Știri
Știri din categoria Credite
BRD extinde prefinanțarea subvențiilor APIA până la 90% și mută integral online accesul pentru micii fermieri, cu o dobândă mai mică pentru cererile depuse digital, potrivit Banking News. Banca a semnat convenții de colaborare cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru campania anuală de prefinanțare.
Finanțarea este gândită ca un avans de lichiditate pentru ferme, într-un moment în care capitalul de lucru rămâne critic pentru achiziția de inputuri, derularea lucrărilor agricole și susținerea ciclurilor de producție. Conform informațiilor din articol, creditele pot ajunge la până la 90% din valoarea subvențiilor pe care fermierii urmează să le încaseze până la finalul anului 2026.
Noutatea campaniei este digitalizarea completă a procesului pentru micii fermieri. BRD indică faptul că întregul flux se poate face online, de la:
Pentru fermierii care aleg canalul online, banca menționează condiții mai bune de finanțare, printr-o marjă de dobândă mai redusă:
„Prin încheierea convențiilor anuale cu APIA și AFIR, BRD facilitează accesul la finanțare al fermierilor, contribuind la stabilitatea financiară a exploatațiilor agricole și implicit la dezvoltarea sectorului. Canalul online pe care îl punem la dispoziție asigură rapiditate și comoditate, adaptând serviciile noastre la nevoile actuale ale clienților”, a declarat Lidia Capmare, Director al Departamentului Fonduri Europene și Programe Naționale din cadrul BRD.
În esență, miza pentru fermieri este combinarea accesului mai rapid la cash cu un cost de finanțare mai mic atunci când cererea este depusă online, în cadrul campaniei de prefinanțare derulate pe baza convențiilor cu APIA și AFIR.
Recomandate
BRD extinde prefinanțarea subvențiilor agricole până la 90% și mută procesul integral online , ceea ce poate reduce presiunea de lichiditate din ferme în plin ciclu de producție, potrivit Ziarul Financiar . Banca a semnat convenții de colaborare cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru campania anuală de prefinanțare a subvențiilor agricole. În baza acestor convenții, fermierii pot accesa credite de până la 90% din valoarea subvențiilor pe care urmează să le încaseze până la finalul anului. Finanțările sunt destinate susținerii capitalului de lucru, într-un context în care exploatațiile agricole au nevoie de lichidități pentru a acoperi cheltuielile recurente din ciclurile de producție. „Prin încheierea convenţiilor anuale cu APIA şi AFIR, BRD facilitează accesul la finanţare al fermierilor, contribuind la stabilitatea financiară a exploataţiilor agricole şi implicit la dezvoltarea sectorului”, spune Lidia Capmare, directoarea Departamentului Fonduri Europene şi Programe Naţionale al BRD. Digitalizarea accesului la credit, elementul operațional-cheie BRD precizează că aceste credite vor putea fi accesate inclusiv prin canalul online al băncii, care a fost actualizat astfel încât fermierii să poată parcurge integral digital procesul de finanțare: solicitarea creditului; încărcarea documentelor; semnarea contractului; virarea sumelor în cont. Context: dimensiunea BRD BRD Groupe Société Générale operează o rețea de 334 de unități, iar activele totale ale băncii se ridicau la 97,9 miliarde lei la finalul lunii martie 2026. [...]
Raiffeisen are cea mai mică dobândă fixă din comparația principalelor oferte ipotecare din iunie 2026 , potrivit datelor publicate de Credit Intelligent , într-o analiză realizată de brokerul de credite Alexandru Mihaita. Comparația include ofertele BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit și ING pentru credite ipotecare cu dobândă fixă în primii ani și dobândă variabilă ulterior, având ca exemplu un împrumut de 500.000 de lei. În clasamentul ofertelor „verzi” cu dobândă fixă pe 3 ani, cea mai redusă dobândă este cea a Raiffeisen Bank, de 4,55% pe an, disponibilă pentru clienții cu venituri de peste 2.000 de euro și asigurare de viață. Urmează BRD cu 4,65%, BCR și ING cu câte 4,79%, în timp ce UniCredit pornește de la 4,99% pentru clienții care își virează salariul și îndeplinesc condițiile băncii. Cum arată comparația principalelor oferte Bancă Dobândă fixă 3 ani (ofertă verde) Avans minim Raiffeisen 4,55% 15% BRD 4,65% 20% BCR 4,79% 15% ING 4,79% până la 40% pentru cea mai bună ofertă UniCredit 4,99% 15% Diferențele dintre oferte nu se rezumă însă doar la dobândă. Costurile de analiză, asigurările obligatorii, condițiile privind veniturile sau virarea salariului și valoarea avansului pot influența semnificativ costul total al creditului. Rate lunare estimate Pentru scenariile prezentate în analiză, ratele lunare orientative cu asigurare inclusă sunt: UniCredit: aproximativ 2.650 lei; Raiffeisen: aproximativ 2.678 lei; BCR: aproximativ 2.750 lei; ING: aproximativ 2.750 lei; BRD: aproximativ 2.743 lei. UniCredit se remarcă și prin perioada maximă de creditare de până la 420 de luni, peste limita de 360 de luni întâlnită la majoritatea concurenților. Ce condiții cer băncile Ofertele cele mai atractive sunt de regulă condiționate de: încasarea salariului în contul băncii; asigurare de viață; anumite praguri de venit; achiziția unei locuințe cu performanță energetică ridicată; avans mai mare la cumpărarea locuinței. În cazul creditelor „verzi”, instituțiile bancare oferă reduceri de dobândă pentru imobile încadrate în anumite clase energetice, precum clasa A sau, în unele situații, clasa B pentru construcțiile mai noi. Datele prezentate au caracter orientativ și pot fi modificate de bănci. Condițiile finale sunt stabilite în momentul aprobării finanțării, iar negocierile individuale pot conduce la costuri diferite față de cele din ofertele standard. [...]
APIA a semnat acorduri cu băncile, deblocând creditele-punte pe baza adeverințelor de subvenție , astfel încât fermierii care au depus cereri pentru plățile din acest an pot obține din nou finanțare înainte de încasarea efectivă a subvențiilor, potrivit Agrointel . Informația a fost anunțată de deputatul Alexandru Popa (PNL), vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, care a precizat că semnarea a avut loc marți, 28 aprilie. Acordurile vizează credite acordate de bănci pe baza adeverințelor APIA, adică documente care confirmă că fermierul are o cerere depusă și poate încasa subvenția. Ce se schimbă pentru fermieri: acces la lichiditate înainte de plata subvenției Miza este una operațională și de cash-flow: fermierii pot folosi subvenția viitoare ca bază pentru un „credit-punte” (finanțare temporară până intră banii), într-o perioadă în care cheltuielile cu inputurile agricole sunt presante. Deputatul descrie mecanismul drept „ scontarea APIA ”, explicând că fermierii își pot „lua subvențiile printr-un credit garantat de APIA”, ceea ce ar aduce „un plus în această perioadă critică”. „Astăzi APIA a semnat acordurile cu băncile pentru scontarea APIA. Ce este scontarea APIA? Scontarea APIA ajută fermierii să își ia subvențiile printr-un credit garantat de APIA, care aduce un plus în această perioadă critică pentru fermierii din România.” Context: blocaj semnalat cu o săptămână înainte Publicația amintește că, pe 22 aprilie, a semnalat public că fermierii care depuseseră cererea la APIA pentru subvențiile din 2026 nu puteau obține adeverințe pentru creditele-punte, deoarece agenția nu avea încă încheiate acorduri cu băncile. La acel moment, fermierii nu primiseră un termen pentru semnare. În același context, un agricultor din Bacău a transmis, prin intermediul publicației, că întârzierea îi pune în dificultate în privința fertilizării și tratamentelor la culturi și că situația este „urgentă”. Ce urmează Din informațiile prezentate, semnarea acordurilor ar trebui să permită reluarea emiterii adeverințelor și, implicit, accesarea creditelor de la băncile partenere. Materialul nu precizează lista băncilor, condițiile de cost sau calendarul efectiv de operaționalizare în teritoriu. [...]
Deși creditarea crește în 2025, România rămâne cu o intermediere financiară foarte joasă , ceea ce limitează capacitatea economiei de a finanța investiții și de a aloca eficient resursele, potrivit unei analize din Economedia , bazată pe Raportul anual 2025 al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) . Creșterea împrumuturilor bancare a fost susținută în principal de populație: creditarea de la bănci a avansat cu 5,8% în ritm anual în 2025, cu un plus de 8,3% pe segmentul populației, față de 3,5% în cazul creditelor către companiile nefinanciare. În paralel, creditarea prin instituții financiare nebancare (IFN) a avut o dinamică anuală mai rapidă, de 15,8%, însă reprezintă doar 8% din totalul îndatorării sectorului real (în creștere cu 0,7 puncte procentuale față de decembrie 2024). Intermediere financiară: decalaj major față de UE CNSM descrie nivelul redus al intermedierii financiare drept o „vulnerabilitate structurală persistentă”, cu efecte asupra capacității României de a susține investiții productive și creștere economică durabilă. România se află pe ultima poziție în UE la ponderea activelor sectorului bancar în PIB: 49,3% în trimestrul al treilea din 2025, mult sub media UE de 210,2%. Raportul indică și comparații regionale, unde diferențele rămân semnificative: Polonia (93%), Bulgaria (96,6%) și Ungaria (110,5%). Un element asociat este incluziunea financiară: 71% din populația de peste 15 ani avea un cont bancar sau la o instituție similară în 2024 (69% în 2021), dar sub media UE de 94%. CNSM notează că nivelul modest de incluziune afectează disproporționat categoriile vulnerabile (venituri reduse, educație scăzută, mediul rural). Valuta accelerează la firme, în timp ce la populație scade Finanțarea în monedă străină a accelerat, depășind dinamica împrumuturilor în lei (10,8% față de 4,2% la decembrie 2025). Motorul a fost creditul în valută acordat companiilor nefinanciare, atât de bănci (18,3%), cât și de IFN (11,6%). La nivelul firmelor, 50,8% din datoria la bănci este denominată în valută. În schimb, în portofoliul de credite al populației, ponderea împrumuturilor în valută este de 7,4% și „în continuă scădere”, pe fondul măsurilor macroprudențiale aplicate de BNR, diferențiat în funcție de valută. Standardele de creditare s-au înăsprit, cu un episod de relaxare la ipotecare Pe parcursul lui 2025, băncile au raportat o înăsprire netă a standardelor de creditare atât pentru companiile nefinanciare, cât și pentru creditele de consum ale populației. La creditele pentru achiziția de terenuri sau locuințe, primul trimestru a adus o relaxare a condițiilor, urmată de înăspriri în trimestrele următoare, pe fondul așteptărilor privind situația economică generală; la final de an, standardele au rămas nemodificate. Riscuri: deteriorare la firme și atenție la recalcularea dobânzilor la ipotecare În sectorul companiilor nefinanciare, raportul arată o temperare a creșterii creditării bancare (3,8% în decembrie 2025, după 7,1% în 2024) și o deteriorare a capacității de plată: rata creditelor neperformante a urcat la 5,5% în decembrie 2025 (+1,5 puncte procentuale anual). Segmentele cu risc mai ridicat menționate de CNSM includ: creditele către IMM (6% față de 4,5% la corporații), în special micro și mici (7% fiecare); expunerile către sectorul imobiliar comercial (6,2%); creditele cu garanții de stat (9,9%); creditele în valută către companii, unde o parte redusă din expuneri este acoperită la riscul valutar. Pentru populație, analiza plasează sectorul în zona de risc redus, cu o situație financiară „robustă” și reziliență ridicată, dar avertizează că vulnerabilitățile se pot accentua dacă veniturile disponibile reale încetinesc sau scad, sub presiunea inflației, a măsurilor fiscale și a unei dinamici economice moderate. La finalul lui 2025, rata creditelor neperformante la populație a coborât la 2,76%, cu o îmbunătățire vizibilă la creditele de consum (NPL 4,5% în decembrie 2025, de la 5% în decembrie 2024). La creditele imobiliare, rata NPL a fost de 1,5%. Un punct de atenție pentru perioada următoare este structura dobânzilor: deși doar 34% dintre creditele imobiliare și 7% dintre cele de consum au dobândă variabilă pe toată durata, 42% din creditele ipotecare au o perioadă inițială de dobândă fixă între 1 și 5 ani, ceea ce impune monitorizare când ratele se vor recalcula după expirarea perioadei de fixare. [...]
Cererea de explicații publice către BNR reaprinde riscul de presiune de reglementare pe creditele legate de ROBOR , după ce Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci într-un dosar care vizează un indice cu impact direct asupra costului împrumuturilor, potrivit Antena 3 . Dan Voiculescu afirmă, într-o postare pe blogul personal, că „milioane de români au dreptul să afle dacă ratele le-au fost crescute abuziv”, în contextul informațiilor apărute în dosarul ROBOR. El susține că tema nu ar trebui tratată doar prin argumente procedurale și cere o clarificare „asumată” la nivel înalt. În material se arată că Voiculescu pune accent pe efectele ROBOR asupra debitorilor, menționând că, în ultimii ani, ratele lunare au crescut semnificativ, „în multe cazuri cu sute sau chiar peste o mie de lei”. În paralel, el compară presiunea asupra familiilor cu credite cu rezultatele financiare ale sectorului bancar, despre care spune că a înregistrat profituri record în ultimii ani. Ce i se cere BNR și de ce contează pentru debitori Voiculescu critică poziția exprimată de reprezentanți ai Băncii Naționale a României și susține că instituția care supraveghează piața bancară ar trebui să fie preocupată „în primul rând” de clarificarea eventualelor abuzuri și de protejarea interesului public. Solicitarea sa vizează o „poziție publică fermă” din partea guvernatorului BNR, cu răspunsuri directe despre modul în care a fost stabilit ROBOR și dacă interesele celor afectați au fost prejudiciate. „O astfel de temă nu poate fi îngropată.” Contextul imediat: sancțiuni în dosarul ROBOR Potrivit articolului, reacția vine după ce Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci pentru practici care au vizat un indice cu impact direct asupra costului creditelor contractate de milioane de români. Antena 3 nu detaliază în acest material cuantumul sancțiunilor sau măsurile dispuse, iar articolul nu include un răspuns al BNR la solicitările lui Dan Voiculescu. [...]
Recuperarea banilor din ratele legate de ROBOR nu este automată , iar eventualele despăgubiri depind de ce vor decide instanțele și de situația fiecărui contract, potrivit unei analize publicate de Adevărul , după decizia Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR. Decizia autorității de concurență a reaprins discuția despre costurile suportate de debitorii cu credite în lei calculate cu dobândă variabilă raportată la ROBOR, însă specialiștii citați avertizează că o amendă aplicată băncilor nu se traduce, prin ea însăși, în bani înapoi pentru clienți. De ce contează: miza pentru debitori este mare, dar drumul juridic e lung Analistul de date din domeniul bancar Silviu Greșoi spune că, dacă acuzațiile Consiliului Concurenței vor fi confirmate definitiv în instanță, impactul asupra consumatorilor ar putea fi semnificativ, având în vedere rolul ROBOR în contractele de credit acordate înainte de introducerea IRCC (indicele de referință pentru creditele consumatorilor). „Dacă acuzațiile formulate de Consiliul Concurenței vor fi confirmate definitiv de instanțe, impactul asupra românilor poate fi semnificativ, deoarece ROBOR a reprezentat indicele de referință pentru milioane de contracte de credit.” În practică, chiar și variații mici ale ROBOR, de ordinul câtorva zecimi de punct procentual, pot însemna costuri suplimentare relevante când se aplică pe perioade lungi și la volume mari de credite, arată el. Totuși, Greșoi subliniază că despăgubirea nu vine „din oficiu”, iar fiecare consumator ar trebui să dovedească un prejudiciu concret și legătura directă cu comportamentul sancționat. „Aplicarea unei amenzi de către Consiliul Concurenței nu conduce automat la despăgubirea clienților.” Ce pot face concret clienții: verificarea contractului, înainte de orice Avocata de business Elena Grecu indică drept prim pas verificarea contractului de credit, pentru că nu toate împrumuturile sunt afectate la fel. Cheia este mecanismul de calcul al dobânzii: în unele contracte dobânda variabilă este „ROBOR + marja fixă a băncii”, în timp ce altele pot avea IRCC, dobândă fixă sau altă formulă. „Dacă această formulă apare în contract, ROBOR a influențat rata lunară. Dacă în contract apare IRCC, dobândă fixă sau alt mecanism de calcul, situația trebuie analizată separat.” Grecu avertizează și asupra riscului de a lua decizii pe baza informațiilor incomplete din spațiul public, în condițiile în care un demers în instanță poate fi costisitor și fără rezultat dacă nu există documente și argumente solide. De ce nu se pot cere despăgubiri „acum”: decizia nu este definitivă O altă limită majoră este stadiul juridic al cazului. Avocata Carmen Bănățeanu arată că discuția despre despăgubiri este prematură, deoarece decizia Consiliului Concurenței nu este definitivă, iar consumatorii nu pot valorifica efectele ei în forma actuală. În aceeași logică, avocata Raluca Manea descrie cazul ca pe una dintre cele mai importante decizii ale Consiliului Concurenței în sectorul bancar, dar atrage atenția că litigiile pot dura ani, fiind parcurse toate gradele de jurisdicție. Chiar și într-un scenariu de confirmare definitivă, spune ea, nu ar urma o recalculare automată a ratelor și nici restituirea „de drept” a sumelor plătite, ci cel mult s-ar crea un fundament pentru acțiuni separate ale clienților care se consideră prejudiciați. Ce urmează În perioada următoare, miza se mută pe contestarea sancțiunilor în instanță și pe motivarea finală a deciziei, care va influența dacă și cum pot fi construite acțiuni individuale sau colective. Până atunci, mesajul comun al experților citați este că eventualele pretenții ale debitorilor pornesc de la contract și de la dovada unui prejudiciu, nu de la simpla existență a unei amenzi. [...]
