Știri
Știri din categoria Agricultură
Plățile APIA pentru ANT și SCV ar urma să intre la fermieri de săptămâna viitoare, după ce autorizările au fost făcute „în marea lor majoritate”, iar la nivel național gradul de autorizare depășește 90%, potrivit Agrointel.
Informația a fost transmisă de Mihai Dorneanu, director executiv al APIA Neamț, la deschiderea MoldAgro Expo 2026, organizat pe platforma MARSAT din Roman (județul Neamț). Acesta a spus că APIA Central a dat asigurări că sumele vor fi plătite începând de săptămâna viitoare, în special pentru dosarele aprobate în această săptămână.
„Sunt plățile ANT și Sprijinul Cuplat Vegetal, care în aceste zile, în marea lor majoritate au fost autorizate de APIA și sumele vor pleca către fermieri în cel mai scurt timp. (...) teoretic, pentru dosarele aprobate în această săptămână, sumele vor fi plătite săptămâna viitoare.”
Miza este una de cash-flow: intrarea banilor pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) și Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) poate reduce presiunea financiară din ferme, în condițiile în care plățile sunt legate de dosare deja autorizate.
Dorneanu a indicat și stadiul procesării la nivel național:
MoldAgro Expo 2026 se desfășoară în perioada 8–11 mai, între orele 9:00–17:00, pe platforma MARSAT din Roman, județul Neamț, cu intrare liberă. În cadrul târgului sunt prezentate, între altele, utilaje agricole, drone, fertilizanți, oferte la sămânță, servicii și soluții de finanțare.
Recomandate
APIA a atribuit un contract de 70,78 milioane de lei fără TVA pentru un nou sistem informatic , menit să stea la baza „Portalului unic al fermierilor”, proiect care ar trebui să simplifice accesul online la sprijinul agricol și să reducă blocajele operaționale din campaniile de plăți, potrivit Agronet . Contractul este atribuit pe doi ani către AROBS Systems și are o valoare foarte apropiată de estimarea inițială (70,83 milioane de lei), diferența fiind de circa 50.000 de lei. Agronet notează că informația despre atribuire este relatată de Profit.ro, iar AROBS Systems a fost singurul ofertant la licitația organizată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Ce cumpără APIA, concret: platformă, infrastructură și securitate Achiziția nu vizează doar o interfață web, ci un sistem informatic integrat, împreună cu infrastructura necesară funcționării. Contractul include, conform documentației citate în material: dezvoltarea și implementarea sistemului informatic integrat; licențe pentru configurarea programelor de bază; soluții de securitate cibernetică; echipamente TIC (tehnologia informației și comunicațiilor); instruirea utilizatorilor; componentele necesare proiectului „Portalul unic al fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură gestionat de APIA”. Din perspectiva fermierilor, miza este dacă portalul va concentra într-un singur loc operațiunile și informațiile care astăzi sunt fragmentate și dacă va reduce deplasările și schimbul de documente pe canale separate. Materialul precizează însă că nu există, deocamdată, o listă completă a serviciilor ce vor fi disponibile și nici o dată de lansare. De ce contează: presiune mare pe sistemele APIA, cu peste 700.000 de beneficiari Dimensiunea proiectului trebuie raportată la volumul de utilizare: în Campania 2025 au fost incluși peste 700.000 de fermieri, potrivit datelor citate de Agronet dintr-un material anterior al publicației. În același context, Agronet amintește că, la 22 iulie 2026, sub 5.000 de fermieri din Campania 2025 nu își primiseră încă banii, iar pentru aproximativ 3.000 plata putea fi împinsă până în octombrie, pe fondul unor probleme ale aplicației informatice pentru anumite intervenții de agromediu și al unor verificări făcute manual. Publicația subliniază că aceste întârzieri nu trebuie asociate automat cu proiectul nou atribuit AROBS Systems, dar arată dependența plăților de funcționarea sistemelor IT. Separat de componenta tehnică, articolul indică și un risc administrativ: chiar dacă fondurile există, plățile pot întârzia din cauza blocajelor de verificare, calcul și autorizare, inclusiv pe fondul coordonării între instituții. Cine este furnizorul și ce urmează AROBS Systems este controlată de AROBS Transilvania Software , companie listată la Bursa de Valori București. Potrivit datelor prezentate de Profit.ro și preluate de Agronet, AROBS Systems a avut în 2025 afaceri de 77,3 milioane de lei, în creștere de la 40,01 milioane de lei în anul precedent. În acest moment, informațiile publicate nu includ calendarul detaliat de dezvoltare, data la care „Portalul unic” va deveni operațional și nici funcționalitățile exacte disponibile direct fermierilor — elemente care vor determina, în practică, dacă investiția se traduce în timpi mai mici de procesare și într-un flux mai stabil al plăților. [...]
Mutarea accizei reduse la momentul cumpărării ar putea elibera rapid capital de lucru în ferme , într-un context în care agricultorii plătesc acum motorina la preț integral și își recuperează ulterior diferența prin APIA , potrivit Agronet . Miza nu este creșterea sprijinului pe litru, ci reducerea perioadei în care fermele „finanțează” temporar statul, uneori cu sume de ordinul sutelor de mii de lei. În forma actuală a schemei, fermierul achită acciza inclusă în prețul motorinei, iar statul rambursează ulterior, pentru cantitățile eligibile acceptate de APIA, diferența dintre acciza standard și nivelul redus aplicabil agriculturii. Pentru 2026, sprijinul folosit la rambursare este de 2,697 lei/litru , iar rata redusă a accizei este de 106,72 lei/1.000 litri . Impactul economic: bani blocați până la rambursare Diferența majoră dintre mecanisme este una de flux de numerar: sprijinul există, dar în sistemul curent ferma trebuie să aibă lichiditățile necesare pentru a cumpăra combustibilul, urmând să recupereze ulterior componenta rambursabilă. Agronet exemplifică dimensiunea sumelor avansate temporar de ferme (doar componenta recuperabilă, nu costul total al motorinei): 10.000 litri → 26.970 lei rambursare 25.000 litri → 67.425 lei 50.000 litri → 134.850 lei 100.000 litri → 269.700 lei La nivel de sector, pentru trimestrul I din 2026, APIA a autorizat 155,26 milioane de lei pentru 9.863 de beneficiari , aferent unei cantități eligibile de aprox. 57,57 milioane de litri . Bugetul anual al schemei a fost suplimentat de Guvern la 30 iulie, de la 620 milioane la 714,3 milioane de lei . Ce schimbare e discutată acum: acciză redusă direct la pompă O inițiativă prezentată public miercuri, 19 august, de senatoarea AUR Daniela Ștefănescu (relatată de AGRO TV ) vizează aplicarea accizei reduse direct la achiziție , astfel încât fermierul să nu mai avanseze integral componenta fiscală și să aștepte rambursarea. Conform descrierii publice citate de Agronet, mecanismul ar include: APIA stabilește anual cantitatea eligibilă pentru fiecare beneficiar. Cantitatea este înregistrată electronic. La cumpărare, sistemul verifică volumul rămas disponibil. Acciza redusă se aplică direct, la achiziție. Motorina ar fi identificată fiscal prin marcare și colorare. Consumul rămâne controlabil pentru a limita utilizarea în activități neeligibile. Publicația notează însă o limitare importantă: la momentul redactării, textul integral al inițiativei și numărul de înregistrare parlamentară nu apar în sursele oficiale consultate , astfel că detaliile disponibile sunt cele anunțate public de inițiatoare. Alternative și proiecte paralele în Parlament Separat de această propunere, Ministerul Agriculturii a discutat în această vară o altă variantă: scurtarea termenului de rambursare la maximum trei luni și trecerea spre depunerea electronică a documentelor. Efectul ar fi o reducere a întârzierii, dar fermierul ar continua să plătească integral la cumpărare. În plus, în Parlament există deja proiectul B437/2026 (înregistrat la Senat la 1 iulie), care nu este aceeași inițiativă. Acesta propune o categorie de „Motorină Agricolă Marcată” scutită integral de acciză , livrată pe baza unui certificat emis de APIA, cu evidență electronică gestionată de APIA și ANAF și cu un regim de sancțiuni (amenzi, confiscare, recuperarea accizei și excludere pentru cinci ani la repetarea abaterilor). Proiectul are aviz favorabil de la Consiliul Economic și Social, dar aviz negativ de la Consiliul Legislativ, care indică probleme de definire, corelare și suprapuneri cu prevederi din Codul fiscal, concluzionând că nu poate fi promovat în forma prezentată. Ce urmează pentru fermieri Din perspectiva operațională, aplicarea accizei reduse la cumpărare ar însemna bani disponibili imediat pentru lucrările curente, dar ar necesita o arhitectură de implementare și control (relația APIA–ANAF–distribuitori, evidențe electronice, marcare fiscală) care să fie clară în textul legislativ. Până la apariția unei forme publice și parcurgerea circuitului parlamentar, fermierii rămân în mecanismul actual: cumpără motorina la preț integral, depun documentele la APIA și recuperează ulterior diferența de acciză pentru cantitățile aprobate. [...]
Rasele autohtone pot reduce pragul minim de eligibilitate la DR-14 și pot urca punctajul la selecție , ceea ce poate face diferența între un proiect depus în prima etapă (cu prag de calitate ridicat) și unul amânat, potrivit Agronet . În intervenția DR-14, sprijinul nerambursabil ajunge la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe proiect, cu o intensitate de maximum 85% din cheltuielile eligibile. De ce contează rasele autohtone: prag mai mic și până la 20 de puncte În mod general, ghidul final DR-14 stabilește pentru fermele mici o dimensiune economică de 4.000–11.999 SO (producție standard). Pentru fermele zootehnice populate cu rase autohtone, intervalul poate începe de la 2.000 SO, până la 11.999 SO. Reducerea pragului la 2.000 SO se aplică însă doar dacă sunt îndeplinite condiții cumulative: componenta majoritară a producției standard trebuie să provină din animalele din rase autohtone, iar acestea trebuie să genereze cel puțin 2.000 SO. Dimensiunea economică se stabilește pe baza evidențelor APIA și, pentru animale, a înregistrărilor ANSVSA și ANZ. Pe partea de selecție, grila pentru componenta zootehnică acordă maximum 20 de puncte pentru creșterea animalelor din rase autohtone: 20 de puncte dacă solicitantul deține animale din rase autohtone, iar investițiile vizează exclusiv creșterea acestor rase; 10 puncte dacă solicitantul deține animale din rase autohtone, iar proiectul include și investiții pentru creșterea acestora. Sunt luate în calcul și investițiile în baza furajeră. Pentru dovedirea încadrării, AFIR cere la depunerea cererii de finanțare certificatul zootehnic sau de origine eliberat de organizația de ameliorare competentă, un document emis de Agenția Națională pentru Zootehnie sau de o entitate autorizată de ANZ. Lista raselor care intră în „rase autohtone” pentru DR-14 Condițiile apar în documentația oficială DR-14 , care include separat Anexa 14 – „Lista Rase Autohtone”, iar lista este prevăzută și în Legea nr. 190/2020 . Ovine (12 rase): Țurcană Țigaie Oaia Cap Negru de Teleorman Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon) Karakul de Botoșani Merinos de Suseni Merinos Transilvănean Merinos de Cluj Merinos de Palas Țigaie – varietatea ruginie rasa de lapte Palas rasa de carne Palas Caprine (2 rase): Carpatina Alba de Banat Calendarul sesiunii și efectul practic al punctajului AFIR deschide sesiunea DR-14 la 1 septembrie 2026, ora 09:00 , cu termen programat până la 31 octombrie 2026, ora 16:00 , dar sesiunea se poate închide mai devreme dacă se epuizează fondurile. Pentru prima etapă a sesiunii (septembrie 2026), pragul de calitate este de 80 de puncte , iar în octombrie scade la 40 de puncte — diferență la care punctajul pentru rase autohtone poate conta direct. Bugetul total al DR-14 este de 108 milioane de euro (aprox. 540 milioane lei), din care 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei) sunt alocate componentei zootehnice. Ce nu garantează lista de rase Deținerea animalelor din rasele enumerate nu înseamnă automat acordarea grantului maxim. Încadrarea la rase autohtone poate reduce pragul minim de eligibilitate și poate crește punctajul, însă finanțarea rămâne condiționată de respectarea tuturor cerințelor DR-14, de documentele justificative și de asigurarea contribuției proprii. Pentru detalii, documentația oficială este publicată de AFIR aici . [...]
Canicula și vântul reduc fereastra de lucru și împing fermierii spre transport și irigare, nu tratamente , potrivit Agronet , în buletinul meteo agricol din 20 august 2026, ora 18:00. În nouă regiuni analizate apare semnalare portocalie de disconfort termic, iar în Crișana și Muntenia vântul adaugă un risc operațional suplimentar pentru lucrările din teren până la finalul zilei. De ce contează: costuri și riscuri mai mari la lucrările de seară În intervalul rămas „până seara”, condițiile descrise de publicație favorizează în principal activități care tolerează mai bine căldura și vântul (transportul, irigarea), în timp ce tratamentele fitosanitare (aplicări la cultură) sunt indicate ca fiind de amânat în toate regiunile. Pentru fermieri, asta înseamnă o planificare mai strânsă a resurselor (oameni, utilaje, apă) și un risc mai mare de pierderi prin stres hidric, în contextul în care precipitațiile estimate sunt, în general, inexistente. Orientarea practică pentru fermieri, până la finalul zilei Recomandările sintetizate în buletin vizează ajustarea rapidă a operațiunilor: Transportul poate continua spre seară în Banat, Maramureș, Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, București–Ilfov și zona montană, cu verificarea încărcăturii și a vântului local. Tratamentele sunt de amânat în toate regiunile , din cauza combinației de căldură, vânt sau lipsa unei ferestre sigure de aplicare. Irigarea rămâne prioritară în zonele cu caniculă; în Dobrogea, decizia depinde de controlul local al umidității solului . Zonele cu presiune suplimentară din vânt: Crișana și Muntenia În Crișana , vântul este indicat drept „fenomenul dominant” pentru deciziile din teren, pe fond de caniculă. Datele din buletin arată vânt de 22 km/h, cu rafale de 31,5 km/h , iar recomandarea este să fie evitate lucrările sensibile la deriva vântului și să se păstreze prudență la deplasarea utilajelor și a încărcăturilor. În Muntenia , căldura rămâne obstacolul principal, dar vântul trebuie urmărit înaintea deplasărilor și a operațiunilor expuse. Pentru fereastra până seara, sunt indicate rafale de 15,1 km/h , iar activitățile mai potrivite rămân transportul și irigarea, nu intervențiile fitosanitare. Context regional: fără ploi, cu temperaturi ridicate Pe ansamblu, buletinul de la ora 18:00 indică precipitații estimate de 0 mm în regiunile detaliate (inclusiv Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia), cu probabilități maxime reduse. În aceste condiții, presiunea pe apă și pe ritmul lucrărilor rămâne ridicată, iar ferestrele de lucru sunt descrise ca fiind, în general, „cu prudență” sau „restrictive” acolo unde vântul devine factor limitativ. [...]
Controalele ANSVSA în benzinării arată că problemele de conformare persistă , cu amenzi de 132.400 de lei într-o singură etapă și un total de 267.200 de lei după două runde consecutive de verificări, potrivit Agronet . Miza pentru operatori este una de reglementare: activitatea de alimentație publică din stațiile de carburanți este tratată după aceleași reguli sanitar-veterinare ca orice unitate care prepară și vinde mâncare. Între 27 iulie și 17 august 2026, inspectorii au verificat 214 unități care prepară și comercializează alimente și au aplicat 19 amenzi, 22 de avertismente și au suspendat activitatea unui operator. ANSVSA a anunțat că verificările continuă la nivel național. Două etape la rând, același tipar de sancțiuni Campania nu a fost una punctuală. În etapa anterioară (13–26 iulie 2026), au fost verificate 217 unități, cu 19 amenzi în valoare totală de 134.800 lei, 18 avertismente și o suspendare. Pe cumulat, cele două etape înseamnă: 431 de unități verificate 38 de amenzi, în valoare totală de 267.200 lei 40 de avertismente 2 suspendări de activitate În prima etapă, inspectorii au retras și 12 kilograme de produse de patiserie (valoare 300 lei), trimise la neutralizare. Nereguli recurente: autorizare, igienă și autocontrol În perioada 27 iulie–17 august, una dintre principalele constatări a fost vânzarea directă către consumatori a alimentelor în spații neaprobate sanitar-veterinar pentru această activitate. Alte probleme identificate de inspectori au inclus: spații de prelucrare, depozitare și comercializare întreținute necorespunzător; deficiențe la instalații, utilaje și ustensile; proceduri HACCP neactualizate (HACCP este sistemul prin care operatorul identifică riscurile pentru siguranța alimentelor și stabilește puncte de control); programe de autocontrol incomplete; lipsa spațiilor frigorifice dedicate subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman; lipsa suprafețelor de lucru destinate decongelării alimentelor. Mesajul de fond pentru operatori este că „profilul” benzinăriei nu schimbă obligațiile: dacă se prepară sandvișuri, patiserie sau mâncare caldă, spațiile și fluxurile trebuie să respecte cerințele aferente activității de alimentație. Context: controale extinse în industria alimentară Situația din benzinării se suprapune peste un volum mai mare de verificări în sector: Agronet notează că, în iulie, ANSVSA a efectuat 10.201 controale la produse alimentare de origine nonanimală și a aplicat 228 de amenzi în valoare totală de 2,0278 milioane de lei, cu igiena, trasabilitatea și HACCP printre problemele recurente. ANSVSA a indicat că acțiunile de control în benzinării vor continua, iar consumatorii pot sesiza nereguli prin linia TELVERDE 0800.826.787. [...]
România pierde competitivitate la ardei pe fondul mutării producției europene în sere și solarii , arată o analiză din Agronet , care indică o scădere de 26,9% a producției interne într-un deceniu, în timp ce Polonia a crescut cu 71,6% în aceeași perioadă. Diferența de ritm este relevantă economic pentru că nu vine dintr-o extindere generală a suprafețelor cultivate în UE, ci din intensificarea producției în spații protejate (sere și solarii), unde randamentele și predictibilitatea livrărilor sunt mai mari. În acest context, România rămâne în urmă tocmai pe segmentul care trage piața europeană. România, între cele mai slabe evoluții; Polonia, reperul direct În grupul de producători analizați, România se află printre statele cu cele mai mari scăderi: Grecia (-29,1%), Ungaria (-27,6%) și România (-26,9%). La polul opus, Polonia a avut cel mai puternic avans (+71,6%), peste Spania (+23,9%) și Țările de Jos (+16,8%). Pentru 2025, analiza indică și ponderi în producția UE pentru câteva state: Spania 51,4%, Țările de Jos 14,9% și Polonia 8,7% (ponderea României nu este menționată în fragmentul citat). Publicația calculează o diferență de 98,5 puncte procentuale între evoluția Poloniei (+71,6%) și cea a României (-26,9%), un ecart care sugerează o schimbare structurală, nu o variație conjuncturală. De ce contează: UE reduce hectare, dar crește producția „sub protecție” Datele Eurostat analizate de FreshPlaza (citată de Agronet) arată că, la nivelul Uniunii Europene, suprafața totală cultivată cu ardei a scăzut cu 4,9% între perioadele comparate, dar suprafața în spații protejate a crescut cu 13%. În paralel, ponderea producției protejate a urcat de la 65% (media 2015–2017) la 70,9% (media 2023–2025). Polonia este exemplul central: ponderea producției de ardei obținute sub protecție a crescut de la 81,6% la 88,4%, iar recolta din aceste sisteme a avansat cu 86,2%. Concluzia implicită pentru România este că pierderea de teren se produce într-o piață care recompensează investițiile în producție intensivă și controlată. Presiune pe investiții: cerere mare, buget limitat În România există interes pentru modernizare, însă finanțarea disponibilă nu acoperă cererea, potrivit datelor prezentate. Pentru componenta DR-16 destinată fermelor individuale din sectorul legumicol au fost depuse 132 de proiecte în valoare de peste 209 milioane de euro, față de o alocare de aproximativ 70,4 milioane de euro. Alte 38 de proiecte (59,4 milioane de euro) au fost declarate eligibile, dar au rămas fără finanțare după epuizarea bugetului. În plus, ardeiul este inclus în schema aplicată în 2026 pentru legumele cultivate în sere și solarii (ardei gras, lung, gogoșar și iute). Totuși, analiza insistă că sprijinul pe suprafață nu este suficient pentru recuperarea decalajului, fără infrastructură și lanț comercial funcțional. Ce urmează, din perspectiva competitivității Mesajul central al datelor este că România nu pierde teren pentru că UE ar cultiva mai mult ardei, ci pentru că produce mai intens în spații protejate. În această logică, miza pentru producători nu este doar construirea de sere, ci capacitatea de a produce constant și predictibil, cu acces la apă pentru irigații, energie la costuri suportabile, material biologic performant, depozitare, sortare/ambalare și contracte comerciale stabile. [...]
