Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministerul Agriculturii vrea să reducă birocrația pentru fermierii mici și medii din 2026, printr-un pachet de simplificări care limitează controalele și clarifică aplicarea unor standarde de mediu, potrivit Jurnalul. Propunerile sunt formulate de Autoritatea de Management PNDR/PS PAC și vizează atât plățile directe, cât și intervențiile de dezvoltare rurală, cu accent pe reducerea presiunii administrative asupra exploatațiilor mici.
Miza pentru fermele mici și medii este, în primul rând, scăderea riscului de sancțiuni și a costurilor de conformare. Autoritatea de Management propune exceptarea de la controale și sancțiuni aferente normelor de condiționalitate pentru fermierii care exploatează până la 10 hectare și primesc plăți directe sau sprijin prin dezvoltare rurală. În plus, pentru exploatațiile de maximum 30 de hectare se propune o excepție specifică în cazul aplicării standardului GAEC 7, parte din setul de „Bune Condiții Agricole și de Mediu” (GAEC), adică reguli obligatorii legate de condiționalitatea din Planul Agricol Comun.
Un alt element de debirocratizare este legat de agricultura ecologică. Fermele certificate ecologic, inclusiv cele aflate în conversie, ar urma să fie considerate automat conforme cu standardele GAEC 1, 3, 4, 5, 6 și 7, ceea ce ar elimina controale suplimentare și ar simplifica procedurile administrative pentru acest segment.
În paralel, sunt propuse ajustări punctuale ale unor standarde GAEC, pentru a le corela mai bine cu realitățile din teren și pentru a reduce interpretările care generează verificări și documentație în plus. Concret, pachetul include:
Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a declarat că a cerut ca regulile europene „să fie aplicate cu bun simț și adaptate realităților din teren”, subliniind că modificările urmăresc reducerea birocrației, protejarea micilor exploatații și recunoașterea practicilor agricole corecte. Propunerile sunt aliniate cu Regulamentul (UE) 2025/2469 și cu modificările Planului Strategic PAC 2023–2027 și urmează să fie transmise Comisiei Europene prin procedura de notificare, ceea ce înseamnă că implementarea depinde de pașii formali de aprobare la nivel european.
Recomandate
Florin Barbu condiționează intrarea produselor din Mercosur de testare în laboratoare din România , o poziție care, dacă ar deveni politică publică, ar adăuga un filtru național peste fluxurile de import din UE și ar putea schimba costurile și timpii de aprovizionare pentru comercianți și procesatori, potrivit Profit . Fostul ministru al Agriculturii a spus că, dacă va reveni la conducerea ministerului, „niciun produs din zona Mercosur nu va mai intra” în România „până când nu va fi verificat în laboratoarele din țara noastră”, chiar și în situația în care achiziția ar fi făcută intracomunitar (adică printr-un alt stat membru UE). Context: acordul UE–Mercosur a intrat în aplicare provizorie de la 1 mai Acordul comercial provizoriu dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) se aplică provizoriu de la 1 mai, urmând să intre pe deplin în vigoare după ce Parlamentul European își va da avizul. Legislativul european așteaptă, conform informațiilor din articol, un aviz de la Curtea Europeană de Justiție. Ce schimbare de reglementare cere România, în viziunea lui Barbu Barbu a indicat că România a solicitat posibilitatea ca fiecare stat membru să poată „licenția” societățile care importă din zona Mercosur. Argumentul său este legat de riscul ca anumite companii să fie agreate la nivelul Comisiei Europene pentru a aduce produse, iar apoi, odată intrate pe teritoriul unui stat UE, „acel produs devine european” și poate circula liber pe piața unică. Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro. [...]
Ministerul Agriculturii promite un mecanism de răspuns „fundamentat științific” pentru problemele din ferme , prin implementarea Strategiei AKIS 2023–2027 , care urmărește să lege mai strâns cercetarea, consultanța și fermierii, potrivit AgroInfo . Miza este una operațională: ministerul spune că vrea un „flux constant de informații” între cercetători, consultanți și fermieri, astfel încât soluțiile și tehnologiile să ajungă mai repede în practică, iar deciziile din fermă să se bazeze pe cunoaștere și inovație. Ce este AKIS și cine intră în sistem AKIS (un sistem de cunoaștere și inovare în agricultură) este prezentat de MADR ca o platformă de colaborare între principalii actori ai sectorului agricol: fermieri, care au nevoie de soluții aplicabile; cercetători, care dezvoltă tehnologii noi; consultanți, care oferă sprijin tehnic și acces la finanțare; antreprenori și societatea civilă. Ce urmărește strategia în 2023–2027 În material sunt enumerate câteva direcții de acțiune pe care MADR le consideră prioritare: consolidarea legăturii dintre cercetare și practică; digitalizarea agriculturii și acces mai facil la date; formare profesională continuă pentru tinerii fermieri; susținerea grupurilor operaționale EIP-AGRI pentru proiecte inovatoare. Ministerul leagă implementarea de Planul Strategic PAC 2023–2027 și afirmă că obiectivul este ca „nicio problemă din fermă” să nu rămână fără un răspuns „fundamentat științific”. Ce urmează și ce rămâne neclar MADR indică faptul că detaliile despre Strategia AKIS și modul de accesare sunt disponibile pe site-ul instituției (linkul este menționat în material, dar apare trunchiat în forma publicată de sursă). În articol nu sunt precizate termene de implementare pe etape, bugete sau instrumente concrete prin care fermierii vor primi efectiv sprijinul, astfel că impactul practic depinde de modul în care strategia va fi pusă în aplicare. [...]
Plățile ANT pentru anul de cerere 2025 ar urma să înceapă marți, 5 mai 2026 , după ce APIA finalizează testările din weekend și „dă drumul” plăților în sistem, potrivit AgroInfo . Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , a spus că plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) – atât pe cap de animal, cât și pe hectar – intră în execuție imediat ce se încheie verificările tehnice ale sistemului informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . În paralel, sunt în derulare testări și pentru plățile aferente agriculturii ecologice, conform aceleiași intervenții. „Săptămâna viitoare, marți, pornesc plățile pe ANT. Se fac testările pe sistemul informatic în weekend și colegii de la APIA dau drumul la plățile pe ANT. De asemenea, pe agricultura ecologică, se fac acum testări și se pregătesc plățile.” De ce contează: banii intră după aprobarea actului normativ În spatele calendarului anunțat este aprobarea actului normativ necesar pentru demararea plăților, adoptat recent în ședința de Guvern după obținerea avizelor. Tanczos Barna a indicat că aprobarea a venit „abia ieri”, iar avizele au fost obținute „în extremis”, tocmai pentru a permite pornirea plăților. Plățile efective sunt programate să înceapă marți, imediat după finalizarea testelor tehnice realizate de APIA. Ce sunt ANT și cum sunt finanțate Ajutoarele naționale tranzitorii sunt subvenții plătite de la bugetul de stat, din bugetul anului următor anului de cerere. Ele sunt acordate în sistem regresiv, ceea ce înseamnă că suma alocată scade în fiecare an, și vizează atât sectorul vegetal, cât și pe cel zootehnic. Plafoanele alocate pentru ANT 2025, pe scheme Vegetal ANT1 culturile amplasate pe teren arabil: 286.960,259 mii lei , echivalentul sumei de 56.481.569 euro ANT 2 și 3 in pentru fibră și cânepă pentru fibră: 22,355 mii lei , echivalentul sumei de 4.400 euro ANT 4 tutun: 7.453,098 mii lei , echivalentul sumei de 1.466.972 euro ANT 5 hamei: 341,416 mii lei , echivalentul sumei de 67.200 euro ANT 6 sfeclă de zahăr: 13.324,524 mii lei , echivalentul sumei de 2.622.628 euro Zootehnie ANT7 schema decuplată de producție, specia bovine, sector lapte: 135.036,41 mii lei , echivalentul sumei de 26.578.830 euro ANT8 schema decuplată de producție, specia bovine, sector carne: 316.407,57 mii lei , echivalentul sumei de 62.277.600 euro ANT9 schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine: 158.776,88 mii lei , echivalentul sumei de 31.251.600 euro [...]
Industria alimentară și agricultura cer reducerea taxării muncii, pe fondul costurilor cu salariile – președintele Federației Romalimenta, Aurel Popescu , spune că nivelul actual al taxelor pe salarii apasă suplimentar companiile din sector și limitează capacitatea acestora de a plăti mai bine, potrivit Profit . Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro. Popescu a susținut că, în agricultură și în industria alimentară, „salarizarea este proastă”, iar taxarea ridicată a muncii în România face dificilă păstrarea angajaților. Ce s-a schimbat pentru companii: dispariția facilităților fiscale Președintele Romalimenta a indicat drept exemplu eliminarea facilităților privind impozitul pe venit pentru agricultori și procesatori. În lipsa acestui avantaj, companiile ar fi ajuns să suporte ele costul suplimentar pentru a nu pierde personalul. „Am avut acel avantaj cu impozitele pe venit pentru agricultori și pentru procesatori, care s-au tăiat și atunci noi am fost nevoiți să plătim noi pentru ei impozitele, că altfel ne plecau salariații.” În logica prezentată de reprezentantul industriei, această ajustare a crescut costurile cu forța de muncă într-un sector care, oricum, are dificultăți în a atrage oameni fără salarii mai competitive. Miza: taxarea muncii și presiunea pe salarii Popescu a cerut ca viitorul guvern să reducă nivelul taxelor, argumentând că „salarizarea este foarte mult taxată” și că, fără o intervenție, companiile rămân prinse între nevoia de a crește salariile și costurile totale ridicate generate de fiscalitate. În absența unor detalii suplimentare în material despre măsuri concrete sau un calendar, rămâne de văzut dacă solicitarea industriei va fi preluată în agenda noului executiv și în ce formă. [...]
Cei care cultivă tutun primesc în 2025 cea mai mare subvenție APIA pe hectar, de 5.431,0169 euro (aprox. 27.592,8244 lei), potrivit AgroInfo , care citează informații furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . Miza economică este directă: pentru fermele eligibile, sprijinul depășește 5.000 euro/ha și poate schimba semnificativ venitul pe suprafață. Ajutorul este Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) 4 – tutun, aferent anului de cerere 2025. Conform datelor transmise de APIA, plafonul alocat pentru această plată este de 1.466.972 euro. Cuantumul pe hectar pentru 2025 este de 5.431,0169 euro/ha , în creștere cu 220,0168 euro/ha față de anul de cerere 2024, când cuantumul a fost 5.211,0001 euro/ha , mai arată publicația. Cum se face plata și cât încasează fermierul în lei Plățile se fac în lei, la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro , stabilit de Banca Centrală Europeană la 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C, nr. 4506 din 1 octombrie 2025). La acest curs, un fermier eligibil care cultivă tutun încasează pentru anul de cerere 2025 27.592,8244 lei/hectar , conform calculelor prezentate în material. Context: APIA a început plățile pentru ANT APIA a demarat, luni, plata ajutoarelor naționale tranzitorii atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru zootehnie, potrivit informațiilor din articol. [...]
Florin Barbu avertizează că viitoarea Politică Agricolă Comună riscă să piardă finanțarea dedicată fermierilor și cere ca subvențiile și dezvoltarea rurală să rămână separate de „fondul total” al UE, pe fondul discuțiilor despre noul exercițiu financiar 2028–2034, potrivit Profit . Fostul ministru al Agriculturii spune că Uniunea Europeană „merge într-o direcție greșită” în politica agricolă, invocând o decizie „publicată” la nivel european, fără ca articolul să detalieze conținutul acesteia. Miza: cum sunt protejate plățile către fermieri în bugetul UE 2028–2034 Barbu pune accent pe păstrarea structurii Politicii Agricole Comune (PAC) ca politică distinctă, cu cei doi piloni tradiționali: subvenții și plăți directe către fermieri; componenta de dezvoltare. În viziunea sa, aceste componente ar trebui să rămână „separate față de fondul total”, pentru a evita diluarea sau rearanjarea finanțării dedicate agriculturii în cadrul bugetului general al Uniunii. Contextul declarațiilor Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro. În material nu sunt prezentate reacții ale Comisiei Europene sau ale altor actori instituționali și nici detalii despre calendarul sau forma concretă a deciziei europene la care se referă fostul ministru. [...]
