Știri
Știri din categoria Agricultură
Reorganizarea Romsilva merge mai departe, după ce instanța a refuzat suspendarea hotărârii de guvern, un rezultat care reduce riscul de blocaj pe un jalon din PNRR și, implicit, pe finanțarea europeană condiționată de această reformă, potrivit Adevărul. Ministerul Mediului a câștigat în primă instanță procesul în care Federația Silva ceruse suspendarea reorganizării, a anunțat ministrul Diana Buzoianu.
„Am câștigat în primă instanță! Hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva NU se suspendă (asta a cerut Federația Silva în instanță)! Continuăm reforma!”
Hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva a fost adoptată la începutul lunii martie și prevede, între altele, reducerea numărului de direcții silvice de la 41 la 19 structuri regionale, cu obiectivul declarat de eficientizare a administrării pădurilor și consolidare a responsabilității manageriale.
Reorganizarea este prezentată ca parte a angajamentelor asumate prin PNRR, iar respectarea jaloanelor este descrisă drept esențială pentru evitarea riscurilor financiare. În această logică, decizia din primă instanță menține în vigoare hotărârea de guvern și permite continuarea implementării, în locul unei suspendări care ar fi putut întârzia calendarul reformei.
Conform informațiilor din articol, reforma include:
Din perspectiva autorităților, scopul declarat este reducerea costurilor administrative, creșterea transparenței și eficientizarea administrării pădurilor statului.
Materialul notează că, din zona sindicală și din partea unor organizații de mediu, au existat critici legate de riscul de instabilitate instituțională, posibile probleme juridice și o fundamentare considerată insuficientă pentru unele măsuri, precum și potențiale efecte sociale asupra angajaților.
În acest moment, informația disponibilă este că ministerul a câștigat în primă instanță, iar hotărârea de guvern nu se suspendă; articolul nu oferă detalii despre pașii procedurali următori în instanță.
Recomandate
Ministerul Agriculturii își pune pe agenda imediată actele normative pentru subvențiile din 2026 , într-un efort de a evita blocaje de plată către fermieri și de a accelera îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis luni de ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , după primele discuții de lucru de la preluarea mandatului. Acesta a indicat drept „prioritatea zero” adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor aferente anului 2026 și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Prioritatea zero este adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor pe anul 2026 destinate fermierilor și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din PNRR.” De ce contează: risc operațional pentru plăți și pentru calendarul PNRR Accentul pus pe „adoptarea cât mai rapidă” a actelor normative sugerează o presiune de calendar: fără cadrul legal, schemele de sprijin nu pot fi operaționalizate, iar întârzierile se pot traduce în decalaje la plăți pentru fermieri. În paralel, neîndeplinirea la timp a obligațiilor din PNRR poate complica implementarea angajamentelor asumate de România în acest program. Ce urmează: fereastră de două săptămâni pentru aprobări În context, fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu , a declarat anterior, într-o conferință de bilanț, că peste 20 de acte normative cu impact financiar – care prevăd sprijin direct pentru fermieri și procesatorii români – ar trebui aprobate în următoarele două săptămâni . Acesta a mai spus că schemele respective sunt incluse în bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2026. Informațiile disponibile nu detaliază lista actelor normative sau valoarea totală a sprijinului, ci doar urgența și intervalul de timp indicat pentru aprobarea lor. [...]
Fermierii nu sunt excluși din zonele prioritare pentru biodiversitate, iar pășunatul și cositul rămân permise , potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor . Instituția susține că mesajele distribuite în ultimele zile online, care vorbesc despre interdicții pentru activități tradiționale pe pășuni, reprezintă „dezinformare” și denaturează conținutul legislației. Ce spune cadrul legal invocat de Ministerul Mediului Ministerul arată că Ordonanța de Urgență nr. 25/2026 a introdus conceptul de „zone prioritare pentru biodiversitate cu regim de management activ”, tocmai pentru a asigura compatibilitatea dintre conservarea biodiversității și activitățile tradiționale. În acest context, instituția indică faptul că articolul 40 indice 6 din OUG nr. 25/2026 prevede explicit că, în aceste zone, sunt permise activități precum pășunatul, cositul și alte activități tradiționale desfășurate pe pășuni și pajiști. De ce contează pentru agricultură: risc de confuzie în aplicare și tensiuni în teren Din perspectivă operațională, clarificarea vizează direct modul în care fermierii și crescătorii de animale își pot planifica utilizarea pășunilor, în condițiile în care o interpretare greșită a regulilor ar putea alimenta blocaje, dispute locale și reticență față de măsurile de conservare. Ministerul afirmă că a identificat „campanii coordonate” în social media, în care aceleași afirmații ar fi fost replicate simultan de numeroase conturi și pagini, inclusiv cu „imagini manipulate digital”, și recomandă verificarea informațiilor din surse oficiale și prudență față de mesajele alarmiste. [...]
Ucraina avertizează că va reacționa diplomatic împotriva companiilor și statelor care cumpără cereale pe care le consideră furate din teritoriile ocupate , pe fondul acuzațiilor că Rusia exportă astfel de transporturi către mai multe destinații, potrivit Mediafax . Ministerul ucrainean de Externe spune că monitorizează mai multe nave cu cereale despre care afirmă că au fost confiscate de Rusia din regiunile ocupate și expediate către cel puțin patru țări. Purtătorul de cuvânt Heorhiy Tykhyi a indicat Turcia, Egipt și Algeria între destinațiile vizate și a susținut că numărul statelor implicate ar putea fi mai mare. Presiune pe cumpărători și pe lanțul comercial Kievul afirmă că poziția sa nu vizează doar companii din anumite state, ci „orice actor” implicat în ceea ce Ucraina descrie drept comerț ilegal. Potrivit autorităților ucrainene, aceste tranzacții ar contribui indirect la finanțarea efortului de război al Rusiei, în contextul conflictului declanșat după invazia din 2022. În material sunt menționate două exemple de transporturi: nava „Asomatos” (sub pavilion Panama), care ar fi acostat în Egipt cu peste 25.000 de tone de grâu încărcat în Feodosia, în Crimeea anexată de Rusia; nava „Victoria” (sub pavilion rusesc), care ar fi transportat peste 7.000 de tone de grâu din Mariupol către Egipt și care se află deja sub sancțiuni impuse de Ucraina. Egiptul, în centrul disputei Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că a discutat subiectul cu omologul său egiptean, Abdel Fattah el-Sisi, iar Egiptul ar fi transmis că nu va mai accepta cereale provenite din teritoriile ocupate și că este interesat de importuri directe din Ucraina. Totuși, Kievul spune că va solicita explicații autorităților egiptene în legătură cu noile transporturi. Contextul este sensibil și prin prisma rolului Egiptului pe piața globală: țara este cel mai mare importator de grâu din lume și unul dintre principalii cumpărători de cereale rusești, cu achiziții estimate la aproximativ 7,6 milioane de tone în acest sezon, la un nivel similar cu anul anterior. Context: rute alternative și planuri de „hub” în Egipt În paralel, Vladimir Putin a anunțat că Moscova și Cairo analizează crearea unui hub comun pentru cereale și energie pe teritoriul egiptean. În acest cadru, Rusia caută rute alternative pentru exporturile de materii prime, în condițiile sancțiunilor occidentale impuse după invazia Ucrainei. Autoritățile de la Kiev spun că vor continua să monitorizeze transporturile și să reacționeze împotriva celor implicați în comerțul cu resurse pe care le consideră furate din teritoriile ocupate. [...]
Clubul Fermierilor Români cere reguli mai stricte pentru creditul-furnizor , după ce în piață au apărut semnale că unele contracte și clauze de penalizare pot transforma acest instrument de finanțare într-un risc major pentru ferme, potrivit Economica . Miza este una de reglementare cu efect economic direct: creditul-furnizor (termene de plată acordate de furnizorii de inputuri până la recoltă) este descris ca „uzual și esențial” pentru finanțarea operațională a fermierilor, în condițiile în care sectorul bancar rămâne prudent față de riscurile și volatilitatea agriculturii. Clubul susține însă că, în anumite cazuri, mecanismul ar fi deturnat prin practici care cresc artificial datoria și presiunea de lichiditate asupra fermierilor. Unde apar riscurile: discounturi „off invoice” și anularea lor Asociația indică situații în care discounturile „off invoice” (reduceri aplicate în afara facturii) ar ajunge până la 40% din prețul de listă. Problema, potrivit Clubului, este că aceste discounturi pot fi anulate integral de distribuitor chiar și pentru întârzieri minore la plată, de câteva zile, deși fermierul ar fi negociat achiziția pornind de la prețul net după discount. În unele cazuri, anularea discountului ar putea genera distribuitorului un câștig mai mare decât marja comercială normală, în timp ce pentru fermier efectul ar fi creșterea artificială a gradului de îndatorare, cu presiuni suplimentare pe cash-flow și dezechilibre majore. Ce propune Clubul Fermierilor Români Direcția cerută este o reglementare care să limiteze practicile considerate abuzive, fără a elimina creditul-furnizor ca instrument. Concret, Clubul susține eliminarea discounturilor „off invoice” și trecerea la discounturi „on invoice” (aplicate direct pe factură, la facturare), astfel încât fermierul să fie facturat la „prețul net real”. Întârzierile la plată ar urma să fie tratate separat, prin mecanisme „rezonabile”, precum penalități proporționale și transparente, nu prin anularea reducerilor. „Creditul-furnizor trebuie păstrat ca instrument de finanțare a agriculturii, dar trebuie corectate mecanismele care pot transforma o facilitate comercială într-o povară disproporționată pentru fermieri. Fermierul trebuie să știe de la început care este prețul real pe care îl datorează și care sunt consecințele rezonabile ale unei eventuale întârzieri graduale la plată”, a transmis Florian Ciolacu , Director Executiv al Clubului Fermierilor Români. Ce ar trebui să conțină cadrul de reglementare Clubul cere un cadru care să asigure, în esență: transparență în stabilirea prețului real al inputurilor agricole; predictibilitate contractuală pentru fermieri; eliminarea sancțiunilor disproporționate mascate ca anulare de discounturi; tratament echilibrat al întârzierilor la plată; menținerea creditului-furnizor ca instrument viabil de finanțare; prevenirea supraîndatorării artificiale a fermierilor. Asociația insistă că problema nu este creditul-furnizor în sine, ci modul în care anumite practici comerciale pot deturna mecanismul de la scopul său economic: acces la inputuri la timp, corelat cu ciclul de producție și cu încasarea veniturilor după recoltă. [...]
Compania Longin a revenit pe creștere în 2025, iar controlul a trecut integral la Dragoș Drăghicescu , într-o mișcare de succesiune care vine după un an de recul și readuce în prim-plan miza continuității operaționale într-unul dintre cele mai mari businessuri agricole din Olt, potrivit Ziarul Financiar . Compania Longin, care exploatează circa 8.000 de hectare în județul Olt, a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de 352 milioane lei, în creștere cu 66% față de 210 milioane lei în 2024, conform datelor de la Ministerul de Finanțe citate de publicație. Evoluția marchează o revenire după scăderea din anul anterior, însă nivelul rămâne sub pragul de aproape 400 milioane lei atins în 2023. Succesiune într-un business agricol de mari dimensiuni Schimbarea de control este una completă: firma este „controlată acum în totalitate” de Dragoș Nicolae Drăghicescu, fiul lui Longin Mircea Drăghicescu, unul dintre cei mai mari fermieri din județul Olt, notează ZF. Familia Drăghicescu face agricultură din 1993, are sediul în localitatea Șerbănești și operează suprafața de circa 8.000 de hectare în județ, potrivit celor mai recente date menționate. Profilul noului proprietar și contextul local Dragoș Nicolae Drăghicescu este inginer agronom și s-a alăturat „de mulți ani” activității din fermă. În paralel, a urmat și o carieră politică în PSD, ocupând funcții precum consilier județean în Olt și director executiv la Direcția pentru Agricultură Județeană Olt ; de asemenea, a fost propus membru în Comisia pentru Agricultură, conform informațiilor din articol. Din datele prezentate nu reiese dacă transferul de control a fost însoțit de schimbări de strategie, investiții sau modificări în structura operațională a companiei. [...]
Fermierii reclamă pagube la porumb, dar intervenția împotriva ciorilor e blocată de protecția legală a păsărilor , ceea ce riscă să împingă costurile în sus prin reînsămânțări și pierderi de producție, potrivit Libertatea . Un caz prezentat este cel al lui Alexander Degianski , agronom din Giulvăz (județul Timiș), care spune că păsările au devastat solele însămânțate cu porumb, răsărit „ca la carte”. Într-un video publicat online, el descrie precizia cu care ciorile scot boabele din pământ: „Cât de bine știe cioara unde-i bobul de porumb, la fix. Deci nu ratează niciunul.” Costuri operaționale: reînsămânțare și suprafețe compromise Din relatările fermierilor, problema nu este punctuală, ci repetitivă și cu efect direct asupra lucrărilor din câmp. În comentariile din mediul online citate de publicație apar exemple de pierderi care duc la refacerea culturii: un fermier din Timiș spune că ajunge să „întoarcă cultura” (adică să o desființeze și să reia semănatul) și că a făcut sesizări către autorități fără să vadă „măsură concretă”; un fermier din Caraș-Severin afirmă că „anul trecut, de trei ori am semănat”; un producător de porumb menționează distrugerea a trei hectare de cultură; în Gottlob (Timiș), ciorile sunt descrise drept „inamicul numărul 1” pentru cultivatorii de lubenițe și legume. Materialul nu oferă o evaluare agregată a pagubelor la nivel național, însă indică faptul că fermieri din mai multe zone raportează situații similare. Blocaj de reglementare: „monumente ale naturii” Degianski susține că posibilitățile de intervenție sunt limitate deoarece ciorile sunt protejate de lege, descriindu-le drept „monument al naturii” și comparând situația cu perioade în care vânătorii ar fi avut posibilitatea să le vâneze. În acest context, fermierii cer autorităților soluții „eficiente” pentru limitarea impactului asupra producției, pe fondul altor dificultăți deja existente în agricultură, precum seceta, mai notează publicația. [...]
