Știri
Știri din categoria Agricultură
Prohibiția pescuitului la șalău și biban a intrat în vigoare în Delta Dunării, vineri, în Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD), potrivit AGERPRES.
Măsura vine după ce pescuitul știucii a fost interzis la începutul lunii februarie. Cele trei specii ar urma să poată fi capturate din nou la finalul prohibiției generale a pescuitului în România, după data de 7 iunie.
Conform unui anunț al Administrației RBDD, publicat pe pagina instituției de pe o rețea socială, șalăul și bibanul, la fel ca știuca, își încep reproducerea mai devreme decât multe alte specii (de exemplu ciprinidele). Din acest motiv, capturarea lor este interzisă înainte de intrarea în vigoare a ordinului general de prohibiție la nivel național.
Actul normativ aprobat de Ministerul Mediului și de Ministerul Agriculturii stabilește că prohibiția pescuitului în România începe în habitatele piscicole naturale la 9 aprilie, iar în apele care constituie frontieră de stat la 24 aprilie. Reluarea activității este prevăzută pentru 8 iunie.
În RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ la știucă, șalău, somn și crap este permis doar cu eliberarea imediată a capturilor, cu posibilitatea reținerii unui singur exemplar pe zi, dintr-o singură specie.
Recomandate
Subvențiile pentru zootehnie ar urma să crească puternic din 2028 , odată cu viitorul Plan Național Strategic 2028–2034 , pe fondul unei reorientări a negocierilor pentru noua Politică Agricolă Comună către susținerea creșterii animalelor, potrivit AgroInfo . Ministrul desemnat al Agriculturii, Florin Barbu , a spus la audierile din Parlament că în negocierile pentru perioada 2028–2034 accentul va fi pus pe zootehnie și că „vor fi alocate peste 4 miliarde de euro” pentru subvenții prin scheme de ajutor de stat destinate sectorului zootehnic din România (aprox. 20 miliarde lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro). „Negocierile pe noua politică agricolă 2028-2034 vor fi pe zootehnie. Vor fi alocate peste 4 miliarde de euro pentru subvenții prin scheme de ajutor de stat sectorului de zootehnie din România.” Ce se schimbă: miza trece de la exportul de animale vii la procesare internă În aceeași intervenție, Barbu a indicat că viitorul PNS ar urma să includă și eco-scheme (plăți condiționate de practici de mediu) gândite astfel încât România să reducă exportul de animale vii și să crească abatorizarea pe plan intern, pentru „plus valoare” în lanțul alimentar. „Trebuie să gândim și anumite eco-scheme prin care să nu mai plecăm la export cu animale vii și să le abatorizăm în România, să aducem plus valoare.” Context bugetar: bani pentru porc și pasăre în 2026 Pe termen mai scurt, ministrul desemnat a mai afirmat că în bugetul propus pentru 2026 sunt prevăzute: 1,4 miliarde lei pentru continuarea investițiilor în sectorul de porc; 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei ) pentru continuarea investițiilor în sectorul avicol. Barbu a legat aceste investiții de evoluția exporturilor, susținând că exportul a crescut de la „undeva la 300 de milioane” (în 2022) la peste 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei ) la 31 decembrie 2025, fără a detalia categoriile de produse incluse. Ce urmează Potrivit declarațiilor, Planul Național Strategic 2028–2034 ar urma să fie discutat în comisiile reunite de Agricultură din Senat și Camera Deputaților. Florin Barbu a primit aviz pozitiv din partea comisiilor parlamentare de specialitate reunite pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. [...]
O fermă de lapte din Odoreu a automatizat furajarea cu sprijin public, reducând munca manuală și risipa , într-un exemplu de investiție cu impact operațional direct asupra costurilor și organizării zilnice, potrivit AgroInfo . Ferma condusă de Eva Katalin Frei , în localitatea Odoreu (județul Satu Mare), lucrează peste 170 de hectare și crește 149 de bovine, dintre care 92 sunt vaci de lapte, în principal Holstein. Modelul de funcționare este integrat: furajele sunt produse în exploatație, iar rezultatul urmărit este obținerea de lapte și carne, cu valoare adăugată mai mare decât vânzarea de materie primă. Problema operațională descrisă în articol a fost lipsa unui sistem automatizat și precis de administrare a furajelor. Hrănirea presupunea intervenție umană ridicată, folosirea frecventă a utilajelor și variații ale cantităților distribuite, cu efecte în lanț: pierderi de furaje, consum mare de timp și resurse și presiune pe organizarea zilnică. În plus, fluctuațiile afectau echilibrul nutrițional, cu impact asupra stării de sănătate și productivității, respectiv asupra necesarului de intervenții veterinare. O altă consecință ținea de costuri și mediu: utilizarea zilnică a tractoarelor pentru prepararea și distribuirea hranei însemna consum de carburant, uzură și emisii de dioxid de carbon, adică cheltuieli suplimentare și un profil de poluare mai ridicat. Cum a fost finanțată schimbarea Pe acest fundal, ferma a obținut sprijin prin Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural, inițiativă derulată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțată printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială . Concret, schema de granturi a susținut introducerea unui sistem automat de furajare. Ce aduce sistemul automat de furajare Soluția implementată este descrisă ca un sistem care permite administrarea „precisă și controlată” a hranei, pe baza unor rețete diferențiate în funcție de categoria animalelor și a unei monitorizări mai riguroase a consumului. Efectul urmărit este automatizarea hrănirii, reducerea intervențiilor manuale și un control mai bun asupra unui proces esențial pentru sănătatea și productivitatea efectivului. În planul de dezvoltare, Eva Frei indică drept direcții: consolidarea performanței economice, îmbunătățirea bazei furajere, creșterea randamentului efectivului și continuarea digitalizării. Ferma a organizat și evenimente locale, deschizând activitatea către alți fermieri și autorități, cu scopul de a arăta practic integrarea noilor soluții tehnologice în munca de zi cu zi. [...]
România și Slovacia cer schimbarea regimului de protecție al ursului brun , invocând costuri tot mai mari pentru comunități și agricultură, potrivit Adevărul . Cele două state solicită Comisiei Europene o flexibilizare a regulilor de gestionare, pe fondul creșterii numărului de urși și al înmulțirii incidentelor în gospodării, ferme și zone turistice. Demersul are o miză de reglementare cu efect economic direct în mediul rural: Bucureștiul și Bratislava susțin că actualul regim strict de protecție nu mai reflectă „realitatea din teren” în țările care găzduiesc cele mai numeroase efective de urs brun din UE și care suportă, în consecință, o parte disproporționată din costuri (inclusiv despăgubiri pentru pagube și măsuri de protecție a comunităților). Ce solicită concret România și Slovacia la nivel european Cele două țări au transmis o poziție comună către Comisia Europeană , prin care cer inițierea unei analize pentru introducerea unei flexibilități sporite în regimul de protecție al ursului brun. Subiectul urmează să fie discutat la următoarea reuniune a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH). În document, România și Slovacia cer, în esență: clarificări privind aplicarea prevederilor europene pentru marile carnivore atunci când populațiile au atins și mențin o „stare favorabilă de conservare”; recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management; analizarea posibilității unui regim mai flexibil de gestionare, pentru reducerea conflictelor om–animal. De ce contează pentru agricultură și comunitățile rurale Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România și Slovacia găzduiesc împreună peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană. În același timp, cele două state afirmă că suportă cea mai mare parte a responsabilităților asociate conservării, inclusiv costurile generate de pagube și de măsurile necesare pentru protejarea comunităților locale. Argumentul central este că succesul conservării a dus la creșterea semnificativă a efectivelor, iar autoritățile au nevoie de instrumente mai eficiente pentru a preveni incidentele care afectează siguranța publică și activitățile agricole. Precedentul invocat: abordarea UE în cazul lupului România și Slovacia indică drept precedent faptul că UE a acceptat recent o abordare mai flexibilă pentru lup și sugerează că un model similar ar putea fi analizat și pentru ursul brun în statele unde specia nu mai este considerată vulnerabilă din perspectiva conservării. Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a susținut că protejarea biodiversității trebuie să fie compatibilă cu siguranța cetățenilor și cu protejarea activităților economice din mediul rural. „Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână. România a demonstrat că poate asigura menținerea unei populații viabile de urs brun, însă succesul conservării nu poate fi măsurat doar prin numărul exemplarelor. Atunci când comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari, este nevoie de instrumente de management adaptate realității din teren.” Ministerul Agriculturii afirmă că va continua discuțiile la nivel european pentru soluții care să mențină populația de urs brun într-o stare favorabilă de conservare, dar să reducă riscurile pentru oameni și pentru activitățile economice din zonele rurale. [...]
Interdicția UE la exportul de ovine și caprine din România rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026 , iar Ministerul Agriculturii cere un plan „credibil” care să permită restrângerea măsurilor la zonele afectate și reluarea livrărilor, potrivit Agrointel . Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la finalul lui 2026 și a menținut, în același timp, interdicția deja existentă pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene. Decizia este legată de apariția unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și de evaluarea Comisiei că există un risc ridicat de răspândire a bolii, a confirmat ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna . De ce contează: blocaj comercial la nivel național, deși focarul este localizat Tanczos Barna susține că măsura este „profund disproporționată” față de situația epidemiologică și reclamă impactul economic asupra sectorului ovin, în condițiile în care restricția se aplică întregului teritoriu al României, deși focarul ar fi localizat și „sub control”. „Este o măsură profund disproporționată în raport cu situația epidemiologică existentă și cu impactul economic major asupra sectorului ovin din România. Restricția se aplică întregului teritoriu național, deși focarul este localizat și se află sub control, în timp ce alte state membre aflate în situații similare nu se confruntă cu măsuri la fel de severe.” Ce urmează: plan de acțiune la ANSVSA pentru limitarea restricțiilor Ministrul interimar afirmă că România a devenit „cel mai mare exportator de ovine din UE”, cu contracte și exporturi record în 2026 către piețe din afara Uniunii, iar sectorul are o contribuție importantă la economia rurală. În acest context, Tanczos Barna cere ca ANSVSA să prezinte „de urgență” Guvernului și Comisiei Europene un plan de acțiune „eficient, riguros și credibil”, care să demonstreze capacitatea autorităților de a controla și opri răspândirea bolii, astfel încât: restricțiile să fie limitate la zonele afectate; exporturile să poată fi reluate „în cel mai scurt timp posibil”. În material nu sunt precizate termene concrete pentru transmiterea planului sau pentru o eventuală revizuire a deciziei la nivel european. [...]
Accudo® intră pe piața din România cu un pachet tehnic de aplicare care poate schimba costurile și organizarea lucrărilor la legume , printr-un biostimulator pe bază de bacterii benefice destinat îmbunătățirii absorbției apei și a nutrienților, potrivit AgroInfo . Produsul este prezentat ca fiind „desemnat cel mai bun produs biologic la nivel internațional” și este disponibil pentru fermierii din România. Din perspectiva utilizării în fermă, miza este operațională: aplicarea se face în etape și prin mai multe metode, ceea ce implică planificare în calendarul de irigare și în fluxul de lucru din solarii și câmp. Cum funcționează și ce urmărește în cultură Conform articolului, Accudo® conține bacterii benefice care colonizează rădăcinile și au rolul de a îmbunătăți absorbția apei și a nutrienților din sol. Efectul urmărit este un sistem radicular mai dezvoltat, plante mai viguroase și mai rezistente la stres, cu impact în cantitatea și calitatea producției. Datele tehnice din articol: compoziție, dozaj, aplicare AgroInfo indică următoarele elemente de utilizare: Compoziție: Bacillus paralicheniformis RTI 184 în concentrație de 2,2% (g/g) , „min 3,9 x 10^9 CFU/ml (25,8 g/L) ” (CFU = unități formatoare de colonii, indicator al numărului de microorganisme viabile). Formulare: concentrat solubil. Doza de utilizare: 0,5 L/ha 50 ml/1.000 m² (aplicare prin scufundarea tăvițelor cu răsad) 20 ml/1.400 răsaduri (aplicare prin udare locală) Mod de aplicare: irigare prin picurare scufundare udare locală pe rândul de plante Momentul aplicării: T1 – la răsaduri înainte de transplantare sau după transplantare, la prima irigare T2 – la 2 săptămâni după prima aplicare Pentru ce culturi este indicat În material sunt menționate explicit culturile de tomate, ardei, salată, varză și castraveți , pe tot parcursul ciclului de vegetație. Lista de beneficii include stimularea sistemului radicular și a perișorilor absorbanți, creșterea activității microbiologice din sol și contribuția la rezistența la stres. Articolul nu oferă date despre preț, rezultate măsurate în producție sau condiții comerciale, astfel că impactul economic pentru fermieri nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor publicate. [...]
Ministrul desemnat Florin Barbu spune că sprijinul pentru fermieri a fost blocat în Guvern , acuzând că premierul Ilie Bolojan a respins toate actele normative propuse pentru finanțare și investiții în agricultură, potrivit AgroInfo . Miza, în versiunea lui Barbu, este una bugetară: menținerea unor „fluxuri financiare” din TVA și accize pentru reducerea deficitului, în detrimentul unor măsuri de sprijin într-o perioadă dificilă pentru sector. Declarațiile au fost făcute luni, 23 iunie 2026, în timpul audierilor din comisiile parlamentare de specialitate, după ce deputatul USR Andrei Plujar a susținut că agricultura traversează una dintre cele mai grele perioade din ultimii ani și a cerut măsuri concrete pentru perioada următoare. Ce spune Barbu că a făcut Guvernul în 2024 și ce invocă pentru 2025 În răspuns, Barbu a afirmat că în 2024 Guvernul a alocat „un miliard de euro” (aprox. 5 miliarde lei) pentru a evita ca „jumătate din suprafața agricolă a României” să rămână pârloagă în 2025. Tot el a enumerat instrumente de sprijin, între care credite cu dobândă fixă de 1,95% și plăți prin „Cadrul Ucraina”, menționând 100 euro/ha (aprox. 500 lei) și 100 euro/UVM (aprox. 500 lei) pentru sectoarele porc, avicol și vacă de carne (UVM = unitate vită mare, indicator folosit pentru echivalarea efectivelor de animale). Ministrul desemnat a mai susținut că în 2025 PIB-ul României „a crescut cu 200 de miliarde pe agricultură și industria alimentară”, legând această evoluție de reducerea deficitului bugetar. Măsura invocată ca exemplu: motorina fără acciză și taxarea inversă la TVA Barbu a indicat explicit o propunere respinsă: eliminarea accizei la motorină pentru fermieri, astfel încât aceștia să poată cumpăra motorină „fără acciză”, printr-un mecanism de „taxare inversă a TVA” (procedură prin care obligația de plată a TVA se mută de la vânzător la cumpărător), despre care a spus că ar fi fost aprobat de Comisia Europeană . În același context, Barbu a comparat despăgubirile pentru secetă din 2024 — 200 euro/ha (aprox. 1.000 lei) pentru 2,5 milioane de hectare calamitate — cu o situație în care ar fi existat 500.000 de hectare calamitate, afirmând că a prezentat programul premierului Bolojan, care „a refuzat tot”. Argumentul economic invocat: deficitul versus sprijinul anticiclic Potrivit lui Barbu, refuzul ar fi fost motivat de nevoia de a păstra venituri din TVA și accize pentru a încerca reducerea deficitului bugetar. În logica prezentată de ministrul desemnat, într-o perioadă cu „trei trimestre de recesiune” ar fi fost necesare trei direcții: stimularea consumului, susținerea investițiilor și scheme de finanțare/creditare pentru fermieri. Separat, Barbu a susținut că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a limitat creșterea prețurilor, invocând date INS: inflația la alimente ar fi fost 7,2% în luna mai, față de 10,2% inflația generală. La finalul audierilor, Florin Barbu a primit aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului. [...]
