Știri
Știri din categoria Agricultură
România intră în primăvară cu o rezervă de apă refăcută, după ani de secetă, oferind fermierilor șansa unor producții record. Aceasta este considerată cea mai bună iarnă pentru agricultură din ultimii șase ani, datorită ploilor și ninsorilor care au reușit să refacă umiditatea solului. În prezent, nu mai există nicio zonă cu deficit de apă.
Condițiile meteorologice din ultima perioadă au fost favorabile, cu trei episoade de ninsoare urmate de perioade reci, ceea ce a permis topirea lentă a zăpezii și absorbția treptată a apei în sol. „Toate cele trei episoade în care a nins din belșug au fost urmate de perioade reci, așadar, zăpada s-a topit lent și a intrat treptat în sol. În plus, chiar și acum plouă. Și iată că, după mai mulți ani de secetă pedologică, rezerva de umiditate din sol s-a refăcut complet”, a declarat un corespondent al Știrilor ProTV.
În sudul țării, una dintre cele mai afectate regiuni de secetă în trecut, ploile din toamnă și ninsorile recente au contribuit semnificativ la refacerea rezervei de apă din sol. Daniel Alexandru, reprezentantul departamentului de agrometeorologie al ANM, a subliniat importanța acestei ierni: „Este prima iarnă din ultimii șase ani în care nu avem zone cu deficit de umiditate pe întreg teritoriul din România.”
Fermierii sunt optimiști în ceea ce privește recoltele din acest an. Pentru culturile de grâu, rapiță și orz, apa este esențială până în luna mai, iar rezerva actuală din sol este considerată suficientă pentru a susține producții mai mari decât cele de anul trecut. Florian Ciolacu, reprezentantul Clubului Fermierilor Români, estimează o creștere a producției de grâu la 13,5-14 milioane de tone, față de recordul anterior de 13 milioane de tone.
Cu toate acestea, fermierii rămân precauți, având în vedere că evoluția culturilor de porumb și floarea-soarelui, care se seamănă în primăvară, va depinde de condițiile meteorologice din vară. Temperaturile reduse și înghețurile recente au contribuit, de asemenea, la reducerea patogenilor și insectelor dăunătoare, un alt factor pozitiv pentru agricultură.
Recomandate
PepsiCo își securizează în Europa un flux de îngrășăminte „verzi” până în 2030, într-un acord care poate schimba costurile și amprenta de carbon din lanțul agricol. Potrivit Profit , PepsiCo și Fertiberia au convenit o colaborare pe termen lung pentru extinderea utilizării în Europa a îngrășămintelor de „înaltă tehnologie” bazate pe hidrogen verde. În baza acordului, Fertiberia va furniza progresiv către PepsiCo până la 150.000 de tone pe an din soluțiile sale de nutriție pentru culturi agricole „Impact Zero” până în 2030. Cantitatea ar fi suficientă pentru a acoperi aproximativ 400.000 de acri (circa 162.000 de hectare) de teren agricol folosit pentru culturi precum cartofi, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și rapiță. Miza operațională pentru PepsiCo este legată de materiile prime agricole utilizate pentru branduri precum Lay’s, Doritos, Ruffles și Cheetos, în condițiile în care îngrășămintele sunt un input major atât ca preț, cât și ca impact climatic în agricultură. În acest context, trecerea la produse bazate pe hidrogen verde urmărește reducerea emisiilor asociate fertilizării, fără a schimba tipurile de culturi din lanțul de aprovizionare. Lansare în România și extindere regională Programul urmează să fie lansat inițial în: Franța România Serbia Grecia Turcia Ulterior, inițiativa se va extinde în Spania și Portugalia, cu planuri de a ajunge și în alte țări europene „în viitorul apropiat”, conform informațiilor publicate. Profit nu detaliază în material calendarul exact al livrărilor anuale pe fiecare piață sau modul de implementare la nivel de fermă (de exemplu, criterii de eligibilitate ori mecanisme comerciale), astfel că rămâne de văzut cum va fi distribuită cantitatea și ce efecte va avea în practică asupra costurilor și contractelor din lanțul agricol local. [...]
Fermierii mai pot depune cererile de plată pentru Campania 2026 până la 30 mai 2026 , iar întârzierea depunerii riscă să blocheze programările și să ducă la întârzieri în procesare, potrivit Economica , care citează recomandările transmise de APIA . Agenția le cere fermierilor să evite aglomerarea din ultimele zile și să respecte programările stabilite de funcționarii APIA, pentru a limita riscul de întârzieri. Ce trebuie să știe fermierii despre depunerea cererii APIA reamintește că se depune o singură Cerere de plată , chiar dacă solicitantul lucrează terenuri și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în localități ori județe diferite. Totodată, beneficiarii trebuie să își actualizeze informațiile pentru Campania 2026. Cum se completează cererea și ce se schimbă pe zootehnie Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online , conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA. Pentru schemele din sectorul zootehnic, fermierii trebuie să completeze declarația specifică sectorului înainte de accesarea AGI Online , conform programării stabilite cu funcționarii APIA. Responsabilitatea documentelor Instituția precizează că responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor revine fermierului și/sau autorității emitente, după caz. Situația depunerilor până la 5 mai În intervalul 16 martie – 5 mai 2026 , au fost depuse 389.020 de cereri de plată , pentru o suprafață totală de 2.454.956 hectare , conform datelor comunicate de APIA. [...]
Plățile APIA pentru ANT și SCV ar urma să intre la fermieri de săptămâna viitoare , după ce autorizările au fost făcute „în marea lor majoritate”, iar la nivel național gradul de autorizare depășește 90%, potrivit Agrointel . Informația a fost transmisă de Mihai Dorneanu, director executiv al APIA Neamț, la deschiderea MoldAgro Expo 2026 , organizat pe platforma MARSAT din Roman (județul Neamț). Acesta a spus că APIA Central a dat asigurări că sumele vor fi plătite începând de săptămâna viitoare, în special pentru dosarele aprobate în această săptămână. „Sunt plățile ANT și Sprijinul Cuplat Vegetal, care în aceste zile, în marea lor majoritate au fost autorizate de APIA și sumele vor pleca către fermieri în cel mai scurt timp. (...) teoretic, pentru dosarele aprobate în această săptămână, sumele vor fi plătite săptămâna viitoare.” Ce înseamnă pentru fermieri: calendar mai previzibil al încasărilor Miza este una de cash-flow: intrarea banilor pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) și Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) poate reduce presiunea financiară din ferme, în condițiile în care plățile sunt legate de dosare deja autorizate. Dorneanu a indicat și stadiul procesării la nivel național: autorizările la plată pentru ANT și SCV sunt „peste 90%”; „spre sfârșitul săptămânii” majoritatea dosarelor ar urma să fie plătite, conform declarațiilor sale. Context: MoldAgro Expo 2026 MoldAgro Expo 2026 se desfășoară în perioada 8–11 mai, între orele 9:00–17:00, pe platforma MARSAT din Roman, județul Neamț, cu intrare liberă. În cadrul târgului sunt prezentate, între altele, utilaje agricole, drone, fertilizanți, oferte la sămânță, servicii și soluții de finanțare. [...]
Vânzările de terenuri agricole au rămas peste nivelul din 2025, deși au scăzut față de martie , semn că interesul din piață se menține ridicat în pofida unei încetiniri lunare, potrivit unei analize publicate de AGRO TV , pe baza datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). În aprilie 2026 s-au înregistrat 11.545 de tranzacții cu terenuri agricole, în scădere față de martie (12.977). Totuși, volumul rămâne peste cel din aprilie 2025, când au fost raportate 10.755 de tranzacții, conform ANCPI. Unde s-au concentrat tranzacțiile Cele mai multe vânzări de terenuri agricole din aprilie 2026 au fost raportate în: Buzău – 713 tranzacții Constanța – 702 Dolj – 680 Timiș – 529 Brăila – 522 Județele cu cele mai puține vânzări La polul opus, cele mai puține tranzacții au fost consemnate în: Teleorman – 12 tranzacții Sălaj – 72 Maramureș – 73 Argeș – 80 Ilfov – 88 În municipiul București, la categoria terenuri agricole, figurează zero tranzacții, potrivit aceleiași statistici. [...]
Cultura de lavandă se transformă într-un lanț de produse cu valoare adăugată , de la uleiuri esențiale la cosmetice și patiserie, pe măsură ce tot mai mulți antreprenori încearcă să monetizeze nu doar planta, ci și brandul din jurul ei, potrivit Digi24 . La Iași, aproape 60 de producători din toată țara au venit în Parcul Expoziției cu produse inspirate din lavandă, semn că piața locală nu mai este limitată la materia primă și la procesarea de bază. În același timp, evenimentul arată o diversificare accelerată a ofertei, pe fondul interesului consumatorilor pentru produse artizanale și ingrediente „de nișă”. De ce contează: profitul se mută din câmp în procesare și retail Dincolo de cultivare, miza economică este extinderea pe segmente unde marja poate fi mai mare: produse finite, ambalate și diferențiate. La târg au fost prezentate, între altele: cosmetice (creme pentru ochi, ten, mâini, spumă de curățare pe bază de apă organică de lavandă); produse alimentare și de patiserie (pavlova, trufe, macarons, ecler, dulceață de lavandă); obiecte și cadouri (perne umplute cu floare de lavandă și puf antialergic, jucării); bijuterii, inclusiv piese descrise ca fiind din „aur vegetal” (realizate dintr-o plantă numită „cabin dorado”, care ar crește în Brazilia, conform unuia dintre expozanți). Mesajul comun al antreprenorilor prezenți este că „afacerile inspirate de lavandă” au depășit de mult zona uleiurilor esențiale, iar diferențierea se face prin rețete, formulări și produse conexe. Dimensiunea pieței, încă mică, dar în creștere Organizatoarea evenimentului, Flori Vioreanu , a declarat pentru Digi24 că, „din calculele” lor, în România sunt „peste 100 de hectare” cultivate cu lavandă, dacă sunt luați în considerare producătorii „de masă” care au cel puțin jumătate de hectar. Estimarea sugerează o piață încă fragmentată și relativ mică la nivel de suprafață, dar care încearcă să compenseze prin produse cu valoare adăugată și prin vânzare directă către consumatori, inclusiv prin târguri și experiențe (decoruri pentru fotografii inspirate de lanurile de lavandă). [...]
Europa riscă un nou val de scumpiri la alimente în 2027 , pe fondul creșterii prețurilor la gaze naturale, îngrășăminte și combustibil, un lanț de costuri care se transmite lent din energie în agricultură și apoi în prețurile de la raft, potrivit Digi24 . La peste două luni de la începutul războiului din Iran, unele dintre cele mai mari supermarketuri europene spun că, deocamdată, conflictul nu a afectat prețurile produselor. Presiunea ar urma însă să se vadă odată ce scumpirea îngrășămintelor și a combustibilului intră în costurile producției agricole pentru anul viitor, iar efectul final ajunge în prețurile plătite de consumatori. Mecanismul descris este unul în trei pași, fiecare cu întârzieri de săptămâni: gazele naturale sunt folosite la producerea îngrășămintelor, îngrășămintele intră în agricultură, iar agricultura livrează alimentele. David Laborde, șeful Diviziei de Economie Agroalimentară din cadrul FAO, explică faptul că o mare parte din produsele aflate acum pe rafturi au fost realizate cu resurse cumpărate sau contractate înainte ca „criza” să se declanșeze complet. De ce se transmite șocul: gaz, îngrășăminte, apoi producție agricolă Europa își produce îngrășămintele cu azot, dar depinde de importurile de gaze naturale. În contextul crizelor din Golful Persic, scumpirea gazelor se reflectă în costul îngrășămintelor, iar mai departe în costurile fermierilor. După închiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile la gazele naturale au crescut cu 59%, iar cele ale îngrășămintelor cu până la 50%, potrivit Politico , citat de Digi24. Europenii ar urma să resimtă mai întâi scumpirea combustibilului, spre finalul verii, în timp ce impactul îngrășămintelor este așteptat mai târziu. Efectul în ferme: mai puțin azot, culturi schimbate, randamente mai mici În această primăvară, mulți fermieri europeni au avut rezerve de îngrășăminte cumpărate înainte de război, iar oficiali ai Comisiei Europene au spus că resursele pentru sezonul curent sunt „asigurate, în mare parte”. Problema, potrivit materialului, este că acest tampon se epuizează, în timp ce îngrășămintele s-au scumpit, iar grâul se vinde la același preț ca înainte de război. În consecință, o parte dintre agricultori reduc cantitatea de azot folosită, iar alții se orientează către plante care necesită mai puține îngrășăminte. Indiferent de soluție, scenariul indicat este același: recolte mai mici în 2027 și, implicit, prețuri mai mari pentru cumpărători. Digi24 dă și exemple de vulnerabilitate ridicată în unele state: Irlanda are o industrie a îngrășămintelor aproape inexistentă, iar 90% din terenurile agricole au nevoie de azot pe durata sezonului; fermierii cumpără, de regulă, îngrășăminte între februarie și septembrie, fără să fi făcut rezerve din timp. Suedia : federația națională a fermelor estimează că războiul din Iran i-a costat deja pe membri 160 de milioane de euro (aprox. 800 milioane lei) , echivalentul a 12% din profituri . Răspunsul UE: plan pe patru direcții, dar fără efect rapid Pentru a răspunde crizei, Comisia Europeană a implementat un pachet de măsuri de urgență în energie pentru reducerea costurilor și a relaxat normele privind ajutoarele de stat, pentru sprijinirea fermierilor. Pe zona îngrășămintelor, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen , urmează să prezinte pe 19 mai un plan de acțiune construit pe patru piloni: reducerea dependenței de importuri, stimularea producției interne, promovarea alternativelor cu emisii reduse de carbon, sprijin pentru fermieri, astfel încât să folosească mai puține îngrășăminte. Materialul notează însă că efectele pozitive nu se vor vedea în 2027: construirea unei fabrici de îngrășăminte durează între trei și patru ani, iar producția europeană este deja cu 19% sub nivelul din 2019. Presiuni globale care pot amplifica scumpirile Digi24 arată că fermierii americani resimt deja probleme similare, pentru că achiziționează îngrășăminte mai aproape de momentul semănatului și au mai puțin timp pentru provizii: aproximativ 70% spun că nu își permit întreaga cantitate necesară, iar Departamentul Agriculturii din SUA estimează cele mai mici recolte de grâu din 1919 până în prezent. În același timp, China a înăsprit situația prin suspendarea sau restricționarea exporturilor pentru mai multe tipuri de îngrășăminte (fosfatice până în august, amestecuri azot–potasiu din martie și oprirea exporturilor de acid sulfuric din mai). Pe fondul acestor evoluții, Programul Alimentar Mondial al ONU avertizează că încă 45 de milioane de oameni s-ar putea confrunta cu insecuritate alimentară gravă dacă războiul din Iran continuă și în a doua jumătate a anului. [...]
