Știri
Știri din categoria Agricultură
România intră în primăvară cu o rezervă de apă refăcută, după ani de secetă, oferind fermierilor șansa unor producții record. Aceasta este considerată cea mai bună iarnă pentru agricultură din ultimii șase ani, datorită ploilor și ninsorilor care au reușit să refacă umiditatea solului. În prezent, nu mai există nicio zonă cu deficit de apă.
Condițiile meteorologice din ultima perioadă au fost favorabile, cu trei episoade de ninsoare urmate de perioade reci, ceea ce a permis topirea lentă a zăpezii și absorbția treptată a apei în sol. „Toate cele trei episoade în care a nins din belșug au fost urmate de perioade reci, așadar, zăpada s-a topit lent și a intrat treptat în sol. În plus, chiar și acum plouă. Și iată că, după mai mulți ani de secetă pedologică, rezerva de umiditate din sol s-a refăcut complet”, a declarat un corespondent al Știrilor ProTV.
În sudul țării, una dintre cele mai afectate regiuni de secetă în trecut, ploile din toamnă și ninsorile recente au contribuit semnificativ la refacerea rezervei de apă din sol. Daniel Alexandru, reprezentantul departamentului de agrometeorologie al ANM, a subliniat importanța acestei ierni: „Este prima iarnă din ultimii șase ani în care nu avem zone cu deficit de umiditate pe întreg teritoriul din România.”
Fermierii sunt optimiști în ceea ce privește recoltele din acest an. Pentru culturile de grâu, rapiță și orz, apa este esențială până în luna mai, iar rezerva actuală din sol este considerată suficientă pentru a susține producții mai mari decât cele de anul trecut. Florian Ciolacu, reprezentantul Clubului Fermierilor Români, estimează o creștere a producției de grâu la 13,5-14 milioane de tone, față de recordul anterior de 13 milioane de tone.
Cu toate acestea, fermierii rămân precauți, având în vedere că evoluția culturilor de porumb și floarea-soarelui, care se seamănă în primăvară, va depinde de condițiile meteorologice din vară. Temperaturile reduse și înghețurile recente au contribuit, de asemenea, la reducerea patogenilor și insectelor dăunătoare, un alt factor pozitiv pentru agricultură.
Recomandate
O recoltă de 30,5 milioane de tone în 2026 ar putea împinge în sus exporturile agricole și încasările la buget , într-un moment în care sectorul încearcă să iasă dintr-o perioadă de secetă, prețuri mici și insolvențe, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Prognoza COCERAL (asociația europeană a comerțului cu cereale și oleaginoase) indică pentru România o producție totală de cereale și plante oleaginoase de 30,5 milioane de tone în 2026, ceea ce ar însemna cea mai bună recoltă din ultimii cinci ani, conform datelor analizate de publicație. Miza economică este directă: în 2025, România a produs peste 29 de milioane de tone de cereale și a exportat 17,6 milioane de tone de cereale și oleaginoase, potrivit Eurostat . Exporturile au adus în economie 5,3 miliarde de euro (aprox. 27,8 miliarde lei), cu aproape 1 miliard de euro (aprox. 5,2 miliarde lei) mai mult decât în 2024. Volumul exportat a crescut cu 12%, iar valoarea cu 23%. De ce contează pentru buget și PIB Agricultura, silvicultura și pescuitul au avut o contribuție favorabilă la PIB în 2025: volumul activității a fost cu 6,6% mai mare decât în anul precedent, iar valoarea a ajuns la 57,5 miliarde de euro (aprox. 301,3 miliarde lei), conform datelor publice citate în analiză. În acest context, o creștere a producției în 2026 „se va vedea și într-o contribuție mai mare la bugetul României”, notează ZF. Publicația arată și dimensiunea revenirii față de anii slabi: producția estimată pentru 2026, de peste 30 de milioane de tone, este cu 35% mai mare față de 2022, an afectat de secetă și arșiță. Ce susține prognoza: condiții meteo și așteptări la principalele culturi În sezonul curent, ploile și zăpezile din iarnă și din primăvară se reflectă în evoluția culturilor, cel puțin la grâu, orz și rapiță, iar fermierii ar urma să intre la recoltat în mai puțin de două săptămâni, potrivit articolului. Dan Hurduc, președintele Clubului Fermierilor Români , a declarat pentru ZF: „Pentru grâu, o estimare realistă este de peste 12 milioane de tone. La rapiţă, producţia ar putea fi de peste 2 milioane de tone. În general, condiţiile naturale au fost favorabile în această perioadă, deşi în nord-vest şi vest există zone cu producţii mai reduse. Totuşi, chiar şi acolo nu vorbim de producţii zero, ci de randamente mai scăzute, dar încă decente“. Context: revenire după ani de presiune financiară în sector Analiza plasează potențiala recoltă bună pe fondul unor ani dificili pentru agricultură, marcați de secetă și arșiță, dar și de prețuri scăzute, comparabile cu cele de acum 5–10 ani, care au dus la concordat preventiv, insolvențe sau falimente în lanțul agricol, de la fermieri la comercianți. Dragoș Telehuz, fermier din Bărăgan, a spus pentru ZF: „Cred că sunt premise de record la păioase, dar din criză ne vom reveni în 3-4 ani, după ce se aşază praful pe falimentele care vor mai apărea”. [...]
România cere la Bruxelles reguli mai flexibile pentru gestionarea urșilor , pe fondul creșterii incidentelor în comunitățile rurale și al presiunii asupra fermierilor, potrivit Agrointel . Vicepremierul Tánczos Barna , ministru interimar al agriculturii, a ridicat subiectul la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish) din 22 iunie, la Luxemburg. În intervenția sa, Tánczos Barna a invocat atacuri ale urșilor soldate cu uciderea animalelor, răniri și pierderi de vieți omenești, argumentând că situația a devenit „tot mai dificil de gestionat” din cauza creșterii populației de urs brun și a impactului direct asupra oamenilor, comunităților rurale și fermierilor. „Nu doresc să șochez, dar este tragic și morbid ca în secolul 21, în Uniunea Europeană, concetățenii mei să fie la propriu mâncați de animale sălbatice.” Miza: schimbarea cadrului de management, nu doar intervenții punctuale Demersul României este făcut împreună cu Slovacia și pleacă de la ideea că cele două state membre dețin, cumulat, peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană și suportă „în mod disproporționat” costurile și riscurile asociate conservării speciei. În acest context, România cere adaptarea instrumentelor de management „la realitățile din teren”, pe fondul creșterii frecvenței incidentelor din zonele rurale. Ministrul a arătat că România aplică deja măsuri precum intervenția în cazuri de urgență, sprijin pentru garduri electrice și monitorizare științifică, dar susține că acestea nu sunt suficiente fără „un management activ al densității populației”, măsură contestată frecvent de organizații civice din cauza statutului de specie strict protejată. Solicitările către Comisia Europeană vizează, potrivit sursei: o abordare mai flexibilă în regimul de protecție pentru populațiile care au atins și mențin o stare favorabilă de conservare; clarificarea aplicării articolului 16 din Directiva Habitate (derogări); recunoașterea controlului densității populației, fundamentat științific, ca instrument legitim de management; trecerea de la derogări individuale la un cadru permanent de management, similar celui pentru speciile din Anexa V. Sprijin în Consiliu și semnale de la Comisie În Consiliu, mai multe state au susținut ideea unei flexibilități mai mari. Cehia și Ungaria au pledat pentru gestionare bazată pe date științifice, nu doar intervenții individuale, iar Finlanda a sugerat modificarea anexelor directivei pentru populațiile aflate de mult timp într-o stare favorabilă de conservare. Slovenia, Austria și Letonia au semnalat intensificarea conflictelor și a pagubelor, susținând combinații de măsuri letale și non-letale. Germania a cerut claritate juridică și a indicat că „siguranța publică” ar putea fi baza legală pentru eliminarea exemplarelor periculoase, propunând și elaborarea unui ghid al Comisiei. Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a recunoscut gravitatea situației și disponibilitatea Comisiei de a sprijini statele afectate. Concluzia discuțiilor, conform Agrointel, este că există sprijin semnificativ pentru clarificarea și extinderea posibilităților de utilizare a derogărilor din articolul 16 și pentru deschiderea unei discuții europene, în linie cu dezbaterea recentă privind lupul. Context: alte dosare agricole pe agenda AgriFish Pe lângă subiectul urșilor, miniștrii au discutat situația pieței agricole, evaluarea politicii comune în pescuit și viitoarea Politică Agricolă Comună post-2027. România a susținut o PAC „puternică, echilibrată și bine finanțată”, dar cu mai multă flexibilitate pentru statele membre și instrumente mai simple pentru fermieri. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar urma să continue demersurile la nivel european pentru soluții care să împace obiectivele de conservare a biodiversității cu protejarea comunităților rurale și a activităților agricole. [...]
România intră în noul sezon cu prețuri sub presiune, dar cu avantaj la export. Odată cu recoltarea orzului și cu o piață regională foarte competitivă, fermierii se confruntă cu cotații care rămân strâns legate de fluxurile din bazinul Mării Negre și de volatilitatea burselor, arată o analiză publicată de Agrointel . România este deja „în plin” la recoltatul orzului, într-un context în care oferta ridicată din Europa și concurența din regiune mențin presiunea pe prețuri. Pentru orz, evaluarea indicată în analiză este de 175 euro/tonă (aprox. 880 lei) DAP Constanța (DAP = livrat la punctul convenit, cu transportul plătit până acolo). În același timp, cererea din Orientul Mijlociu rămâne un sprijin pentru exporturile românești, cu importatori tradiționali precum Arabia Saudită și Iordania activi în special la grâu și orz, ceea ce ajută România să rămână competitivă pe piețele externe. România, lider la exportul de grâu în UE Potrivit datelor citate în analiză ( Comisia Europeană ), România ar urma să încheie sezonul pe locul 1 în clasamentul exportatorilor de grâu din Uniunea Europeană, cu 7,10 milioane tone. La nivelul UE, până la 14 iunie: exporturile totale de grâu au ajuns la 22,38 milioane tone, cu aproximativ 7% peste nivelul din 2024/25; exporturile de orz au urcat la 8,61 milioane tone; importurile de porumb s-au situat la 17,22 milioane tone, cu 10% sub nivelul anului precedent. Prețuri la Constanța: grâu, orz și rapiță (recolta 2026) Pentru vineri, 19 iunie, analiza indică următoarele niveluri DAP Constanța: grâu panificație: 1.020 lei/tonă ; grâu furaj: 985 lei/tonă ; orz: 910 lei/tonă ; rapiță: 487 lei/tonă . Bursele și Marea Neagră: volatilitate fără direcție, competiție dură Pe Euronext, grâul (scadența septembrie) a închis la 203,50 euro/tonă, după ce și-a întrerupt tendința de creștere, pe fondul scăderilor de la Chicago și al unui dolar mai puternic. Un element de sprijin a venit din achizițiile Algeriei (aprox. 800.000 tone), însă ofertele din zona Mării Negre au fost dominante, în intervalul 264–265 dolari/tonă C&F (cu 5 dolari/tonă sub licitația din luna mai, conform analizei). La porumb, MATIF (scadența noiembrie) a urcat la 212 euro/tonă, susținut de îngrijorările legate de valul de căldură din Franța și de reducerea estimărilor privind suprafața cultivată cu porumb în această țară. În regiunea Mării Negre, analiza notează o temperare a prețurilor la grâul rusesc (237,50 dolari/tonă) și presiune în Ucraina, unde grâul de panificație este indicat la 214–221 dolari/tonă CPT-port, iar cel furajer la 210–217 dolari/tonă CPT-port. Pentru orzul ucrainean din noua recoltă, cotațiile menționate sunt de 220–223 dolari/tonă FOB, respectiv 203–206 dolari/tonă CPT-port. Pentru începutul lunii iulie, analiza sugerează că o revenire a prețurilor la orz ar putea fi susținută de cererea din China și de acoperirea insuficientă a contractelor forward, însă pe termen scurt presiunea rămâne ridicată din cauza ofertei sezoniere. [...]
România și Slovacia cer schimbarea regimului de protecție al ursului brun , invocând costuri tot mai mari pentru comunități și agricultură, potrivit Adevărul . Cele două state solicită Comisiei Europene o flexibilizare a regulilor de gestionare, pe fondul creșterii numărului de urși și al înmulțirii incidentelor în gospodării, ferme și zone turistice. Demersul are o miză de reglementare cu efect economic direct în mediul rural: Bucureștiul și Bratislava susțin că actualul regim strict de protecție nu mai reflectă „realitatea din teren” în țările care găzduiesc cele mai numeroase efective de urs brun din UE și care suportă, în consecință, o parte disproporționată din costuri (inclusiv despăgubiri pentru pagube și măsuri de protecție a comunităților). Ce solicită concret România și Slovacia la nivel european Cele două țări au transmis o poziție comună către Comisia Europeană , prin care cer inițierea unei analize pentru introducerea unei flexibilități sporite în regimul de protecție al ursului brun. Subiectul urmează să fie discutat la următoarea reuniune a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH). În document, România și Slovacia cer, în esență: clarificări privind aplicarea prevederilor europene pentru marile carnivore atunci când populațiile au atins și mențin o „stare favorabilă de conservare”; recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management; analizarea posibilității unui regim mai flexibil de gestionare, pentru reducerea conflictelor om–animal. De ce contează pentru agricultură și comunitățile rurale Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România și Slovacia găzduiesc împreună peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană. În același timp, cele două state afirmă că suportă cea mai mare parte a responsabilităților asociate conservării, inclusiv costurile generate de pagube și de măsurile necesare pentru protejarea comunităților locale. Argumentul central este că succesul conservării a dus la creșterea semnificativă a efectivelor, iar autoritățile au nevoie de instrumente mai eficiente pentru a preveni incidentele care afectează siguranța publică și activitățile agricole. Precedentul invocat: abordarea UE în cazul lupului România și Slovacia indică drept precedent faptul că UE a acceptat recent o abordare mai flexibilă pentru lup și sugerează că un model similar ar putea fi analizat și pentru ursul brun în statele unde specia nu mai este considerată vulnerabilă din perspectiva conservării. Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a susținut că protejarea biodiversității trebuie să fie compatibilă cu siguranța cetățenilor și cu protejarea activităților economice din mediul rural. „Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână. România a demonstrat că poate asigura menținerea unei populații viabile de urs brun, însă succesul conservării nu poate fi măsurat doar prin numărul exemplarelor. Atunci când comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari, este nevoie de instrumente de management adaptate realității din teren.” Ministerul Agriculturii afirmă că va continua discuțiile la nivel european pentru soluții care să mențină populația de urs brun într-o stare favorabilă de conservare, dar să reducă riscurile pentru oameni și pentru activitățile economice din zonele rurale. [...]
O fermă organică din Australia a redus munca de plivit testând două tehnologii, dar s-a lovit de riscuri operaționale greu de controlat, inclusiv falimentul furnizorului unui robot , potrivit Future Farming . Cazul arată că, dincolo de promisiunea automatizării, fermele care investesc în robotică rămân expuse la dependența de producători și la limitele actuale ale echipamentelor. Busch Organics , o fermă certificată ecologic din zona Mitchell River Flats, lângă Bairnsdale (Gippsland), a pus în teste tehnologii care ar putea schimba modul în care sunt cultivate legumele în sistem ecologic. Exploatația se întinde pe peste 300 de acri (aprox. 121 hectare), iar certificarea ecologică implică, prin definiție, constrângeri mai mari în controlul buruienilor, ceea ce face ca plivitul să fie o problemă operațională centrală. Testul din teren: robot autonom pentru lucrări agricole Prima mașină ajunsă la fermă a fost Robotti , un „transportor autonom de implement” (un vehicul care poate tracta sau purta utilaje), dezvoltat de compania daneză Agrointelli. În practică, miza unui astfel de echipament este reducerea dependenței de muncă manuală și creșterea capacității de a face lucrări repetate, la timp, într-un sistem unde opțiunile chimice sunt limitate. Unde se rupe lanțul: faliment și limite tehnologice Dincolo de reducerea muncii de plivit, testele au scos la iveală două vulnerabilități majore pentru o fermă care încearcă să automatizeze o activitate critică: risc de furnizor : falimentul producătorului robotului poate lăsa ferma cu echipamente greu de întreținut sau de actualizat; limite tehnologice : soluțiile testate nu elimină complet constrângerile din teren, ceea ce înseamnă că automatizarea nu este încă un „înlocuitor” sigur pentru toate scenariile de lucru. În termeni de management al fermei, concluzia implicită este că robotizarea plivitului poate reduce presiunea pe forța de muncă, dar introduce un alt tip de risc: continuitatea operațională ajunge să depindă de stabilitatea financiară și de suportul tehnic al furnizorilor, nu doar de condițiile din câmp. [...]
Reluarea exporturilor de ovine și caprine depinde de aplicarea rapidă a unui pachet sanitar-veterinar , după discuții la Bruxelles între autorități și reprezentanți români, potrivit AgroInfo . Miza este una economică pentru crescători, care reclamă presiuni de lichiditate și cer despăgubiri „fără întârziere” cât timp exporturile rămân blocate. Europarlamentarul Daniel Buda afirmă că a avut marți o întâlnire cu Alexandru Bociu, președintele ANSVSA , pentru a discuta „pașii concreți” necesari reluării exporturilor de ovine și caprine din România. În același context, el susține că atât ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, cât și șeful ANSVSA au purtat deja discuții pe această temă la Bruxelles. „Soluții există. Ceea ce contează acum este implementarea lor cu maximă seriozitate în teren.” Ce măsuri sunt puse pe masă pentru deblocarea exporturilor În zilele următoare ar urma să aibă loc discuții tehnice cu experți și reprezentanți ai asociațiilor de fermieri. Lista de măsuri menționată include: monitorizarea atentă și permanentă a stării de sănătate a animalelor; respectarea strictă a măsurilor sanitar-veterinare; asigurarea trasabilității transporturilor de animale (urmărirea originii și a traseului); circulația controlată a animalelor, sub supravegherea medicilor veterinari; anunțarea imediată a medicului veterinar la orice suspiciune de boală; consolidarea sistemului de supraveghere și raportare a focarelor. Potrivit aceleiași surse, aceste măsuri ar permite „regionalizarea focarelor” (limitarea și gestionarea pe zone a problemelor sanitare), cu obiectivul reluării exporturilor „într-un termen cât mai scurt”. Presiunea financiară: despăgubiri cerute „fără întârziere” În paralel cu partea tehnică, Daniel Buda cere ca fermierii afectați să fie despăgubiți rapid, invocând obligații curente precum rate bancare, taxe școlare, salarii și cheltuieli de zi cu zi, care nu pot fi amânate pe durata unei crize sanitare. Articolul nu precizează un calendar oficial pentru reluarea exporturilor și nici nivelul despăgubirilor, ci doar faptul că urmează discuții tehnice și că deblocarea este condiționată de implementarea măsurilor în teren. [...]
