatea alimentară și de reducerea dependenței UE de importuri, menținând în același timp țintele climatice și de mediu.
Într-o declarație citată de publicație, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat că planul combină protecția fermierilor cu întărirea industriei europene de îngrășăminte și accelerarea inovării în soluții durabile.
„Prin acest plan de acțiune, investim într-o industrie europeană a îngrășămintelor mai puternică, sprijinind fermierii europeni și accelerând inovarea în soluții durabile, autohtone. Criza actuală a combustibililor fosili arată că poziția de lider în domeniul climei și reziliența economică sunt interconectate.”
Comisia Europeană anunță măsuri urgente de sprijin financiar pentru fermierii afectați de costurile ridicate la îngrășăminte și pregătește, în paralel, un pachet legislativ care ar permite statelor membre să folosească mai flexibil fondurile din Politica Agricolă Comună (PAC).
Printre măsurile menționate se numără:
Planul urmărește și consolidarea producției interne de îngrășăminte, pentru a reduce expunerea la șocuri externe. Comisia spune că va sprijini industria europeană a fertilizanților și tranziția către produse cu emisii reduse de carbon și soluții „circulare” (adică bazate pe reutilizarea resurselor și reducerea deșeurilor).
Sunt indicate ca alternative:
Pentru coordonare între actorii din piață, Comisia Europeană va crea un „Parteneriat al UE privind lanțul valoric al îngrășămintelor”, care ar urma să reunească producători, fermieri, state membre și reprezentanți ai industriei agroalimentare, cu scopul de a identifica soluții comune de aprovizionare, producție și utilizare eficientă.
Executivul european ia în calcul și constituirea unor stocuri strategice de îngrășăminte și materii prime esențiale, inclusiv prin:
În lipsa unor sume și criterii de eligibilitate prezentate în material, rămâne de urmărit forma finală a pachetului financiar anunțat „înainte de vară” și modul în care flexibilizarea fondurilor PAC va fi transpusă la nivelul statelor membre.
Recomandate

România intră în sezon cu un avantaj de ofertă la cereale , într-un context în care canicula a tăiat producția în UE și a generat pierderi de peste 2 miliarde de euro pe burse, potrivit Newsweek . Miza economică: o recoltă peste anul trecut poate susține exporturile, dar nu rezolvă problema structurală a valorii adăugate mici, din cauza procesării insuficiente. Europa: prognoze tăiate, pierderi pe piețe Valurile de caniculă din iunie au determinat organizația Coceral să reducă prognozele de recoltă pentru Uniunea Europeană și Regatul Unit cu aproape 9 milioane de tone. Scăderea ofertei a fost asociată cu o „gaură” de peste 2 miliarde de euro pe burse, în special pe fondul secetei din Europa Occidentală, în faze critice pentru dezvoltarea culturilor. În interiorul UE, Franța și Ungaria sunt menționate printre cele mai afectate: pierderi estimate la aproximativ 891 de milioane de euro în Franța și 444 de milioane de euro în Ungaria, după episoade cu temperaturi care au depășit frecvent 40°C, conform b1tv.ro . România: precipitațiile au schimbat harta riscului În contrast cu restul continentului, România apare în material ca „oaza de producție” a sezonului, pe fondul unui regim de precipitații generos în intervalul septembrie–iunie, care „a salvat majoritatea regiunilor agricole”. Excepțiile sunt în vestul țării — Timiș, Arad și parțial Bihor — unde pierderile ar semăna parțial cu cele din alte state europene, însă ar fi compensate de performanța din celelalte regiuni. Blocaj la compensații și vulnerabilitatea lanțului alimentar Newsweek notează că, deși Comisia Europeană a aprobat 14,8 milioane de euro (aprox. 74 milioane lei) din rezerva de criză pentru compensarea secetei anterioare, fondurile sunt blocate la București. Suma ar fi trebuit dublată de stat până la 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei), însă distribuirea este împiedicată de „impasul guvernamental”. Pe termen mai lung, materialul indică o vulnerabilitate care rămâne chiar și într-un an bun la producție: procesatorii mici și zootehnia. Lipsa capacităților locale de transformare a materiei prime duce la export de grâne ieftine și import de produse alimentare mai scumpe, ceea ce limitează câștigul economic intern dintr-o recoltă ridicată. [...]

Guvernul trebuie să decidă până la 31 august dacă mută fonduri în plus către plățile directe APIA din 2027 , o opțiune care poate aduce până la 290,1 milioane de euro (aprox. 1,45 miliarde lei) în Pilonul I, dar cu riscul de a reduce bugetele pentru investiții rurale, potrivit Agronet . Miza este una de alocare bugetară în Politica Agricolă Comună (PAC): România poate ajusta repartizarea banilor între plățile anuale către fermieri (Pilonul I) și intervențiile de dezvoltare rurală (Pilonul II), în baza Regulamentului (UE) 2026/1768. Decizia nu este automată și nu obligă statul să folosească plafonul maxim. Ce transferuri sunt posibile și ce înseamnă pentru buget Conform plafoanelor prezentate în articol, România are două variante de transfer între piloni pentru anul 2027: Transfer către plățile directe (Pilonul I): 290.114.968 euro (aprox. 1,45 miliarde lei) – ar majora bugetul pentru plățile gestionate prin APIA. Transfer din plățile directe către dezvoltare rurală (Pilonul II): 507.398.799 euro (aprox. 2,54 miliarde lei) – ar reduce bugetul plăților directe și ar crește resursele pentru investiții și măsuri de dezvoltare rurală. Pilonul I acoperă în principal subvențiile directe, iar Pilonul II finanțează investiții și măsuri precum modernizarea fermelor, procesarea, infrastructura rurală și unele angajamente de mediu. De ce „buget mai mare” nu înseamnă automat subvenții mai mari pe hectar Chiar dacă se transferă bani către Pilonul I, articolul subliniază că nu există, în acest moment, o repartizare anunțată între intervențiile finanțate din plățile directe. Fondurile suplimentare ar putea merge, între altele, către: sprijinul de bază pentru venit; plata redistributivă; ecoscheme; sprijinul cuplat vegetal; sprijinul cuplat zootehnic; alte intervenții din plafonul plăților directe. În lipsa unei împărțiri oficiale, nu poate fi estimată o creștere pe hectar, pe cap de animal sau pe beneficiar . În plus, cuantumurile depind și de suprafețele/efectivele eligibile, numărul de solicitanți, controalele APIA, eventuale reduceri și cursul de schimb folosit la plată. Termenul-limită: 31 august 2026 România trebuie să adopte decizia și să transmită modificarea Planului Strategic PAC până la 31 august 2026 . Până atunci, Ministerul Agriculturii și Guvernul trebuie să aleagă între: creșterea resurselor pentru plățile directe; păstrarea repartizării actuale; transferarea unei părți mai mari către investiții și dezvoltare rurală. Articolul indică explicit că această decizie trebuie privită ca o alegere între sprijin anual pentru venit și finanțare pentru investiții pe termen mai lung , nu ca o majorare „fără costuri” pentru restul intervențiilor. Separat: reguli mai stricte la APIA din 2027 și restanțe la plăți O eventuală suplimentare de buget nu schimbă condițiile de eligibilitate : din Campania APIA 2027, fermierii cu teren arabil vor trebui să poată demonstra lucrările efectuate și utilizarea inputurilor, inclusiv prin documente precum facturi, bonuri de consum, fișe de magazie sau acte pentru lucrările făcute de prestatori, în funcție de situație. Totodată, redistribuirea pentru 2027 este separată de plățile restante din campaniile anterioare. La 22 iulie 2026, circa 3.000 de fermieri riscau să primească abia în toamnă unele plăți aferente Campaniei 2025, pe fondul problemelor sistemului informatic și al verificărilor manuale pentru anumite intervenții de agromediu, mai notează publicația. Ce ar trebui urmărit de fermieri până la 31 august Informațiile decisive vor fi cele din propunerea oficială de modificare a Planului Strategic PAC, inclusiv: suma și sensul transferului între Pilonul I și Pilonul II; intervențiile din care se retrag bani și cele care primesc suplimentări; eventuale estimări de cuantumuri; aprobările la nivel național și european. Până la apariția acestor detalii, 290,1 milioane de euro rămâne un plafon maxim posibil , nu o majorare deja aprobată și nici o subvenție garantată. [...]

Cotația de referință pentru orzul furajer a trecut de 1 leu/kg în Portul Constanța , însă acest prag nu se traduce automat în același nivel la poarta fermei, din cauza costurilor și a condițiilor comerciale incluse în prețul portuar, potrivit Agronet . Pentru săptămâna 6–12 iulie 2026, cele mai recente date oficiale disponibile indică un reper de 195,46 euro/tonă , echivalentul a 1.024,48 lei/tonă , în condiția FOB Portul Constanța (marfa încărcată la bordul navei). Cotația este publicată de Comisia Europeană și este un reper de piață, nu o ofertă garantată pentru fiecare fermier. Creștere de aproape 3% în două săptămâni, pe seria FOB Constanța În intervalul 22–28 iunie, aceeași serie pentru orz furajer FOB Constanța indica 190,08 euro/tonă (995,24 lei/tonă). Până în săptămâna 6–12 iulie, prețul a urcat cu 5,38 euro/tonă , adică aproximativ 2,83% . De ce „1 leu în port” nu înseamnă „1 leu în fermă” Reperul de 1.024,48 lei/tonă include condiția FOB, ceea ce presupune că în preț sunt reflectate cerințe și costuri până la încărcarea în port. În practică, prețul primit de fermier la plecarea din siloz sau direct din exploatație poate fi mai mic, deoarece cumpărătorul acoperă, între altele, transportul, manipularea și analiza calității. Pentru perioada 29 iunie–5 iulie, datele regionale disponibile (la plecarea din siloz) indicau: Muntenia: 869,80 lei/tonă Banat: 861,79 lei/tonă Oltenia: 803,82 lei/tonă Publicația notează că aceste valori nu sunt direct comparabile cu reperul FOB din săptămâna următoare, deoarece diferă perioadele, piețele și condițiile comerciale. Depozitarea ajută la negociere, dar nu garantează un preț mai bun În debutul recoltării, fermierii fără spații de depozitare sau cu presiuni de plată (inputuri, rate, arendă) au fost mai expuși ofertelor sub 1 leu/kg. Cei care au putut păstra marfa au avut mai multă flexibilitate să aștepte o cotație mai apropiată de pragul urmărit. Totuși, depozitarea vine cu costuri care pot eroda câștigul: uscare și condiționare, pierderi cantitative, energie, manipulare, dobânda capitalului blocat și posibile penalizări de calitate. Recoltă estimată mai mare și riscuri logistice în regiune La începutul campaniei, Coceral estima producția de orz a României la 3,36 milioane de tone în 2026, peste prognoza anterioară de 3,26 milioane de tone. O ofertă mai mare poate pune presiune pe preț când volumele intră simultan pe piață, însă cererea pentru furajare și export a susținut reperul din Constanța. În același timp, contextul logistic din zona Mării Negre poate influența piața: reducerea capacității de export a Ucrainei și posibila redirecționare a unor volume prin România ar putea aglomera terminalele și transportul. Agronet avertizează însă că astfel de riscuri nu garantează un preț mai mare la fermier, deoarece transportul mai scump și întârzierile pot mări diferența dintre cotația portuară și ofertele din interiorul țării. Ce ar trebui să urmărească fermierii în ofertele concrete Înainte de vânzare, comparația corectă este cu un reper care folosește aceeași calitate, aceeași perioadă și aceeași condiție de livrare. Prețul final poate fi ajustat în funcție de umiditate, masa hectolitrică, corpuri străine, cantitatea lotului, termenul de plată și distanța până la baza de recepție. [...]

Suspendarea curselor maritime către porturile ucrainene de la Marea Neagră riscă să strângă oferta globală de cereale și să împingă în sus prețurile la grâu , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra coastei, potrivit news.ro . Oficialii ucraineni citați de AFP spun că mai multe companii de transport maritim au suspendat serviciile către porturile ucrainene. Tensiunile din zonă au început să se reflecte în piață: escaladarea într-o regiune esențială pentru exporturile mondiale de cereale determină creșterea prețurilor internaționale la grâu, potrivit Lloyd’s List Intelligence, companie specializată în date maritime. Blocaj operațional în porturile-cheie și efect direct asupra exporturilor Ucraina este un exportator important de porumb, grâu, rapiță, semințe de floarea-soarelui și ulei vegetal, iar 90% din exporturile sale de mărfuri trec prin porturile de la Marea Neagră din Odesa și din împrejurimi. În același timp, Rusia și Ucraina reprezintă împreună aproximativ 30% din aprovizionarea mondială cu grâu. Maersk și Hapag-Lloyd au declarat pentru AFP că și-au suspendat operațiunile la Chornomorsk, unul dintre cele trei terminale ucrainene cheie de apă adâncă. Hapag-Lloyd a invocat creșterea riscurilor operaționale și de securitate în urma atacurilor cu rachete și drone din regiunea Odesa, precizând totodată că piața ucraineană rămâne deservită prin rute rutiere și feroviare care traversează Polonia și România. Potrivit site-ului de monitorizare MarineTraffic, joi dimineață nu a intrat nicio navă comercială într-un port ucrainean de la Marea Neagră. Ministrul de Externe al Ucrainei, Andriï Sybiga, a spus că, miercuri, nicio navă nu a folosit coridorul maritim ucrainean „chiar în plin sezon de recoltare”. Exporturi agricole oprite și redirecționări limitate Pe partea de fluxuri comerciale, nu s-a înregistrat niciun export de produse agricole din Odesa începând cu 12 iulie, când 20.000 de tone de porumb au plecat spre Turcia, potrivit site-ului de monitorizare a comerțului și mărfurilor Kpler. La Cernomorsk, nu s-a mai înregistrat nicio mișcare de marfă după 19 iulie, când au fost expediate 65.000 de tone de porumb către Bulgaria. În portul Pivdennyi, situat la 40 de kilometri est de Odesa, nu s-au înregistrat exporturi în această săptămână. Un broker maritim din Odesa, Anton Shapran (Maritime Logistics), a apreciat că situația din ultimele zile este „cea mai gravă din mai 2022”, deși unele nave mai mici ar fi putut fi redirecționate prin porturile de pe Dunăre. Miza: securitatea alimentară și presiunea diplomatică la ONU Kievul avertizează că atacurile reprezintă o amenințare la adresa securității alimentare globale și a solicitat convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU pe 27 iulie. Pentru Ucraina, exporturile agricole – care aprovizionează în principal Asia, Africa și Orientul Mijlociu – sunt una dintre puținele surse de valută forte în timpul războiului început în februarie 2022, astfel că orice întrerupere prelungită a rutelor maritime poate amplifica atât presiunea economică internă, cât și volatilitatea pe piețele internaționale de cereale. [...]

Vântul puternic poate bloca tratamentele și transportul agricol în Maramureș și Transilvania în a doua parte a zilei de 23 iulie, chiar dacă precipitațiile estimate până spre seară rămân reduse, potrivit Agronet . În paralel, în Dobrogea sunt raportate cele mai ridicate viteze ale vântului, iar în Banat și Crișana presiunea pentru irigare rămâne mai mare. Ce contează operațional pentru ferme după prânz Buletinul meteo agricol publicat la ora 12:00 indică un tablou în care „fereastra de lucru” există în multe regiuni, dar deciziile devin sensibile la rafale și la instabilitatea locală: tratamentele (stropirile) și lucrările expuse la vânt sunt primele care trebuie reprogramate, în timp ce recoltarea și transportul pot continua doar cu verificări locale. În „reperele rapide”, Agronet notează că: în Dobrogea vântul ajunge la 27,5 km/h , cu rafale de 33,5 km/h , ceea ce duce la recomandarea de amânare a tratamentelor și a lucrărilor expuse ; cantitățile estimate de precipitații în ferestrele regionale de lucru nu depășesc 0,264 mm , însă rămâne riscul de manifestări locale de instabilitate; evapotranspirația (pierdere de apă prin evaporare și transpirația plantelor) este mai ridicată în Crișana și Banat , unde irigarea este indicată ca prioritară după verificarea solului. Zonele cu risc mai mare pentru lucrări sensibile Maramureș și Transilvania sunt semnalate ca zone unde vântul și instabilitatea pot complica lucrările după prânz. În Maramureș, deși în intervalul imediat precipitațiile sunt aproape neglijabile, estimarea pe 24 de ore urcă la 5,5 mm , iar recomandarea este de amânare a tratamentelor și atenție la transport și accesul pe parcelă. În Transilvania, intervalul rămâne utilizabil pentru lucrări și transport, dar tratamentele sunt acceptabile doar dacă vântul rămâne redus și nu se apropie ploaia. În Dobrogea , chiar fără avertizări indicate în raportul regional, rafalele sunt prezentate ca principalul factor limitativ: tratamentele trebuie amânate, iar transportul are risc ridicat. Unde se poate lucra mai bine și unde irigarea rămâne în prim-plan În Banat , intervalul este descris ca uscat până spre seară, cu posibilitatea de a continua recoltarea și transportul acolo unde culturile sunt mature, dar cu verificarea vântului. Tot aici, irigarea este recomandată cu prioritate seara sau noaptea, în funcție de umiditatea solului. În Crișana , după-amiaza rămâne în mare parte utilizabilă, însă tratamentele au doar „ferestre scurte”, iar irigarea rămâne prioritară. În Moldova , probabilitatea de ploaie este redusă și lucrul este posibil, dar tratamentele cer confirmarea unui interval fără intensificări ale vântului. În Muntenia , deși ploi puține, recomandarea rămâne prudentă: tratamentele se amână, iar parcela se verifică înainte de intrare. La ce să se aștepte fermierii în restul zilei Mesajul central al buletinului este că, deși precipitațiile estimate până spre seară sunt mici la nivel regional, vântul și instabilitatea locală pot scurta rapid ferestrele de lucru . Pentru operațiunile cu risc (tratamente, lucrări expuse, transport în condiții de rafale), decizia rămâne dependentă de verificarea locală a vântului și a evoluției norilor, în special în Maramureș, Transilvania și Dobrogea. [...]

Vântul puternic și instabilitatea din Maramureș și Transilvania pot restrânge ferestrele de lucru în câmp vineri dimineață , cu efect direct asupra tratamentelor, cositului, recoltării și transportului, potrivit Agronet . Deși cantitățile medii de precipitații estimate sunt, în general, reduse, publicația avertizează că lucrările sensibile la vânt sau la frunză umedă depind de verificarea directă în parcelă. În buletinul de la 23 iulie, ora 21:00, Agronet indică drept semnale principale pentru ziua de lucru din 24 iulie vântul puternic și instabilitatea în Maramureș și Transilvania, cu fenomene similare de urmărit și în Moldova, Muntenia, Oltenia, București–Ilfov și zona montană. În regiunile cu „semnal galben”, tratamentele sunt recomandate doar dacă vântul scade și nu există ploaie apropiată, iar recoltarea și transportul cer verificarea accesului. Unde sunt cele mai mari riscuri operaționale pentru lucrările de dimineață Maramureșul apare ca zona cu cea mai mare cantitate medie estimată în fereastra de lucru (1,38 mm, probabilitate maximă 41%), cu „semnal galben” pentru vânt și instabilitate și posibilitatea unor averse intense. În acest context, Agronet recomandă prudență la transport și evitarea începerii cositului și balotatului fără confirmarea unui interval suficient de uscat. În Transilvania, media precipitațiilor în fereastra de lucru este redusă (0,558 mm, probabilitate maximă 21%), însă „semnalul galben” indică posibile episoade locale de vânt și instabilitate, ceea ce poate face tratamentele dependente de calmarea vântului și de absența unei ploi apropiate. Unde există ferestre mai stabile pentru câmp și logistică Pentru Banat, Crișana și Dobrogea, buletinul indică intervale mai stabile pentru lucrări și transport, dar cu aceeași condiționare pentru tratamente: verificarea vântului și a stării frunzei înainte de intrarea în parcelă. Câteva repere din datele regionale prezentate: Banat : precipitații estimate foarte mici (0,095 mm; probabilitate maximă 11%), fără avertizări semnalate; fereastră favorabilă dimineață–după-amiază pentru câmp și transport, cu tratamente doar după verificare locală. Crișana : vreme foarte uscată (0,005 mm; probabilitate maximă 10%), dar cu evapotranspirație ridicată (5,74 mm), ceea ce mută decizia de irigare către controlul umidității solului și al stării culturii. Dobrogea : risc scăzut și condiții potrivite pentru recoltare și transport (0,53 mm; probabilitate maximă 10%), fără avertizări semnalate. Ce ar trebui prioritizat în ferme Din perspectiva impactului operațional, mesajul central al buletinului este că vineri dimineață deciziile trebuie luate „la firul ierbii”, mai ales acolo unde există semnal de vânt și instabilitate. Lucrările care cer cele mai atente decizii sunt: tratamentele (dependente de vânt și de frunză umedă), cositul și balotatul (risc de a începe pe umezeală sau înaintea unor averse locale), recoltarea și transportul (necesită verificarea accesului și prudență la rafale, mai ales la încărcături ușoare). Agronet precizează că valorile de vânt din tabele sunt „reperele disponibile la ultima actualizare”, nu o prognoză distinctă pentru fiecare oră din fereastra de lucru, ceea ce crește importanța verificărilor directe în parcelă înainte de a mobiliza utilaje și echipe. [...]