Știri
Tag: giulvaz

Fermierii reclamă pagube la porumb, dar intervenția împotriva ciorilor e blocată de protecția legală a păsărilor , ceea ce riscă să împingă costurile în sus prin reînsămânțări și pierderi de producție, potrivit Libertatea . Un caz prezentat este cel al lui Alexander Degianski , agronom din Giulvăz (județul Timiș), care spune că păsările au devastat solele însămânțate cu porumb, răsărit „ca la carte”. Într-un video publicat online, el descrie precizia cu care ciorile scot boabele din pământ: „Cât de bine știe cioara unde-i bobul de porumb, la fix. Deci nu ratează niciunul.” Costuri operaționale: reînsămânțare și suprafețe compromise Din relatările fermierilor, problema nu este punctuală, ci repetitivă și cu efect direct asupra lucrărilor din câmp. În comentariile din mediul online citate de publicație apar exemple de pierderi care duc la refacerea culturii: un fermier din Timiș spune că ajunge să „întoarcă cultura” (adică să o desființeze și să reia semănatul) și că a făcut sesizări către autorități fără să vadă „măsură concretă”; un fermier din Caraș-Severin afirmă că „anul trecut, de trei ori am semănat”; un producător de porumb menționează distrugerea a trei hectare de cultură; în Gottlob (Timiș), ciorile sunt descrise drept „inamicul numărul 1” pentru cultivatorii de lubenițe și legume. Materialul nu oferă o evaluare agregată a pagubelor la nivel național, însă indică faptul că fermieri din mai multe zone raportează situații similare. Blocaj de reglementare: „monumente ale naturii” Degianski susține că posibilitățile de intervenție sunt limitate deoarece ciorile sunt protejate de lege, descriindu-le drept „monument al naturii” și comparând situația cu perioade în care vânătorii ar fi avut posibilitatea să le vâneze. În acest context, fermierii cer autorităților soluții „eficiente” pentru limitarea impactului asupra producției, pe fondul altor dificultăți deja existente în agricultură, precum seceta, mai notează publicația. [...]

Agronomul Alexander Degianski a început semănatul florii-soarelui pe 17 martie 2026 , asumându-și riscul unei porniri timpurii, potrivit Agrointeligența . Fermierul din Giulvăz (județul Timiș) a publicat imagini din câmp care au atras reacții în rândul colegilor, pe fondul instabilității meteo de la început de primăvară. În primele trei zile de la debutul lucrărilor, Degianski a semănat 400 de hectare. El a motivat decizia prin încălzirea vremii și prin condițiile din teren, dar a admis implicit că momentul ales poate fi considerat devreme raportat strict la calendar. „Start semănat floarea-soarelui astăzi, 17 martie 2026. 8,5 grade în sol la ora 8:30. 180 kg de uree pe hectar aplicate pe rând cu semănatoarea și densitatea, ca de obicei, 72.000 de boabe pe hectar” La comentariile că a început prea devreme, fermierul a răspuns că decizia ține de prognoză și de mediile ultimilor ani, nu doar de dată. Totodată, a precizat că suprafețele semănate cu floarea-soarelui nu vor fi irigate. Din explicațiile sale, aplicarea ureei la semănat nu ar afecta sămânța, deoarece fertilizantul și sămânța sunt plasate la distanță de câțiva centimetri, iar ureea este poziționată mai adânc decât sămânța. Fermierul a mai arătat că, la lucrările din 20 martie, temperatura în sol ajunsese la 11 grade Celsius. Tehnologia de semănat descrisă de Alexander Degianski include următoarele elemente: densitate: 72.000 de boabe/ha distanță între rânduri: 70 cm fertilizare la rând: 180 kg/ha uree simplă (singura fertilizare „la rădăcină”, conform fermierului) adâncime de semănat: 3-4 cm utilaj: semănătoare Väderstad Tempo cu buncăr central, tractată de un tractor John Deere Contextul este relevant pentru fermierii care își calibrează calendarul de semănat în funcție de temperatura din sol și de riscurile de revenire a frigului. În acest caz, Degianski își asumă public strategia și argumentează că decizia se bazează pe condițiile din câmp și pe prognoză, nu pe o regulă fixă de dată. [...]