Știri
Știri din categoria Agricultură
Agronomul Alexander Degianski a început semănatul florii-soarelui pe 17 martie 2026, asumându-și riscul unei porniri timpurii, potrivit Agrointeligența. Fermierul din Giulvăz (județul Timiș) a publicat imagini din câmp care au atras reacții în rândul colegilor, pe fondul instabilității meteo de la început de primăvară.
În primele trei zile de la debutul lucrărilor, Degianski a semănat 400 de hectare. El a motivat decizia prin încălzirea vremii și prin condițiile din teren, dar a admis implicit că momentul ales poate fi considerat devreme raportat strict la calendar.
„Start semănat floarea-soarelui astăzi, 17 martie 2026. 8,5 grade în sol la ora 8:30. 180 kg de uree pe hectar aplicate pe rând cu semănatoarea și densitatea, ca de obicei, 72.000 de boabe pe hectar”
La comentariile că a început prea devreme, fermierul a răspuns că decizia ține de prognoză și de mediile ultimilor ani, nu doar de dată. Totodată, a precizat că suprafețele semănate cu floarea-soarelui nu vor fi irigate.
Din explicațiile sale, aplicarea ureei la semănat nu ar afecta sămânța, deoarece fertilizantul și sămânța sunt plasate la distanță de câțiva centimetri, iar ureea este poziționată mai adânc decât sămânța. Fermierul a mai arătat că, la lucrările din 20 martie, temperatura în sol ajunsese la 11 grade Celsius.
Tehnologia de semănat descrisă de Alexander Degianski include următoarele elemente:
Contextul este relevant pentru fermierii care își calibrează calendarul de semănat în funcție de temperatura din sol și de riscurile de revenire a frigului. În acest caz, Degianski își asumă public strategia și argumentează că decizia se bazează pe condițiile din câmp și pe prognoză, nu pe o regulă fixă de dată.
Recomandate
Seceta a lovit puternic porumbul și floarea-soarelui , în timp ce grâul și alte cereale de vară au ajuns la niveluri record, potrivit TVRInfo . Informația indică o evoluție divergentă în agricultura locală: culturile de primăvară, mai expuse lipsei de apă în perioadele critice de vegetație, au fost afectate masiv, în timp ce culturile de vară au avut rezultate foarte bune. Pentru fermieri și pentru lanțurile din aval (furaje, zootehnie, procesare de ulei), scăderea producției la porumb și floarea-soarelui poate însemna presiune pe disponibilitatea materiei prime și pe costuri, chiar dacă o parte din impact depinde de prețurile din regiune și de importuri. În același timp, nivelurile record la grâu și la alte cereale de vară pot susține oferta internă și pot influența fluxurile comerciale, inclusiv capacitatea de export, în funcție de cererea externă și de logistica de transport. Articolul nu oferă, în fragmentul disponibil, cifre de producție sau o defalcare pe regiuni, dar pune accent pe rolul secetei ca factor determinant pentru culturile afectate și pe contrastul cu performanța cerealelor de vară. Rămâne de urmărit cum se vor reflecta aceste diferențe în prețurile la poarta fermei și în contractele din industrie, precum și dacă vor apărea măsuri suplimentare de sprijin sau ajustări ale planurilor de însămânțare pentru sezonul următor. [...]
Sprijinul redistributiv (CRISS) rămâne în 2026 la 53 euro/ha pentru 1-50 ha , potrivit AgroInfo , care citează informații obținute de la APIA. Plata este încadrată la intervenția PD-02 „Sprijin redistributiv complementar pentru venit” și se acordă anual, pe hectar eligibil, pentru exploatații între 1 și 50 de hectare. Conform articolului, CRISS este o plată decuplată (adică nu este legată de producție), prevăzută de art. 29 din Regulamentul (UE) 2021/2.115. Fermierii care depășesc 50 de hectare nu sunt eligibili pentru această plată, iar autoritățile pot respinge cererile dacă există indicii că exploatațiile au fost fragmentate artificial după 2020 pentru a intra în plafonul de eligibilitate. În Ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificările ulterioare, sunt menționate criteriile de bază și situațiile care pot duce la neeligibilitate. În esență, pentru a încasa CRISS în campania 2026, fermierii trebuie să bifeze condițiile de eligibilitate și să evite scenariile considerate „condiții artificiale” (fragmentări/divizări făcute cu scopul obținerii plății). Condițiile și excluderile prezentate în material includ: fermierul trebuie să fie eligibil pentru plata BISS (plata de bază pentru venit); exploatația trebuie să se încadreze în intervalul 1-50 ha; fermele care depășesc 50 ha nu sunt eligibile; nu sunt eligibile exploatațiile rezultate din fragmentări după 2020 făcute pentru obținerea CRISS; la transferul de exploatație între doi fermieri, plata se calculează la suprafața totală rezultată, dar dacă se depășește plafonul maxim, exploatația rezultată devine neeligibilă; sunt enumerate cazuri în care reducerea/fragmentarea nu este considerată făcută pentru obținerea CRISS: moștenirea, vânzarea de terenuri agricole, rezilierea unor contracte (închiriere/concesiune/arendă/comodat) din inițiativa locatorului și exproprierea. Aspect Ce prevede articolul (campania 2026) Intervenție PD-02 Sprijin redistributiv complementar pentru venit (CRISS) Cuantum menționat 53 euro/ha Interval eligibil de suprafață minim 1 ha, maxim 50 ha Condiție de bază fermier eligibil pentru plata BISS Neeligibilitate automată exploatații peste 50 ha Risc major de respingere fragmentare artificială după 2020 pentru a obține CRISS Exemple de situații acceptate (nu sunt „artificiale”) moștenire, vânzare teren, reziliere contracte din inițiativa locatorului, expropriere AgroInfo mai arată că, atunci când există suspiciuni de creare a condițiilor artificiale, funcționarul care administrează cererea poate notifica fermierul și îi poate solicita documente justificative privind motivele reducerii suprafeței. În mod explicit, suspiciunile vizează și situațiile în care un solicitant de CRISS în 2026 a avut în campaniile 2021-2025 o suprafață solicitată mai mare de 50 ha și și-a redus suprafața cu mai mult de 1 ha, iar reducerea ar trebui justificată prin tranzacții de tipul celor enumerate în ordin. [...]
Primii cartofi noi românești din solarii au ajuns deja la vânzare , iar la tarabe prețul urcă la circa 25 de lei/kg. În timp ce o parte dintre cultivatori au reușit să recolteze în a doua jumătate a lunii martie, alții își programează ieșirea pe piață în perioada Paștelui, inclusiv prin livrări către supermarketuri. În Dăbuleni (județul Dolj), cartofii noi produși în solarii sunt deja disponibili, iar prețul menționat este de aproximativ 25 de lei/kg la tarabe. Producția timpurie vine însă cu costuri și riscuri mai mari, mai ales într-un sezon cu temperaturi scăzute, care a întârziat dezvoltarea culturilor și a redus randamentele, conform relatărilor din teren. În Teleorman, fermierul Alexandru Țică (Peretu) spune că nu a început încă recoltarea din solar, deoarece tuberculii sunt încă mici, iar primele livrări ar urma să fie făcute de Paști către lanțuri de retail. El arată că în anii trecuți a vândut către supermarketuri la 12-13 lei/kg și că, pentru 2026, nu a stabilit încă un preț, invocând nemulțumirea față de nivelurile din sezoanele precedente. Fermierul lucrează cu Mega Image și afirmă că a primit o ofertă pentru testarea unei colaborări și cu un alt supermarket, cu posibilitatea semnării ulterioare a unui contract. „Încă n-am început să recoltăm cartofii din solar, sunt destul de mici și vom ieși în perioada sărbătărilor pascale. Noi nu am vândut cu mai mult de 12-13 lei în anii trecuți, către supermarketuri. Anul acesta nu ne-am gândit la un preț pentru că am fost un dezamăgiți de prețurile din anii trecuți, în mod special de anul trecut”, a spus cultivatorul pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO. „A fost frig rău. I-am pus din decembrie și să-i scoatem acum. Am avut șapte pânze pe ei, tunuri, plus a mai fost câte o sobă. Anul acesta e producția mult mai scăzută față de anul trecut, cred că cu 30%... Este o decalare de două săptămâni”, a spus cultivatoarea Marinela Roambă pentru gandul.ro . [...]
Prohibiția pescuitului la șalău și biban a intrat în vigoare în Delta Dunării , vineri, în Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD), potrivit AGERPRES . Măsura vine după ce pescuitul știucii a fost interzis la începutul lunii februarie. Cele trei specii ar urma să poată fi capturate din nou la finalul prohibiției generale a pescuitului în România, după data de 7 iunie. Conform unui anunț al Administrației RBDD, publicat pe pagina instituției de pe o rețea socială, șalăul și bibanul, la fel ca știuca, își încep reproducerea mai devreme decât multe alte specii (de exemplu ciprinidele). Din acest motiv, capturarea lor este interzisă înainte de intrarea în vigoare a ordinului general de prohibiție la nivel național. Actul normativ aprobat de Ministerul Mediului și de Ministerul Agriculturii stabilește că prohibiția pescuitului în România începe în habitatele piscicole naturale la 9 aprilie, iar în apele care constituie frontieră de stat la 24 aprilie. Reluarea activității este prevăzută pentru 8 iunie. În RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ la știucă, șalău, somn și crap este permis doar cu eliberarea imediată a capturilor, cu posibilitatea reținerii unui singur exemplar pe zi, dintr-o singură specie. [...]
Guvernul a aprobat continuarea subvenției la motorina folosită în agricultură , potrivit AgroInfo . Decizia a fost luată în ședința din 19 martie 2026, printr-o hotărâre de completare a HG nr. 1174/2014, iar Ministerul Agriculturii a anunțat că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) poate demara plățile. Actul normativ asigură continuitatea schemei de ajutor de stat care reduce costul motorinei utilizate în agricultură, prin rambursarea unei părți din acciză. Măsura vizează susținerea lucrărilor mecanizate din sectoarele vegetal, zootehnic și de îmbunătățiri funciare, cu actualizarea nivelului subvenției la legislația fiscală în vigoare. Pentru plățile aferente perioadei iulie 2025 – decembrie 2025, Guvernul a alocat 620.000.000 lei din bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2026. În 2026, diferența de acciză care se returnează fermierilor sub formă de rambursare este de 2,697 lei/litru, mai arată sursa citată. Rata accizei reduse a fost stabilită la 106,72 lei/1.000 litri, reprezentând conversia în lei a ratei minime de impozitare de 21 euro/1.000 litri, la cursul de 5,0821 lei pentru 1 euro (stabilit la 1 octombrie 2025). Subvenția se acordă ca diferență între acciza standard din Codul Fiscal (2.804,29 lei/1.000 litri) și rata accizei reduse pentru sectorul agricol, iar plățile vor fi procesate de APIA în limita bugetului aprobat. [...]
România vrea să înceapă exportul de cereale și carne de porc în China , după o întâlnire a ministrului Agriculturii, Florin Barbu , cu reprezentanții COFCO și WH Group, la sediul Ambasadei României din Republica Populară Chineză, potrivit Ziarul Financiar . COFCO este al doilea cel mai mare trader de cereale din România, iar WH Group deține Comtim, cel mai mare crescător de porci din România. Ministrul a spus că discuțiile cu WH Group au vizat dezvoltarea colaborărilor între companii mari din China, fermierii români și procesatorii locali, cu obiectivul ca „valoarea adăugată să rămână în țară”. În același context, Barbu a afirmat că România „trebuie să exporte mai mult, să proceseze mai mult și să câștige mai mult din propria producție agricolă”. Pe partea de cereale, Barbu a precizat că ANSVSA a transmis oficial documentația tehnică pentru autorizarea exportului, pas necesar pentru deschiderea pieței chineze. Ținta anunțată este ca, după campania de recoltare din vara lui 2026, o parte importantă din cerealele produse în România să meargă la export în China. În mod obișnuit, România exportă cereale către Egipt, Iordania, Orientul Mijlociu, dar și în state europene precum Spania și Germania, în condițiile în care este pe locul al patrulea în topul producătorilor de cereale din UE. În paralel, pe 18 martie 2026 au fost semnate protocoalele de export dintre România și China pentru carne de pasăre tratată termic, produse lactate și produse acvatice. ZF notează că, în 2025, exporturile de carne de pasăre au crescut cu 45% în volum, până la 156 milioane kg, și cu 57% în valoare, până la 421 milioane euro, pe baza datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică. Pentru carnea de porc, România are în prezent interdicție la export din cauza pestei porcine africane (PPA), însă negocierile vizează două direcții: exportul de carne supusă unor tratamente de reducere a riscului de PPA și exportul de carne congelată pe baza principiului regionalizării (din zone fără cazuri în ultimele 12 luni). Județele menționate ca fiind fără PPA în ultimele 12 luni sunt Bihor, Brașov, Dâmbovița, Hunedoara și Vâlcea, iar partea chineză și-a exprimat interesul pentru un audit și trimiterea unei delegații în România pentru evaluarea unităților de producție. În acest context, Barbu a afirmat că „în maximum două luni” ar urma să înceapă exportul de cereale și că există discuții avansate pentru exporturi de carne de porc și produse procesate din porc. Pe 17 martie 2026, ministrul a semnat în China un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în agricultură, care include facilitarea exportului de carne de pasăre tratată termic, lactate, produse acvatice, cereale și produse procesate din carne de porc. În plan comercial, ZF arată că în 2024 exporturile totale ale României în China au fost de 720 milioane euro, în timp ce importurile au ajuns la 7,8 miliarde euro, de circa zece ori mai mult, pe baza calculelor publicației folosind date INS. [...]
