Știri
Știri din categoria Agricultură
Producătorii americani de carne de vită încearcă să redeschidă piața Chinei, după ce majoritatea au rămas fără licențe de export, iar subiectul ar urma să ajungă pe agenda summitului Trump–Xi din 14–15 mai, potrivit Reuters.
Miza este una economică și de acces la piață: exporturile de vită ale SUA către China au atins un vârf de 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,8 miliarde lei) în 2022, înainte ca Beijingul să lase să expire înregistrările (autorizațiile) necesare pentru export.
Peste 400 de abatoare și unități americane au pierdut eligibilitatea de export în ultimul an, după ce permisiunile acordate de China între martie 2020 și aprilie 2021 au expirat, arată datele vamale chineze citate de Reuters. Acestea reprezentau aproximativ 65% din unitățile care fuseseră înregistrate anterior. Pentru încă trei unități, accesul ar urma să expire în iunie, potrivit U.S. Meat Export Federation.
China nu a explicat de ce a lăsat să expire aceste înregistrări, deși acest lucru ar încălca acordul comercial „Phase One” semnat cu Washingtonul în 2020, a declarat pentru Reuters Joe Schuele, purtător de cuvânt al unei asociații de profil.
În acest context, producătorii și procesatorii americani speră ca întâlnirea dintre președintele SUA, Donald Trump, și liderul chinez, Xi Jinping, să creeze cadrul pentru reînnoirea licențelor. Casa Albă ar fi transmis în ultimele săptămâni către United States Cattlemen's Association că tema va fi discutată la summit, potrivit președintelui asociației, Justin Tupper.
„Am cerut să se asigure că va face parte din discuție, iar răspunsul a fost: Va fi”, a spus Tupper.
Casa Albă a direcționat întrebările către Departamentul Agriculturii, care nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar Ministerul Comerțului din China și Administrația Generală a Vămilor nu au răspuns, de asemenea, solicitărilor.
Reuters notează că prețurile la carnea de vită în SUA au atins niveluri record pe fondul scăderii efectivelor de bovine, ceea ce reduce exporturile și stimulează importurile. Totuși, momentul ar putea favoriza o eventuală redeschidere a accesului către China, inclusiv în condițiile în care Australia se apropie de atingerea unui prag de tip „safeguard” (mecanism de protecție) la mijlocul lui 2026, potrivit lui Schuele.
Pe de altă parte, sursa arată că Beijingul a introdus în decembrie un sistem de cote la importurile de vită, cu un tarif de 55% pentru importurile care depășesc cota, pentru furnizori majori precum SUA și Australia, ca măsură de protejare a industriei interne.
În plus, actori din industria chineză intervievați de Reuters se îndoiesc că reluarea licențelor ar duce automat la o creștere puternică a importurilor: carnea de vită americană ar avea un tarif cu 10% mai mare decât cea australiană și ar concura cu producători locali care urcă spre segmente cu valoare adăugată mai mare. Un director din Beijing a descris subiectul drept „monedă de negociere”, iar un alt executiv a spus că o reînnoire ar fi „pur și simplu un gest politic”.
Pentru producătorii americani, următorul reper este summitul din 14–15 mai; însă chiar dacă se obține reînnoirea licențelor, rămâne neclar în ce măsură aceasta s-ar traduce rapid în volume mai mari pe o piață unde China își consolidează protecțiile și producția internă.
Recomandate
Dependența României de importuri la lactate a urcat costul economic la un deficit de circa 700 milioane euro (aprox. 3,5 miliarde lei), în condițiile în care Ungaria a ajuns să acopere grosul aprovizionării externe, potrivit Newsweek . Între 2014 și 2025, Ungaria a furnizat între 67% și 78% din importurile românești de produse lactate, conform unui raport sectorial al Autorității române pentru concurență citat de publicație. În acest context, piața românească a devenit una „strategică” pentru exportatorii maghiari, mai ales pe segmentul produselor prelucrate, cu valoare adăugată mai mare. De ce contează: problema nu e producția totală, ci integrarea în procesare România produce anual aproximativ 4,4 milioane de tone de lapte crud, dar doar circa o treime ajunge la prelucrarea industrială. Țara este pe locul 10 în UE la producția de lapte crud, însă abia pe locul 17 la cantitatea de lapte colectată de procesatori, ceea ce indică o ruptură între fermă și industrie. Autoritatea de concurență avertizează că importurile nu sunt cauza, ci consecința problemelor structurale din sector. Printre factorii indicați în raport se numără: fragmentarea exploatațiilor (aproximativ trei sferturi dintre ferme au sub cinci vaci de lapte); productivitatea scăzută; un sistem de colectare deficitar; putere de negociere limitată a fermierilor, care nu pot asigura volume constante și standardizate pentru fabrici. Productivitate mult sub media UE și scădere a colectării interne Producția medie pe vacă în România este de 3.580 kg de lapte, față de media UE de 8.450 kg, potrivit presei maghiare citate în articol. Pe partea de materie primă pentru industrie, cantitatea de lapte crud colectată de procesatori a scăzut de la 1,235 milioane de tone în 2024 la aproximativ 1,1 milioane de tone în 2025. În paralel, în 2024 importurile de lapte crud au crescut cu aproape 40%, semn că industria a compensat prin achiziții din afara țării. Importuri aproape de 1 miliard euro și recomandări pentru reducerea dependenței În 2025, importurile de produse lactate ale României s-au apropiat de 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), iar deficitul comercial a fost de aproximativ 700 milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei), potrivit datelor prezentate. Pentru reducerea dependenței pe termen lung, raportul citat recomandă măsuri de consolidare a sectorului: cooperare între producători prin cooperative , finanțare preferențială și relații mai stabile în lanțul de aprovizionare, astfel încât procesatorii să poată contracta volume previzibile și cu calitate uniformă. [...]
Seceta pedologică moderată și puternică persistă în mai multe regiuni și poate pune presiune pe randamentele la grâu și porumb , în condițiile în care ANM indică deficite de umiditate în sol pe suprafețe extinse, potrivit Economica . La grâul de toamnă, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0–100 cm rămâne în limite satisfăcătoare până la optime în Oltenia și Muntenia, cea mai mare parte a Dobrogei și a Moldovei, local în sudul și centrul Transilvaniei, izolat în nord-est și în vestul Banatului, respectiv sud-estul Crișanei. În schimb, în Maramureș și pe suprafețe extinse din Crișana, dar și local în nordul și centrul Transilvaniei, nordul și nord-vestul Banatului, estul și centrul Moldovei și nordul Dobrogei, ANM semnalează secetă pedologică moderată și puternică. În cultura porumbului, rezerva de umiditate pe profilul 0–100 cm este descrisă ca satisfăcătoare până la optimă în cea mai mare parte a Banatului, Olteniei, Munteniei, Dobrogei și Moldovei, precum și local în nord-estul, centrul și sudul Transilvaniei. Totuși, conținutul de apă din sol coboară la valori scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) în Maramureș și Crișana și, local, în centrul și nord-vestul Transilvaniei, nordul Banatului, nord-estul Munteniei, nordul Dobrogei, sud-estul Moldovei și sudul Olteniei. Efecte în câmp: vegetație accelerată, dar risc de stres în zonele fără apă ANM estimează procese vegetative „normale și chiar intensificate” la culturile de câmp și la speciile pomicole și viticole, pe fondul unui regim termic mai ridicat decât în mod obișnuit, mai ales acolo unde solul are o bună aprovizionare cu apă. În zilele cele mai calde, maximele peste pragurile biologice critice de rezistență ale plantelor (30–32°C) pot accelera acumularea substanței uscate și maturarea la cerealierele de toamnă. În același timp, la culturile prășitoare din zonele afectate de secetă pedologică pot apărea fenomene de stres, precum ofilirea temporară, răsucirea și uscarea parțială a frunzelor, mai ales la amiază. Stadiul culturilor și lucrările agricole: recoltări în derulare, condiții în general favorabile Pe partea de fenologie și lucrări, ANM indică: la orzul de toamnă continuarea recoltării în cea mai mare parte a zonelor, cu posibilitate de finalizare în sud, sud-vest și vest; la grâul de toamnă, maturitate în lapte și ceară (30–100%) și maturitate deplină (10–100%), local fiind posibilă declanșarea recoltării; la rapiță, finalizarea formării boabelor în silicve (80–100%), predominant maturitate deplină (10–100%) și începutul recoltării; la floarea-soarelui, înfrunzire (14–25 frunze), formarea capitulului (10–100%) și înflorire (10–40%); la porumb, predominant înfrunzire (10–20 frunze) și apariția paniculului (10–40%) la hibrizii extratimpurii și timpurii; la sfecla de zahăr, înfrunzire (15–28 frunze) și alungirea axei hipocotile (20–100%); la cartof, creșterea lăstarilor laterali (90–100%), îmbobocire și înflorire (10–100%) și formarea tuberculilor (10–60%); la pomi, creșteri vegetative și coacere, cu recoltări în curs la cireș, vișin și cais unde s-a atins maturitatea tehnologică; la vița-de-vie, înfrunzire și înflorire, iar la soiurile timpurii de masă dezvoltarea intensă a boabelor. În zilele fără precipitații, lucrările în câmp (fertilizări, erbicidări, prașile, tratamente fitosanitare, recoltare) ar urma să se desfășoare, „pe ansamblu”, în condiții favorabile. Prognoza meteo: mai cald decât normal și ploi puține Perioada analizată este caracterizată de o vreme mai caldă decât normal la nivel național, „chiar caniculară” în zonele de câmpie. Temperatura medie diurnă este estimată între 18 și 33°C, cu 1–9°C peste mediile climatologice în majoritatea regiunilor agricole. Maximele ar urma să ajungă la 25–40°C, iar minimele la 10–25°C. Din punct de vedere pluviometric, sunt așteptate ploi locale, izolat sub formă de aversă, reduse cantitativ, cu descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului. [...]
Criza îngrășămintelor obligă fermierii să reducă dozele la culturile de toamnă , cu risc de producții mai mici și presiune suplimentară pe bugete, potrivit Agrointel . Publicația descrie un cumul de probleme – de la acces limitat la fertilizanți până la volatilitatea prețurilor – care împinge fermele să își refacă planurile de fertilizare înaintea campaniei de toamnă. În primul rând, fermierii se confruntă cu dificultăți de aprovizionare , în condițiile în care „sursele de aprovizionare sunt blocate sau epuizate”, ceea ce poate însemna că nu se pot asigura cantitățile necesare pentru aplicările planificate. A doua presiune este costul , alimentat de „tensiunile geopolitice” și „perturbările lanțurilor de aprovizionare”, care duc la scumpiri și, implicit, la ajustări de buget. Consecința operațională directă este reducerea cantităților aplicate sau amânarea unor decizii, pe fondul lipsei de predictibilitate. Ce se schimbă în planurile de fertilizare Materialul indică mai multe efecte concrete asupra deciziilor din fermă: amânarea sau ajustarea drastică a planurilor de fertilizare, din cauza incertitudinii privind prețurile și disponibilitatea; reducerea dozelor pentru a rămâne în bugete mai restrânse, cu riscul unei fertilizări insuficiente; accent mai mare pe alegerea tipului de îngrășământ , inclusiv formulări care „optimizează absorbția nutrienților”, cum ar fi cele cu efecte biostimulatoare (substanțe care susțin procesele fiziologice ale plantei, pentru o utilizare mai eficientă a nutrienților). Miza economică: producții mai mici și venituri sub presiune Agrointel leagă aceste ajustări de un posibil impact negativ asupra productivității culturilor de toamnă , ceea ce poate însemna producții mai mici și, în lanț, venituri mai reduse pentru fermieri. Publicația menționează și o implicație mai largă, la nivel de „securitate alimentară generală”, în măsura în care scăderea producției se extinde. În finalul materialului este inclusă și o poziție atribuită lui Aurel Ghirca, director tehnic Dekagro România , care susține că îngrășămintele granulate ale companiei ar rămâne o opțiune „viabilă” și la doze reduse, prin combinarea nutrienților cu substanțe biostimulatoare și amelioratori de sol, pentru a menține productivitatea în condiții de fertilizare redusă. [...]
Întârzierea pepenilor de Dăbuleni pune presiune pe prețul minim de rentabilitate , iar producătorii spun că au nevoie de 3–4 lei/kg ca să-și acopere costurile, pe fondul unui sezon de primăvară rece și instabil, potrivit Antena 3 . În Dăbuleni, lubenițele ajung pe tarabe mai târziu deoarece nu s-au copt complet, după un început de an „dificil din punct de vedere meteorologic”. Un cultivator citat de publicație vorbește despre o întârziere de „7–10 zile”, iar în material se menționează că pepenii ar putea apărea în piețe cu aproximativ două săptămâni mai târziu decât de obicei. Ce a generat întârzierea și de ce contează economic Producătorii pun evoluția mai lentă a culturilor pe seama ploilor și a diferențelor mari de temperatură dintre zi și noapte, care au influențat dezvoltarea plantelor. În acest context, miza se mută pe prețul de vânzare: fermierii spun că, dacă prețurile scad ca în anii trecuți, activitatea devine greu de susținut. „Dacă am vinde pepenii cu 3 lei, 3 lei şi ceva... 4 lei, ne-am scoate investiţia şi am avea şi ceva profit. Dacă preţul va scădea ca în anii precedenţi, de data asta ne cam lăsăm...” Costuri: investiție de circa 5.000 de euro/hectar Antena 3 notează că investițiile pentru un hectar de pepeni ajung la aproximativ 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei). Pentru cultivatorii din zonă, pepenii reprezintă principala sursă de venit, iar recuperarea investiției depinde direct de prețul obținut în piață, mai ales într-un sezon cu întârzieri. În lipsa altor date din material despre volume estimate sau contracte de livrare, rămâne de văzut dacă întârzierea va fi compensată de prețuri suficient de mari la început de sezon sau dacă presiunea concurenței și a ofertei ulterioare va împinge cotațiile sub pragul considerat rentabil de producători. [...]
Producția de brânzeturi din România a urcat la peste 107.000 de tone , însă decalajul față de jucătorii mari din regiune rămâne major: România produce de zece ori mai puțin decât Polonia, potrivit Ziarul Financiar . Datele vin dintr-un raport despre piața laptelui lansat recent de Consiliul Concurenței , care indică o creștere de aproape 70% a producției în ultimul deceniu. În 2025, producția a depășit 107.000 de tone, în creștere cu 5% față de anul precedent, conform acelorași date. Raportul notează că, deși în 2023 a existat o ușoară scădere, pe termen lung trendul rămâne ascendent. Ce explică avansul și unde se vede presiunea din costuri Consiliul Concurenței indică drept posibile cauze pentru scăderea din 2023 o combinație de factori, între care creșterea costurilor de producție (energie, furaje) și diminuarea cantității de materie primă. În același timp, creșterea pe termen lung ar fi susținută de cerere, pe fondul schimbării obiceiurilor alimentare și al orientării către produse cu valoare nutritivă ridicată. De ce contează: creștere internă, dar competitivitate limitată Chiar dacă producția locală a accelerat în ultimii ani, comparația cu Polonia sugerează o problemă de scală și competitivitate: România rămâne un producător relativ mic într-o categorie unde volumele contează pentru costuri, investiții și puterea de negociere în lanțul alimentar. Raportul citat de Ziarul Financiar nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre măsuri sau pași următori, însă fotografia de ansamblu indică o piață în creștere, vulnerabilă la șocuri de cost și la limitări de materie primă, cu un decalaj încă mare față de liderii regionali. [...]
Ucraina a introdus un regim special de protecție a plantelor după apariția unor focare de lăcuste migratoare, cu tratamente insecticide și monitorizare extinsă, potrivit Agrointel . Măsura ridică miza operațională pentru fermele din zonele afectate, prin costuri și restricții asociate intervențiilor fitosanitare, inclusiv notificarea apicultorilor. În regiunea Dnipropetrovsk a fost instituit regimul special, iar supravegherea a fost intensificată și în alte două regiuni, conform Serviciului de Stat pentru Protecția Alimentației și Consumatorilor , citat de delatifundist.com. Ce a declanșat intervenția În urma inspecțiilor fitosanitare, densitatea lăcustelor migratoare a ajuns local la 30–40 de indivizi pe 1 m² , iar regimul special a fost introdus pe o suprafață de 30 de hectare . În perimetrul vizat, autoritățile au indicat: monitorizare continuă; tratamente cu insecticide; controlul răspândirii dăunătorului; informarea apicultorilor privind măsurile de protecție. Situația din alte regiuni și riscul de extindere În regiunea Odesa, autoritățile nu au raportat răspândire în masă în culturile agricole. Până la 22 iunie , au fost verificate culturi de floarea-soarelui, porumb, cereale de iarnă și de primăvară, precum și ierburi perene, fără identificarea lăcustelor migratoare pe câmpuri. Totuși, lăcustele au fost identificate în 5% din suprafețele studiate pe ierburi perene și în 13% pe terenuri nearabile. Numărul mediu raportat este de 0,5–1 individ pe 1 m² , iar structura populației arată că 98% sunt specii nemigratoare; lăcusta italiană are o pondere de 2% . Serviciul a avertizat că vremea caldă și uscată poate accelera creșterea populațiilor, în special pe terenuri nearabile, margini de drum și pășuni, cu posibilă deplasare către culturile agricole atunci când baza alimentară scade. Fermierilor li s-a recomandat să intensifice monitorizarea. În regiunea Herson, nu au fost detectate focare masive sau roiuri pe terenurile agricole, dar, din cauza apropierii de comunitatea Zelenodolsk (regiunea Dnipropetrovsk), fermelor li s-a recomandat să inspecteze periodic terenurile nearabile, pășunile și marginile drumurilor. De ce contează pentru ferme Mesajul autorităților ucrainene este că teritoriile abandonate reprezintă cel mai mare risc de reproducere în masă și pot deveni focare de răspândire. Fermierii sunt îndemnați să anunțe imediat structurile teritoriale ale serviciului și să localizeze focarele dacă observă acumulări în masă de lăcuste. [...]
