România și Slovacia cer schimbarea regimului de protecție al ursului brun, invocând costuri tot mai mari pentru comunități și agricultură, potrivit Adevărul. Cele două state solicită Comisiei Europene o flexibilizare a regulilor de gestionare, pe fondul creșterii numărului de urși și al înmulțirii incidentelor în gospodării, ferme și zone turistice.

Demersul are o miză de reglementare cu efect economic direct în mediul rural: Bucureștiul și Bratislava susțin că actualul regim strict de protecție nu mai reflectă „realitatea din teren” în țările care găzduiesc cele mai numeroase efective de urs brun din UE și care suportă, în consecință, o parte disproporționată din costuri (inclusiv despăgubiri pentru pagube și măsuri de protecție a comunităților).

Ce solicită concret România și Slovacia la nivel european

Cele două țări au transmis o poziție comună către Comisia Europeană, prin care cer inițierea unei analize pentru introducerea unei flexibilități sporite în regimul de protecție al ursului brun. Subiectul urmează să fie discutat la următoarea reuniune a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH).

În document, România și Slovacia cer, în esență:

• clarificări privind aplicarea prevederilor europene pentru marile carnivore atunci când populațiile au atins și mențin o „stare favorabilă de conservare”;
• recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management;
• analizarea posibilității unui regim mai flexibil de gestionare, pentru reducerea conflictelor om–animal.

De ce contează pentru agricultură și comunitățile rurale

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România și Slovacia găzduiesc împreună peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană. În același timp, cele două state afirmă că suportă cea mai mare parte a responsabilităților asociate conservării, inclusiv costurile generate de pagube și de măsurile necesare pentru protejarea comunităților locale.

Argumentul central este că succesul conservării a dus la creșterea semnificativă a efectivelor, iar autoritățile au nevoie de instrumente mai eficiente pentru a preveni incidentele care afectează siguranța publică și activitățile agricole.

Precedentul invocat: abordarea UE în cazul lupului

România și Slovacia indică drept precedent faptul că UE a acceptat recent o abordare mai flexibilă pentru lup și sugerează că un model similar ar putea fi analizat și pentru ursul brun în statele unde specia nu mai este considerată vulnerabilă din perspectiva conservării.

Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a susținut că protejarea biodiversității trebuie să fie compatibilă cu siguranța cetățenilor și cu protejarea activităților economice din mediul rural.

„Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână. România a demonstrat că poate asigura menținerea unei populații viabile de urs brun, însă succesul conservării nu poate fi măsurat doar prin numărul exemplarelor. Atunci când comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari, este nevoie de instrumente de management adaptate realității din teren.”

Ministerul Agriculturii afirmă că va continua discuțiile la nivel european pentru soluții care să mențină populația de urs brun într-o stare favorabilă de conservare, dar să reducă riscurile pentru oameni și pentru activitățile economice din zonele rurale.