Știri
Știri din categoria Agricultură
Prohibiția pescuitului la șalău și biban a intrat în vigoare în Delta Dunării, vineri, în Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD), potrivit AGERPRES.
Măsura vine după ce pescuitul știucii a fost interzis la începutul lunii februarie. Cele trei specii ar urma să poată fi capturate din nou la finalul prohibiției generale a pescuitului în România, după data de 7 iunie.
Conform unui anunț al Administrației RBDD, publicat pe pagina instituției de pe o rețea socială, șalăul și bibanul, la fel ca știuca, își încep reproducerea mai devreme decât multe alte specii (de exemplu ciprinidele). Din acest motiv, capturarea lor este interzisă înainte de intrarea în vigoare a ordinului general de prohibiție la nivel național.
Actul normativ aprobat de Ministerul Mediului și de Ministerul Agriculturii stabilește că prohibiția pescuitului în România începe în habitatele piscicole naturale la 9 aprilie, iar în apele care constituie frontieră de stat la 24 aprilie. Reluarea activității este prevăzută pentru 8 iunie.
În RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ la știucă, șalău, somn și crap este permis doar cu eliberarea imediată a capturilor, cu posibilitatea reținerii unui singur exemplar pe zi, dintr-o singură specie.
Recomandate
Schimbarea conducerii APIA vine în plină perioadă de lucru cu fermierii , după ce directorul general Gabriela Nicoleta Andrei și-a anunțat încheierea mandatului, iar la conducerea agenției revine Adrian Pintea, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, potrivit AgroInfo . Anunțul este relevant operațional pentru fermieri și crescătorii de animale deoarece APIA gestionează plăți și proceduri administrative care depind de continuitatea decizională și de ritmul intern al instituției, mai ales în perioadele cu volum mare de dosare. În mesajul publicat odată cu plecarea, Gabriela Nicoleta Andrei le-a mulțumit fermierilor pentru „încredere” și „răbdarea demonstrată în fața provocărilor administrative”, subliniind rolul muncii din agricultură pentru „echilibrul unei întregi economii”. Ea a transmis și un mesaj către echipa APIA, pe care o descrie drept „profesioniști dedicați”. „Îmi doresc ca APIA să rămână o instituție stabilă, echilibrată și orientată către nevoile reale ale fermierilor, indiferent de contextul în care își desfășoară activitatea.” Despre succesor, fosta șefă APIA afirmă că este „o persoană cu o experiență deja bine consolidată în conducerea APIA” și că revenirea acestuia are loc „într-un moment deloc lipsit de provocări”, pe fondul „conjuncturii politice actuale”. Potrivit informațiilor din articol, Adrian Pintea revine la conducerea APIA. Materialul nu oferă detalii despre calendarul efectiv al preluării mandatului sau despre eventuale schimbări de proceduri, astfel că impactul imediat asupra fluxului de lucru și al plăților nu poate fi evaluat din datele disponibile. [...]
Comisia Europeană a deschis calea pentru ajutoare de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) per beneficiar, printr-un cadru temporar de ajutoare de stat care permite compensarea unei părți din scumpirile la combustibili și îngrășăminte, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, potrivit Agrointel . Măsura creează baza legală pentru scheme naționale, dar nu înseamnă automat plăți: fiecare stat membru trebuie să-și definească propriile mecanisme și criterii. Cadrul temporar, denumit METSAF , este gândit pentru sectoarele considerate cele mai expuse la efectele crizei: agricultura, pescuitul, transporturile și industriile mari consumatoare de energie. El va fi în vigoare până la 31 decembrie 2026, iar Comisia Europeană anunță că își rezervă dreptul de a-i revizui conținutul, domeniul de aplicare și durata, în funcție de evoluțiile economice. Ce tip de sprijin permite cadrul și care sunt plafoanele Pentru agricultură, pescuit, transport terestru (rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare) și transport maritim pe distanțe scurte în interiorul UE, statele membre pot compensa până la 70% din costurile suplimentare ale unui beneficiar, generate de creșterea prețurilor la combustibili și îngrășăminte. Creșterea de preț urmează să fie stabilită de fiecare stat membru, ca diferență între prețul de piață relevant și un preț de referință istoric. Costurile suplimentare totale ar urma apoi calculate pe baza consumului actual sau a celui mai recent consum al beneficiarului dinaintea crizei. În plus, cadrul introduce o opțiune „simplificată” pentru ajutoare cu sume mici, care permite stabilirea cuantumurilor fără ca beneficiarii să fie obligați să aducă dovezi detaliate ale consumului real, folosind indicatori precum dimensiunea și tipul activității sau o estimare generală a consumului de combustibil în sector. În această variantă, fiecare beneficiar poate primi până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei). Ce urmează în România: consultări pentru scheme de ajutor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a salutat adoptarea cadrului, considerând că decizia oferă „pârghiile necesare” pentru protejarea sectorului de volatilitatea prețurilor la inputuri și energie. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a spus că prin cadrul adoptat „s-a creat baza legală” pentru demararea consultărilor la nivelul Guvernului privind acordarea ajutoarelor de stat către fermieri: „Prin cadrul adoptat astăzi s-a creat baza legală pentru a demara consultările la nivelul Guvernului pentru acordarea ajutoarelor de stat în vederea susținerii fermierilor în actualul context dificil.” La rândul său, secretarul de stat Florian-Emil Dumitru a afirmat că, odată cu adoptarea cadrului, „vom putea să acordăm ajutoare de stat sectoarelor aflate în dificultate”. În acest stadiu, informația-cheie pentru fermieri și companii este că există un cadru european care permite sprijinul și stabilește limitele maxime, însă detaliile concrete (eligibilitate, bugete, proceduri și calendar) depind de deciziile pe care le va lua fiecare stat membru, inclusiv România. [...]
Guvernul a aprobat plafoane de 918,3 milioane lei pentru ajutoare agricole , bani care vor fi plătiți din bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii în 2026, pentru anul de cerere 2025, potrivit Mediafax . Suma totală este echivalentul a peste 180,7 milioane de euro (aprox. 904 milioane lei), iar miza principală este injecția de lichiditate către ferme, într-un mecanism de sprijin finanțat integral din bugetul național. Fondurile sunt împărțite între sectorul vegetal și cel zootehnic, cu o pondere mai mare pentru creșterea animalelor. Din total, 308,1 milioane lei (60,64 milioane euro) sunt alocate sectorului vegetal, iar 610,2 milioane lei (120,11 milioane euro) merg către sectorul zootehnic. Cum se împart banii pe sectoare În sectorul vegetal, sprijinul vizează culturile amplasate pe teren arabil și câteva culturi specifice, menționate în actul normativ: in și cânepă pentru fibră; tutun; hamei; sfeclă de zahăr. În zootehnie, ajutoarele sunt prevăzute pentru: bovine din sectorul lapte; bovine din sectorul carne; ovine și caprine. Cine poate primi și care este baza legală Beneficiarii sunt fermierii – persoane fizice sau juridice – care utilizează terenuri agricole și/sau dețin legal animale, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Condițiile de acordare și documentele necesare sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 125/2024 , cu modificările și completările ulterioare. [...]
Reorganizarea Romsilva merge mai departe, după ce instanța a refuzat suspendarea hotărârii de guvern , un rezultat care reduce riscul de blocaj pe un jalon din PNRR și, implicit, pe finanțarea europeană condiționată de această reformă, potrivit Adevărul . Ministerul Mediului a câștigat în primă instanță procesul în care Federația Silva ceruse suspendarea reorganizării, a anunțat ministrul Diana Buzoianu. „Am câștigat în primă instanță! Hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva NU se suspendă (asta a cerut Federația Silva în instanță)! Continuăm reforma!” Hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva a fost adoptată la începutul lunii martie și prevede, între altele, reducerea numărului de direcții silvice de la 41 la 19 structuri regionale, cu obiectivul declarat de eficientizare a administrării pădurilor și consolidare a responsabilității manageriale. De ce contează: jalon PNRR și risc financiar dacă reforma se blochează Reorganizarea este prezentată ca parte a angajamentelor asumate prin PNRR, iar respectarea jaloanelor este descrisă drept esențială pentru evitarea riscurilor financiare. În această logică, decizia din primă instanță menține în vigoare hotărârea de guvern și permite continuarea implementării, în locul unei suspendări care ar fi putut întârzia calendarul reformei. Ce schimbă reforma în administrarea Romsilva Conform informațiilor din articol, reforma include: comasarea structurilor teritoriale : de la 41 direcții județene la 19 direcții regionale , cu reducerea aparatului de conducere; schimbarea modului de selecție a managementului : directorii direcțiilor silvice și ai structurii centrale ar urma să fie selectați prin concurs , pe mandate limitate (în general 5 ani); indicatori de performanță financiari și nefinanciari, de care depinde menținerea în funcție; evaluare anuală pentru funcțiile de conducere, nu doar la final de mandat; simplificarea structurii administrative și clarificarea responsabilităților între nivelul central și regional; consolidarea controlului intern și accelerarea digitalizării proceselor din sectorul forestier. Din perspectiva autorităților, scopul declarat este reducerea costurilor administrative, creșterea transparenței și eficientizarea administrării pădurilor statului. Contestații și mize sociale Materialul notează că, din zona sindicală și din partea unor organizații de mediu, au existat critici legate de riscul de instabilitate instituțională, posibile probleme juridice și o fundamentare considerată insuficientă pentru unele măsuri, precum și potențiale efecte sociale asupra angajaților. În acest moment, informația disponibilă este că ministerul a câștigat în primă instanță , iar hotărârea de guvern nu se suspendă ; articolul nu oferă detalii despre pașii procedurali următori în instanță. [...]
Comisia Europeană vrea ca statele membre să vină cu strategii obligatorii de gestionare a riscurilor pentru fermieri , în contextul unei reforme care ar urma să schimbe din temelii modul de finanțare al Politicii Agricole Comune (PAC) din 2028, potrivit Digi24 . Miza este dublă: protecție mai bună împotriva șocurilor (climă, piață, geopolitică), dar și o redistribuire a responsabilității către guverne, care vor decide mai mult cum folosesc banii europeni. Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen , a spus că fermierii trebuie protejați mai bine în fața riscurilor precum schimbările climatice, fluctuațiile pieței și evoluțiile geopolitice. Declarația a fost făcută înaintea discuțiilor neoficiale ale miniștrilor Agriculturii din UE, organizate la Nicosia. Ce se schimbă în PAC din 2028 Executivul comunitar intenționează să restructureze fundamental PAC începând din 2028, prin înlocuirea multiplelor fonduri destinate fermierilor cu „un singur mare fond”, conform informațiilor din articol. În acest cadru, Comisia Europeană se așteaptă ca fiecare țară să transmită o strategie concretă, ca parte a viitoarei PAC. Obligații noi pentru state: reformă națională și plan de investiții 2028–2034 Conform planurilor prezentate, fiecare stat membru ar urma să depună: o reformă națională; un plan de investiții pentru perioada 2028–2034, care să arate cum intenționează să utilizeze banii europeni pentru a accesa fondurile. De ce contează: autonomie mai mare, dar și riscuri de diferențe între regiuni Propunerea a fost salutată pentru că ar permite statelor membre să își facă planuri mai independent, însă a alimentat și temeri privind: amplificarea disparităților regionale; reducerea standardelor de mediu. Negocierile pe buget între țările UE și Parlamentul European sunt așteptate să fie „îndelungate și dificile”, iar obiectivul menționat este un acord până la finalul anului. [...]
APIA a început plățile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) aferente cererilor din 2025, iar pentru teren arabil cuantumul scade la 7,9964 euro/ha (aprox. 40,63 lei/ha), potrivit Agrointel . Pentru fermieri, miza imediată este dublă: intrarea banilor în conturi, dar și diminuarea sprijinului pe hectar față de anul trecut, într-un context de costuri încă ridicate în exploatații. Plățile vizează ajutoarele naționale tranzitorii din sectoarele vegetal și zootehnic, aferente anului de cerere 2025, iar procesul este în etapa de autorizare la plată. Cât se plătește și din ce buget Conform Hotărârii de Guvern nr. 359/29.04.2026 , plafoanele ANT pentru anul de cerere 2025 însumează 180.750.799 euro, bani asigurați de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 358/30.04.2026. APIA a stabilit cuantumurile pe scheme, în limita plafoanelor aprobate. Cuantumuri ANT în vegetal: arabilul scade, culturile speciale cresc Pentru sectorul vegetal, în material sunt menționate următoarele valori: ANT 1 – culturi în teren arabil : plafon 56.481.569 euro; 7,9964 euro/ha (aprox. 40,63 lei/ha) ANT 2-3 – in/cânepă pentru fibră : plafon 4.400 euro; 19,5407 euro/ha (aprox. 99,26 lei/ha) ANT 4 – tutun : plafon 1.466.972 euro; 5.431,0169 euro/ha (aprox. 27.590,74 lei/ha) ANT 5 – hamei : plafon 67.200 euro; 442,9211 euro/ha (aprox. 2.250,36 lei/ha) ANT 6 – sfeclă de zahăr : plafon 2.622.628 euro; 186,6325 euro/ha (aprox. 948,35 lei/ha) Plățile se fac în lei, la cursul de 5,0806 lei/euro (BCE, 30 septembrie 2025), menționat ca referință pentru calcul. Comparația cu anul trecut: minus la arabil, plus la unele scheme Pentru cererile depuse la APIA în 2024, cuantumul ANT 1 a fost de 10,69 euro/ha (54,52 lei/ha), calculat la cursul de 4,9753 lei/euro (BCE, 30 septembrie 2024). În schimb, celelalte ANT din vegetal achitate anul trecut au fost, potrivit aceleiași surse: ANT 2 și 3 (in și cânepă pentru fibră): 10,1942 euro/ha ANT 4 (tutun): 5.211,0001 euro/ha ANT 5 (hamei): 279,3378 euro/ha ANT 6 (sfeclă de zahăr): 109,9707 euro/ha Diferența relevantă pentru majoritatea exploatațiilor este scăderea la arabil (ANT 1), în timp ce la unele culturi speciale cuantumurile sunt mai mari decât anul trecut, conform valorilor prezentate. [...]
