Știri
Știri din categoria Agricultură
Comisia Europeană vrea ca statele membre să vină cu strategii obligatorii de gestionare a riscurilor pentru fermieri, în contextul unei reforme care ar urma să schimbe din temelii modul de finanțare al Politicii Agricole Comune (PAC) din 2028, potrivit Digi24. Miza este dublă: protecție mai bună împotriva șocurilor (climă, piață, geopolitică), dar și o redistribuire a responsabilității către guverne, care vor decide mai mult cum folosesc banii europeni.
Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a spus că fermierii trebuie protejați mai bine în fața riscurilor precum schimbările climatice, fluctuațiile pieței și evoluțiile geopolitice. Declarația a fost făcută înaintea discuțiilor neoficiale ale miniștrilor Agriculturii din UE, organizate la Nicosia.
Executivul comunitar intenționează să restructureze fundamental PAC începând din 2028, prin înlocuirea multiplelor fonduri destinate fermierilor cu „un singur mare fond”, conform informațiilor din articol.
În acest cadru, Comisia Europeană se așteaptă ca fiecare țară să transmită o strategie concretă, ca parte a viitoarei PAC.
Conform planurilor prezentate, fiecare stat membru ar urma să depună:
care să arate cum intenționează să utilizeze banii europeni pentru a accesa fondurile.
Propunerea a fost salutată pentru că ar permite statelor membre să își facă planuri mai independent, însă a alimentat și temeri privind:
Negocierile pe buget între țările UE și Parlamentul European sunt așteptate să fie „îndelungate și dificile”, iar obiectivul menționat este un acord până la finalul anului.
Recomandate
România și Slovacia cer schimbarea regimului de protecție al ursului brun , invocând costuri tot mai mari pentru comunități și agricultură, potrivit Adevărul . Cele două state solicită Comisiei Europene o flexibilizare a regulilor de gestionare, pe fondul creșterii numărului de urși și al înmulțirii incidentelor în gospodării, ferme și zone turistice. Demersul are o miză de reglementare cu efect economic direct în mediul rural: Bucureștiul și Bratislava susțin că actualul regim strict de protecție nu mai reflectă „realitatea din teren” în țările care găzduiesc cele mai numeroase efective de urs brun din UE și care suportă, în consecință, o parte disproporționată din costuri (inclusiv despăgubiri pentru pagube și măsuri de protecție a comunităților). Ce solicită concret România și Slovacia la nivel european Cele două țări au transmis o poziție comună către Comisia Europeană , prin care cer inițierea unei analize pentru introducerea unei flexibilități sporite în regimul de protecție al ursului brun. Subiectul urmează să fie discutat la următoarea reuniune a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH). În document, România și Slovacia cer, în esență: clarificări privind aplicarea prevederilor europene pentru marile carnivore atunci când populațiile au atins și mențin o „stare favorabilă de conservare”; recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management; analizarea posibilității unui regim mai flexibil de gestionare, pentru reducerea conflictelor om–animal. De ce contează pentru agricultură și comunitățile rurale Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România și Slovacia găzduiesc împreună peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană. În același timp, cele două state afirmă că suportă cea mai mare parte a responsabilităților asociate conservării, inclusiv costurile generate de pagube și de măsurile necesare pentru protejarea comunităților locale. Argumentul central este că succesul conservării a dus la creșterea semnificativă a efectivelor, iar autoritățile au nevoie de instrumente mai eficiente pentru a preveni incidentele care afectează siguranța publică și activitățile agricole. Precedentul invocat: abordarea UE în cazul lupului România și Slovacia indică drept precedent faptul că UE a acceptat recent o abordare mai flexibilă pentru lup și sugerează că un model similar ar putea fi analizat și pentru ursul brun în statele unde specia nu mai este considerată vulnerabilă din perspectiva conservării. Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a susținut că protejarea biodiversității trebuie să fie compatibilă cu siguranța cetățenilor și cu protejarea activităților economice din mediul rural. „Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână. România a demonstrat că poate asigura menținerea unei populații viabile de urs brun, însă succesul conservării nu poate fi măsurat doar prin numărul exemplarelor. Atunci când comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari, este nevoie de instrumente de management adaptate realității din teren.” Ministerul Agriculturii afirmă că va continua discuțiile la nivel european pentru soluții care să mențină populația de urs brun într-o stare favorabilă de conservare, dar să reducă riscurile pentru oameni și pentru activitățile economice din zonele rurale. [...]
Comisia Europeană a prelungit până la 31 decembrie 2026 interdicția exporturilor de ovine și caprine din România , o decizie care menține presiunea pe un sector orientat puternic spre piețele din afara UE și riscă să lovească direct în veniturile crescătorilor. Informația este prezentată de Mediafax , care notează că măsura este justificată de Bruxelles prin riscul de răspândire a pestei micilor rumegătoare, după identificarea unui focar în județul Mureș. Decizia vizează exporturile către țări din afara Uniunii Europene, însă, potrivit vicepremierului și ministru interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , restricția menține și interdicția deja aplicată pentru livrările către statele membre ale UE. Oficialul a criticat măsura, pe care o consideră disproporționată față de situația epidemiologică „existentă în prezent”. De ce contează: blocaj pe un canal esențial de vânzare Prelungirea interdicției vine într-un moment sensibil pentru zootehnia românească, în condițiile în care România și-a consolidat în ultimii ani poziția de lider european la exportul de ovine, iar în 2026 a avut „contracte și livrări record” către piețe din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, conform aceleiași surse. Creșterea ovinelor este una dintre activitățile economice de bază în multe zone rurale, mai ales în regiunile de deal și de munte. În acest context, restricțiile riscă să reducă capacitatea fermierilor de a valorifica producția destinată exportului, iar reprezentanții sectorului avertizează asupra unor pierderi importante pentru crescători și pentru industrie. Disputa: focar localizat versus restricții la nivel național Comisia Europeană își motivează decizia printr-un „risc ridicat” de răspândire a bolii, plecând de la focarul identificat în județul Mureș. Autoritățile române susțin însă că măsura afectează întreg teritoriul, deși focarul ar fi localizat și sub control sanitar-veterinar. Tánczos Barna a mai afirmat că alte state membre care au trecut prin situații similare nu au fost supuse unor restricții de aceeași amploare, ceea ce, în opinia sa, ridică semne de întrebare privind proporționalitatea deciziei. Ce urmează: plan de acțiune pentru limitarea restricțiilor Vicepremierul a cerut Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor să prezinte „de urgență” un plan de acțiune care să demonstreze capacitatea României de a controla și eradica focarul. Documentul ar urma să fie transmis Guvernului și Comisiei Europene, cu obiectivul de a limita restricțiile la zonele afectate și de a relua exporturile „în cel mai scurt timp posibil”. În mesajul autorităților, miza este ca măsurile de sănătate animală să rămână eficiente, fără să afecteze inutil competitivitatea fermierilor români și poziția României pe piețele internaționale. [...]
Interdicția UE la exportul de ovine și caprine din România rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026 , iar Ministerul Agriculturii cere un plan „credibil” care să permită restrângerea măsurilor la zonele afectate și reluarea livrărilor, potrivit Agrointel . Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la finalul lui 2026 și a menținut, în același timp, interdicția deja existentă pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene. Decizia este legată de apariția unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și de evaluarea Comisiei că există un risc ridicat de răspândire a bolii, a confirmat ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna . De ce contează: blocaj comercial la nivel național, deși focarul este localizat Tanczos Barna susține că măsura este „profund disproporționată” față de situația epidemiologică și reclamă impactul economic asupra sectorului ovin, în condițiile în care restricția se aplică întregului teritoriu al României, deși focarul ar fi localizat și „sub control”. „Este o măsură profund disproporționată în raport cu situația epidemiologică existentă și cu impactul economic major asupra sectorului ovin din România. Restricția se aplică întregului teritoriu național, deși focarul este localizat și se află sub control, în timp ce alte state membre aflate în situații similare nu se confruntă cu măsuri la fel de severe.” Ce urmează: plan de acțiune la ANSVSA pentru limitarea restricțiilor Ministrul interimar afirmă că România a devenit „cel mai mare exportator de ovine din UE”, cu contracte și exporturi record în 2026 către piețe din afara Uniunii, iar sectorul are o contribuție importantă la economia rurală. În acest context, Tanczos Barna cere ca ANSVSA să prezinte „de urgență” Guvernului și Comisiei Europene un plan de acțiune „eficient, riguros și credibil”, care să demonstreze capacitatea autorităților de a controla și opri răspândirea bolii, astfel încât: restricțiile să fie limitate la zonele afectate; exporturile să poată fi reluate „în cel mai scurt timp posibil”. În material nu sunt precizate termene concrete pentru transmiterea planului sau pentru o eventuală revizuire a deciziei la nivel european. [...]
Exporturile românești de ovine și caprine rămân blocate până la finalul lui 2026 , după ce Comisia Europeană a prelungit interdicția pentru livrările către țări terțe, iar ANSVSA contestă decizia și susține că nu reflectă situația epidemiologică din teren, potrivit Agerpres . Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu , califică drept „disproporționată” măsura Bruxelles-ului de a menține până la 31 decembrie 2026 interdicția privind exporturile de ovine și caprine din România către state din afara Uniunii Europene. În evaluarea șefului ANSVSA, decizia nu ar fi aliniată cu „realitatea epidemiologică” de la nivel local. Din perspectivă economică, prelungirea restricțiilor înseamnă menținerea unei bariere de acces pe piețele din afara UE pentru crescătorii și traderii români din sectorul ovin/caprin, într-un interval care acoperă încă un an și jumătate. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul disponibil, nu sunt precizate volumele afectate sau impactul financiar estimat. Ce urmează: contestare și măsuri propuse ANSVSA anunță că contestă restricțiile și că propune măsuri pentru „salvarea exporturilor” de ovine, însă articolul Agerpres este accesibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt disponibile public, în acest format, detalii despre setul de măsuri avansat sau calendarul de implementare. [...]
Atacurile carnivorelor mari pun presiune directă pe fermele zootehnice din Alba , unde fermierii reclamă pierderi anuale de sute de animale și cer intervenții urgente, inclusiv schimbări legislative, potrivit AGRO TV . Crescătorii de animale din județul Alba, însoțiți de primari din mai multe localități, s-au întâlnit miercuri cu președintele Consiliului Județean Alba , Ion Dumitrel , pentru a semnala intensificarea atacurilor urșilor, lupilor și șacalilor asupra fermelor. Într-un memoriu înaintat autorităților județene, fermierii susțin că pagubele se ridică la aproximativ 200 de bovine și 400 de ovine în fiecare an. În unele cazuri, spun ei, sunt uciși și câinii de turmă. Impact operațional: oameni mai puțini la pășunat, risc mai mare în ferme Dincolo de pierderile de animale, fermierii reclamă și un risc crescut pentru personal: ar fi crescut numărul atacurilor asupra îngrijitorilor, iar unii ar refuza să mai iasă cu turmele la pășunat, pe fondul temerilor legate de siguranță. Tot în memoriu, crescătorii avertizează că, în lipsa unei „gestionări reale” a populației de carnivore mari, numărul urșilor din județ ar putea depăși 1.000 de exemplare în câțiva ani (estimare atribuită fermierilor, fără o confirmare independentă în material). Ce cer fermierii și ce poate face administrația județeană Fermierii solicită intervenții urgente pentru reducerea numărului de carnivore mari și modificarea legislației, astfel încât „oamenii, animalele domestice și fermele de producție să fie protejate”, conform documentului citat. Președintele CJ Alba, Ion Dumitrel, afirmă că susține demersul, dar precizează că oprirea atacurilor nu ține de competența Consiliului Județean și că problemele vor fi transmise către autoritățile naționale, inclusiv prin parlamentarii de Alba, cu obiectivul de a schimba legea. „Vom transmite mai departe aceste probleme către autoritățile competente de la nivel național și vom face apel, inclusiv prin parlamentarii Alba, pentru modificarea legii, astfel încât și omul să fie protejat de lege, nu doar animalele.” [...]
Parlamentul European a relaxat regimul pentru o parte din plantele obținute prin noi tehnici genomice , o schimbare de reglementare care poate accelera introducerea pe piață a unor culturi mai rezistente la secetă și dăunători, cu efecte directe asupra costurilor și planificării în agricultură, potrivit Mediafax . Noile prevederi, convenite provizoriu între Parlament și Consiliu în decembrie 2025 și adoptate acum de Parlamentul European, schimbă logica de reglementare: accentul se mută de la metoda de obținere la „rezultatul genetic final” al plantei. Ținta declarată este facilitarea accesului fermierilor la plante care pot reduce nevoia de pesticide și pot crește producțiile, în contextul presiunilor climatice. Două categorii, două regimuri de piață Regulile împart plantele obținute prin noile tehnici genomice (NGT) în două categorii, cu consecințe diferite pentru autorizare și utilizare: NGT-1 : plante cu un număr limitat și un tip restrâns de modificări genetice, care „ar fi putut apărea și prin metode convenționale de ameliorare”. După verificarea criteriilor, acestea vor fi tratate similar culturilor convenționale . Totuși, la cererea Parlamentului, plantele proiectate pentru toleranță la erbicide sau pentru producerea de substanțe insecticide nu vor putea fi încadrate la NGT-1. NGT-2 : plante cu modificări genetice mai complexe sau mai ample, care rămân sub regulile stricte aplicate organismelor modificate genetic , inclusiv evaluare de risc și autorizare înainte de comercializare în UE. Regulile se vor aplica atât plantelor dezvoltate în UE, cât și celor importate. Mediafax notează că, în afara Uniunii, există deja produse realizate din plante NGT aflate pe piață sau în stadii avansate de dezvoltare, precum grâul cu conținut redus de gluten, cartofii rezistenți la agenți patogeni și porumbul tolerant la secetă. Etichetare, trasabilitate și opțiuni pentru statele membre Pentru NGT-2 , trasabilitatea completă și etichetarea rămân obligatorii , iar statele membre vor putea restricționa sau interzice cultivarea acestor plante chiar dacă au fost autorizate la nivel european. În cazul soiurilor care conțin sau provin din NGT-1 , acestea vor fi incluse într-o bază publică de date a UE , iar sacii de semințe și materialul de reproducere vor trebui etichetați ca NGT-1, pentru ca fermierii să poată lua decizii informate. Regulile urmăresc și orientarea tehnologiilor către obiective de sustenabilitate (rezistență la schimbările climatice și la dăunători), iar impactul asupra sustenabilității va trebui monitorizat. Agricultură ecologică și brevete: zonele sensibile În agricultura ecologică , utilizarea NGT nu va fi permisă . Totuși, prezența „tehnic inevitabilă” a plantelor NGT-1 nu va fi considerată automat o încălcare a regulilor pentru producția organică. Comisia Europeană urmează să evalueze dacă noua reglementare poate crea dificultăți administrative, economice sau practice pentru operatorii din sectorul bio, inclusiv din perspectiva percepției consumatorilor. Un alt punct sensibil este cel al brevetelor : NGT-urile vor putea fi brevetate, cu excepția trăsăturilor sau secvențelor care apar în natură ori sunt produse prin mijloace biologice. Eurodeputații au introdus garanții pentru a preveni concentrarea pieței și pentru a menține accesul echitabil al fermierilor la tehnologii, inclusiv dreptul de a păstra și replanta semințe. Când se aplică Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se va aplica după doi ani , ceea ce împinge efectele concrete în teren către un orizont de implementare pe termen mediu, nu imediat. [...]
