Știri
Știri din categoria Agricultură

România intră în primăvară cu o rezervă de apă refăcută, după ani de secetă, oferind fermierilor șansa unor producții record. Aceasta este considerată cea mai bună iarnă pentru agricultură din ultimii șase ani, datorită ploilor și ninsorilor care au reușit să refacă umiditatea solului. În prezent, nu mai există nicio zonă cu deficit de apă.
Condițiile meteorologice din ultima perioadă au fost favorabile, cu trei episoade de ninsoare urmate de perioade reci, ceea ce a permis topirea lentă a zăpezii și absorbția treptată a apei în sol. „Toate cele trei episoade în care a nins din belșug au fost urmate de perioade reci, așadar, zăpada s-a topit lent și a intrat treptat în sol. În plus, chiar și acum plouă. Și iată că, după mai mulți ani de secetă pedologică, rezerva de umiditate din sol s-a refăcut complet”, a declarat un corespondent al Știrilor ProTV.
În sudul țării, una dintre cele mai afectate regiuni de secetă în trecut, ploile din toamnă și ninsorile recente au contribuit semnificativ la refacerea rezervei de apă din sol. Daniel Alexandru, reprezentantul departamentului de agrometeorologie al ANM, a subliniat importanța acestei ierni: „Este prima iarnă din ultimii șase ani în care nu avem zone cu deficit de umiditate pe întreg teritoriul din România.”
Fermierii sunt optimiști în ceea ce privește recoltele din acest an. Pentru culturile de grâu, rapiță și orz, apa este esențială până în luna mai, iar rezerva actuală din sol este considerată suficientă pentru a susține producții mai mari decât cele de anul trecut. Florian Ciolacu, reprezentantul Clubului Fermierilor Români, estimează o creștere a producției de grâu la 13,5-14 milioane de tone, față de recordul anterior de 13 milioane de tone.
Cu toate acestea, fermierii rămân precauți, având în vedere că evoluția culturilor de porumb și floarea-soarelui, care se seamănă în primăvară, va depinde de condițiile meteorologice din vară. Temperaturile reduse și înghețurile recente au contribuit, de asemenea, la reducerea patogenilor și insectelor dăunătoare, un alt factor pozitiv pentru agricultură.
Recomandate

România are șanse mari să rămână liderul UE la exportul de porumb în 2026/27 , pe fondul scăderii producției europene și al loviturii primite de Franța din cauza secetei, potrivit unei analize Economica , care citează un raport al USDA . Miza pentru România este menținerea cererii din Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA), principala piață externă. USDA anticipează că exporturile europene de porumb vor scădea în anul de marketing 2026/27, pe fondul unei „culturi reduse semnificativ”. În acest context, România ar urma să își păstreze nivelul exporturilor, „sub presupunerea” că MENA rămâne o destinație atractivă. În paralel, Franța – principalul competitor – este așteptată să își reducă drastic exporturile către Regatul Unit, cea mai importantă piață de export a UE, din cauza producției mai mici. Dependența de MENA, principalul test pentru exporturi În anul comercial trecut, România a livrat în afara UE 1,1 milioane de tone de porumb, față de 1,2 milioane de tone cu un an înainte, dintr-o producție totală de 7,7 milioane de tone, conform datelor Comisiei Europene analizate de Economica. Cele mai mari cantități au mers către: Liban: 409.300 tone Israel: 193.400 tone Turcia: 161.700 tone USDA notează și schimbarea de profil a destinațiilor, arătând că Libanul a devenit a doua cea mai mare destinație după Regatul Unit, performanță „atribuită în întregime României”. Producție mai mică în UE și în România: exporturile se joacă pe disponibilitate Pentru 2026/27, USDA estimează că producția de porumb a UE va coborî la 52,5 milioane de tone metrice, de la 56,8 milioane în sezonul anterior, pe fondul reducerii suprafețelor cultivate (7,5 milioane de hectare față de 8,1 milioane) și al scăderii randamentelor la hectar. Cea mai mare reducere de suprafață este raportată în Franța, urmată de Polonia, Ungaria, Bulgaria, România, Spania și Portugalia, în timp ce Germania și Italia au înregistrat creșteri minore față de estimările din primăvară. În România, datele Ministerului Agriculturii indică 1,7 milioane de hectare cultivate cu porumb în această primăvară, în scădere cu 14% față de anul anterior. La un randament mediu estimat la 4,03 tone la hectar (plus 2% față de anul trecut), producția totală ar putea ajunge la 6,8 milioane de tone, de la 7,7 milioane de tone anul trecut. Raportul USDA mai menționează probleme de vegetație în România: temperaturi sub media sezonieră și sol umed care au întârziat semănatul, răsărire târzie și creștere lentă, iar în unele cazuri răsărire neuniformă și atacuri de dăunători și păsări, care au dus la reînsămânțări. Cerere internă mai slabă în UE, pe fondul competiției cu alte cereale Pe partea de consum, USDA estimează că Europa va consuma 73 milioane de tone în 2026/27, în principal din cauza unei utilizări mai reduse în furajare. Motivul: porumbul ar urma să fie mai puțin competitiv față de alte cereale furajere, precum grâul și orzul, din cauza disponibilității mai scăzute. Și utilizarea industrială este prevăzută să scadă sub nivelul sezonului anterior: așteptările pozitive din Polonia, România, Austria și Italia nu ar compensa revizuirea în scădere determinată de oferta redusă din Ungaria. În ansamblu, tabloul descris de USDA sugerează că România își poate păstra avantajul la export mai ales prin slăbirea concurenței franceze și prin menținerea accesului la piețele MENA, într-un sezon în care disponibilitatea de marfă va fi, în general, mai mică în UE. [...]

România intră în sezonul 2026/2027 cu o scădere mică a producției de mere, într-o Europă cu ofertă mult mai redusă , ceea ce poate schimba raportul de forțe pe piața regională și poate influența prețurile și fluxurile comerciale. Potrivit Agronet , prognoza indică 430.000 de tone pentru România (minus 2,7% față de sezonul precedent), în timp ce producția principalelor țări producătoare din UE ar coborî la 9.496.047 de tone, cu 15,6% sub valoarea finală a sezonului anterior. Diferența contează economic: România ar păstra aproape 97% din producția sezonului trecut, într-un context în care reducerea din state-cheie poate restrânge oferta disponibilă pe piața europeană, atât pentru consum proaspăt, cât și pentru industrie. Unde se vede șocul de ofertă: Polonia, principalul factor Cea mai mare retragere de volum din piață vine din Polonia, cel mai mare producător european. Estimarea de circa 2,6 milioane de tone ar însemna aproximativ 1,2 milioane de tone mai puțin decât sezonul trecut (o scădere de aproximativ 30%). Prin ponderea sa, Polonia influențează atât piața merelor de masă, cât și segmentul industrial, iar o reducere de asemenea dimensiune poate modifica fluxurile comerciale din Europa. În același timp, pentru România devine relevant faptul că sectorul polonez caută piețe noi de desfacere: publicația amintește că Polonia pregătește inclusiv accesul pe piața din Filipine , pe fondul presiunii de a găsi destinații comerciale suplimentare și al capacității logistice de a livra pe distanțe mari. Estimări 2026: scăderi ample în mai multe țări Pe lângă Polonia, prognozele indică reduceri importante în mai multe state, ceea ce susține scenariul unei oferte europene mai mici: Polonia: 2,60 milioane tone (aprox. -30%) Italia: 2,25 milioane tone (aproape stabilă) Franța: 1,16 milioane tone (-24%) Germania: 1,01 milioane tone (-10%) România: 430.000 tone (-2,7%) Țările de Jos: aprox. 200.000 tone (-17%) Belgia: 195.000 tone (-25%) Austria: aprox. 90.000 tone (-35%) Dacă estimările se confirmă la recoltare, România ar reprezenta aproximativ 4,5% din volumul estimat pentru principalele țări producătoare europene. Cauzele: episoade meteo severe și efecte pe soiuri World Apple and Pear Association (WAPA) indică o combinație de fenomene nefavorabile în regiunile pomicole: înghețuri puternice în februarie, episoade de îngheț până spre finalul lui aprilie, valuri prelungite de căldură și secetă, dar și grindină și ploi abundente în anumite zone. La momentul prognozei, unele regiuni erau încă afectate de temperaturi nefavorabile și deficit de apă, astfel că estimările rămân de urmărit pe parcursul campaniei. Scăderile sunt vizibile și la soiuri importante, potrivit WAPA: Golden Delicious: 1.809.982 tone (-11,1%) Gala: 1.362.797 tone (-8,9%) Red Delicious: 496.522 tone (-5,3%) Idared: 415.559 tone (-19,7%) Presiune suplimentară pe industria de procesare O parte importantă a tensiunii se mută spre procesare: cantitatea de mere destinată acestui segment este estimată la aproximativ 2,8 milioane de tone, cu 25% sub sezonul precedent, adică aproape 30% din producția europeană estimată pentru principalele state producătoare. Publicația notează și un factor care poate schimba repartiția finală între consum proaspăt și procesare: dimensiunea (calibrul) mai redusă a fructelor prognozată în mai multe țări. Calitatea și aspectul până la recoltare vor influența cât ajunge în retail și cât intră în fabricile de suc, concentrat și alte produse. Ce poate înclina balanța pentru România: depozitarea și vânzarea în timp Pentru producătorii români, miza nu este doar scăderea de 2,7%, ci diferența față de declinul mult mai puternic al ofertei europene. Într-o piață cu volum mai mic, capacitatea de depozitare, sortare și ambalare poate decide dacă marfa este vândută imediat, la presiunea recoltării, sau valorificată ulterior, în perioade cu ofertă redusă. În același context, prognoza semnalează și o problemă structurală: suprafața livezilor de măr din Europa este indicată la aproximativ 456.000 de hectare în 2025, față de 523.000 de hectare în 2015 (minus aproximativ 67.000 de hectare, adică aproape 13% într-un deceniu). În aceste condiții, revenirea după un sezon slab depinde nu doar de vreme, ci și de menținerea livezilor productive și de investiții în infrastructura necesară valorificării. [...]

Recolta de caise estimată cu circa 90% mai mare pune presiune pe vânzare rapidă , într-un sezon în care prețurile din piețe au coborât la 6–8 lei/kg, potrivit Agronet . Pentru pomicultori, miza nu mai este cantitatea, ci capacitatea de a valorifica repede un produs perisabil, înainte ca scăderea de preț să erodeze marjele. În piețe, caisele românești se vând în intervalul 6–8 lei/kg, în timp ce caisele din import ajung în magazine la aproximativ 14–15 lei/kg, conform informațiilor citate de Agronet dintr-un material Click . Diferența de preț este vizibilă la consumator, însă nu poate fi tradusă direct într-o comparație între cât încasează fermierul român și producătorul extern, deoarece taraba și raftul includ costuri și etape diferite de distribuție. Producție mai mare, risc mai mare de pierderi la recoltare Pentru 2026, producătorii citați în materialul preluat de Click (dintr-un reportaj Observator) indică producții de aproximativ 20–30 kg de caise pentru un singur pom. În același timp, creșterea de circa 90% a producției față de 2025 este prezentată ca o estimare „din teren”, nu ca o statistică finală la nivel național, deși efectul în piață este deja reflectat în prețuri. Perisabilitatea ridicată a caiselor înseamnă că volumele mari ajunse simultan la maturitate pot împinge prețurile în jos dacă nu există suficiente canale de vânzare și logistică pentru a mișca marfa rapid. Ce contează economic: accesul la piață și alternativele la vânzarea „la tarabă” Într-un sezon cu ofertă mare, diferența dintre o recoltă bună și un sezon profitabil depinde, potrivit articolului, de elemente operaționale care influențează direct veniturile: transport, sortare, depozitare și posibilitatea procesării. Pe termen scurt, devin mai importante: vânzarea directă către consumatori; contractele cu comercianții; procesarea surplusului, pentru a reduce presiunea pe piața de proaspăt. Materialul citat mai notează că România ar avea aproximativ 2.000 de hectare cultivate cu caiși și ar fi pe locul al șaptelea între producătorii de caise din Uniunea Europeană, conform datelor prezentate de Click. Prețuri raportate: local vs. import Produs Canal de vânzare Preț raportat Caise românești piețe 6–8 lei/kg Caise din import magazine 14–15 lei/kg Pentru pomicultori, următoarea etapă a sezonului este să evite ca abundența să se transforme în pierderi: o producție mult peste anul trecut poate aduce venituri mai mari doar dacă o parte suficientă din recoltă este vândută rapid sau redirecționată către procesare, înainte ca prețurile să coboare suplimentar pe măsură ce recoltarea avansează. [...]

Deficitul de porumb din Franța poate susține cererea și prețurile pentru marfa românească în toamnă , într-un sezon în care vestul Europei intră la recoltare cu pierderi mari din cauza secetei și caniculei, potrivit Agronet . Miza pentru fermierii locali este una de piață: o ofertă europeană mai mică reduce presiunea concurențială și poate îmbunătăți condițiile de valorificare pentru porumbul disponibil în România. Franța, unul dintre marii producători europeni, confirmă o scădere severă a producției. Agreste, serviciul de statistică al Ministerului francez al Agriculturii , estima la 7 august recolta franceză de porumb boabe (inclusiv sămânță) la 9 milioane de tone , nivel descris ca fiind cel mai redus din ultimele decenii. În iulie, Reuters nota că analiștii Expana vedeau producția la 8,9 milioane de tone și luau în calcul chiar o coborâre sub 8 milioane de tone dacă seceta și canicula continuau. România, mai aproape ca volum de Franța, pe fondul unor perspective mai bune Pentru România, estimarea citată de Reuters de la Cezar Gheorghe (consultant AGRIColumn) indică o recoltă de aproximativ 8,2 milioane de tone în 2026, după ce ploile au îmbunătățit perspectiva randamentelor și ar putea compensa o parte din reducerea suprafețelor cultivate. Dacă aceste estimări se confirmă, diferența dintre România și Franța ar coborî la circa 800.000 de tone , iar producția României ar ajunge la aproximativ 91% din volumul estimat pentru Franța. Contextul este cu atât mai relevant cu cât, potrivit datelor citate de Reuters, România a pierdut circa un milion de hectare cultivate cu porumb din 2019 încoace, iar Agronet amintește și o scădere în 2026 a suprafeței cumulate cu porumb și sorg cu aproximativ 283.200 de hectare față de anul trecut. Oferta europeană se contractă, iar piața începe să reacționeze Problema nu este doar în Franța. COCERAL și-a redus în iulie prognoza pentru recolta de porumb din UE-27 și Regatul Unit la 52,7 milioane de tone , de la 57,2 milioane de tone, pe fondul arșiței (inclusiv în Franța și Ungaria) și al reducerii suprafețelor. Față de estimarea de 57,4 milioane de tone pentru 2025, ar însemna o scădere de peste 8%, adică aproape 5 milioane de tone mai puțin în balanța europeană. În acest context, Agronet notează câteva efecte potențiale pentru fermierii români: cerere europeană mai mare pentru porumbul disponibil după recoltare; poziție mai bună a României în comerțul regional; presiune mai mică din partea recoltei franceze asupra pieței comunitare; șanse mai bune ca deficitul european să susțină cotațiile; opțiuni mai bune de valorificare pentru fermele cu depozitare, care pot alege momentul vânzării. Primele semnale au apărut deja: între 20–26 iulie , porumbul furajer din România a recuperat aproape 10% într-o săptămână, până la o cotație oficială de referință de 204,32 euro/tonă (media națională). Tot până la 26 iulie , importurile de porumb ale UE au ajuns la 1,05 milioane de tone , cu 42% peste perioada comparabilă a sezonului precedent, ceea ce indică o nevoie de aprovizionare într-un moment în care producția internă este revizuită în jos. Ce urmează pentru fermierii români Concluzia economică a sezonului, în lectura Agronet, este că avantajul României nu vine din pierderile altora, ci din faptul că, „cel puțin până acum”, a evitat scenariul de secetă severă care lovește Franța, într-un an în care oferta europeană de porumb se contractă puternic. Dacă estimările de producție se confirmă, România intră în toamnă cu o poziție comercială mai bună într-o piață regională mai strânsă la ofertă. [...]

Fermierii din vest intră în 13 august cu stres hidric și evapotranspirație ridicată , ceea ce împinge în prim-plan deciziile de irigare și limitează ferestrele pentru tratamente, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 12 august, ora 21:00 , indică o zi de lucru predominant senină și uscată la nivel național, cu precipitații estimate nule sau foarte reduse în toate regiunile analizate. Vestul țării: presiune pe apă, dar condiții bune pentru recoltare și logistică În Banat (Timiș și Caraș-Severin), ziua de 13 august rămâne fără ploi estimate (0 mm), iar evapotranspirația urcă la 6,83 mm, pe fondul unor maxime de 32,5°C în fereastra de lucru. Vântul era la publicare de 16 km/h, cu rafale de 28 km/h, iar recomandarea este verificarea umidității solului înaintea oricărei decizii de irigare; tratamentele sunt de amânat. În Crișana (Arad și Bihor), presiunea pe apa din sol este și mai mare: evapotranspirație de 7,98 mm, cu precipitații estimate tot la 0 mm și probabilitate maximă de 2%. Vântul ajungea la 17 km/h, cu rafale de 30,5 km/h la publicare. Lucrările de câmp și transportul pot avansa, însă culturile sensibile la deficitul de apă trebuie urmărite atent, iar tratamentele rămân posibile doar în intervale locale scurte, fără vânt. Restul regiunilor: zi uscată, cu diferențe date de vânt și evaporare În Maramureș și Satu Mare, condițiile sunt descrise ca stabile pentru lucrări, cu evapotranspirație mai redusă (3,94 mm) și fără ploi estimate. Transilvania are, de asemenea, precipitații estimate nule și evapotranspirație de 5,30 mm, ceea ce justifică verificarea apei din sol, mai ales la culturile cu consum ridicat. Moldova rămâne favorabilă pentru lucrări în câmp și transport, fără aport de ploaie (0 mm), cu evapotranspirație de 4,39 mm, iar tratamentele pot fi luate în calcul doar după verificări locale (vânt și starea frunzei). Dobrogea iese în evidență prin vânt: la publicare, 20,5 km/h cu rafale de 36 km/h, în condițiile unei zile uscate (0 mm). În acest context, amânarea tratamentelor este opțiunea prudentă, chiar dacă accesul și transportul rămân favorabile. Muntenia păstrează caracterul uscat, cu o cantitate estimată foarte mică (0,02 mm), dar cu probabilitate maximă de 10% și vânt cu rafale de 27 km/h la publicare; evaluarea necesarului de apă trebuie făcută direct în sol. Oltenia rămâne uscată (0 mm), cu evapotranspirație de 5,46 mm și vânt mai redus, ceea ce susține lucrările, dar menține atenția pe deficitul de apă. În București-Ilfov, combinația de căldură, vânt și evaporare accentuată ridică presiunea pe culturi: evapotranspirație de 6,30 mm, vânt de 22,5 km/h cu rafale de 32,5 km/h la publicare și precipitații estimate de 0,09 mm. Tratamentele sunt de amânat, iar irigarea se decide după verificarea umidității solului. Ce se prioritizează în fermă până la buletinul de dimineață Agronet recomandă ca, pentru 13 august, planul de lucru să pună pe primul loc activitățile care profită de vremea uscată, dar cu decizii ajustate „din teren”: verificarea apei disponibile în sol înainte de stabilirea irigării (în special în vest, Oltenia și București-Ilfov); recoltare, transport și acces în câmp, în general favorabile, cu atenție la vânt în Dobrogea și București-Ilfov; tratamente doar în ferestre locale fără vânt și fără frunză umedă, cu amânări indicate în Banat, Dobrogea, Muntenia și București-Ilfov; în pajiști și furaje, cosit/uscare/balotat doar unde intervalul uscat este suficient pentru uscarea reală; în zootehnie, accent pe apă și umbră în zonele mai calde și uscate. În datele regionale analizate nu sunt semnalate avertizări, însă fenomenul agricol dominant rămâne uscăciunea asociată cu evapotranspirația ridicată, mai ales în Crișana, Banat și București-Ilfov. Până la actualizarea de dimineață, elementele de urmărit sunt confirmarea locală a vântului, umezeala de pe frunză și starea solului. [...]

România are la dispoziție 29,9775 milioane euro (aprox. 149,9 milioane lei) din rezerva agricolă a UE, dar banii ajung efectiv în ferme doar după decizii naționale privind beneficiarii și formula de plată , iar suplimentarea până la un plafon total de 89,9325 milioane euro (aprox. 449,7 milioane lei) depinde de contribuția bugetului de stat, potrivit Agronet . Miza economică imediată este lichiditatea fermelor într-un context de costuri ridicate la îngrășăminte și energie, însă articolul atrage atenția că nu este vorba despre „un singur ajutor” de aproape 90 de milioane de euro, ci despre instrumente diferite, cu reguli și termene separate. Ce este confirmat: alocarea UE și termenele de plată Alocarea pentru România este stabilită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894 : 29.977.500 euro (aprox. 149,9 milioane lei), parte dintr-un pachet total de 540 milioane euro din rezerva agricolă a UE. Statele membre au aprobat pachetul la 17 iulie 2026, iar regulamentul cu sumele pe țări a fost adoptat la 27 iulie și publicat la 29 iulie. Regulamentul nu fixează automat o sumă pe hectar și nici nu spune că toți fermierii primesc bani. Fondurile trebuie direcționate către fermierii și sectoarele cele mai afectate, pe criterii „obiective și nediscriminatorii”. Plata sprijinului european către beneficiari trebuie făcută până cel târziu la 28 februarie 2027 . De ce plafonul de 89,9325 milioane euro nu este „bani garantați” România poate completa alocarea europeană cu până la 200% din suma UE, adică maximum 59.955.000 euro (aprox. 299,8 milioane lei). Astfel, bugetul total maxim posibil ar urca la 89.932.500 euro (aprox. 449,7 milioane lei). Diferența până la acest plafon depinde însă de o decizie națională de finanțare. Componenta națională suplimentară, dacă este acordată, poate fi achitată până la 31 mai 2027 . Termen-cheie: până la 30 septembrie 2026 trebuie stabilite regulile din România Până la 30 septembrie 2026 , România trebuie să notifice Comisia Europeană cum va distribui cele 29,9775 milioane euro. Notificarea trebuie să includă, între altele: măsurile aplicate și sectoarele/produsele eligibile; criteriile de identificare a beneficiarilor; valoarea ajutorului și metoda de împărțire; justificarea formulei, verificarea eligibilității și evitarea supracompensării; calendarul plăților și nivelul eventualei contribuții naționale. Agronet precizează că, în sursele oficiale românești consultate până la 12 august 2026, nu apare încă un act național care să stabilească un cuantum pe hectar, culturile eligibile și procedura de solicitare, motiv pentru care nu poate fi indicată o plată concretă pe hectar în acest moment. Al doilea mecanism: FEADR pentru îngrășăminte, cu opțiune de plată pe hectar Separat de rezerva agricolă, Regulamentul (UE) 2026/1768 introduce în PAC articolul 78b, un mecanism finanțat prin FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), care poate compensa o parte din costul suplimentar al îngrășămintelor, inclusiv printr-o plată calculată pe hectar. Statele pot alege între: o valoare unitară pe hectar, calculată pe baza consumului mediu anual de îngrășăminte și diferențiată pe sectoare/sisteme de producție; compensarea pe baza costurilor efectiv suportate de fiecare beneficiar. În mod obișnuit, sprijinul poate acoperi maximum 50% din costurile suplimentare, iar în anumite cazuri poate urca până la 80% (pentru fermieri aflați sub angajamente/cerințe PAC privind reducerea utilizării îngrășămintelor). Plățile prin acest mecanism trebuie efectuate până la 30 iunie 2027 . Contextul scumpirilor: îngrășămintele cu azot, la +71% față de media din 2024 Datele Comisiei Europene citate în articol indică faptul că, în aprilie 2026, prețurile generale ale îngrășămintelor cu azot erau cu 71% peste media anului 2024 . În plus, în mai 2026, prețul mediu al îngrășămintelor azotate era cu aproximativ 30% mai mare decât în februarie 2026 și cu aproximativ 70% peste media din 2024, iar îngrășămintele fosfatice erau cu circa 22% peste media din 2024. Pentru fermele de cultură mare, efectul este amplificat de faptul că prețurile produselor agricole nu au crescut în același ritm cu inputurile, ceea ce comprimă marja pe hectar înaintea noilor campanii de achiziții. [...]