Știri
Știri din categoria Agricultură
Peste 15.000 de vizitatori la prima ediție AgroMaramureș indică un apetit în creștere pentru investiții și modernizare în agricultură, într-un moment în care fermierii reclamă lipsa forței de muncă specializate și accelerează adoptarea tehnologiilor digitale, potrivit Agerpres. Târgul a avut loc sâmbătă și duminică, la marginea unei păduri dintre localitățile Tulghieș și Mireșu Mare, în județul Maramureș.
Evenimentul a reunit expoziții de animale (vaci, oi, bivoli, cai, dar și animale mici), utilaje agricole „de ultimă generație”, producători de gastronomie locală și meșteri populari, plus o zonă de echitație, conform descrierii făcute de președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, într-o postare video pe Facebook.
Unul dintre fermierii prezenți, Florin Lazăr, a spus că agricultura din România trece printr-o schimbare de generație și de percepție, pe fondul mecanizării și al utilizării tot mai avansate a tehnologiei. În același timp, el a atras atenția asupra deficitului de personal calificat pentru diverse activități din agricultură.
„Avem nevoie de mecanizatori agricoli cu capacitate de învățare, de școală, pentru că IA și-a făcut loc și aici. Începem să arăm, discuim și cultivăm la nivel de laser și GPS.”
În cadrul târgului au avut loc discuții despre tehnologie, digitalizare, finanțări europene și „soluții concrete pentru problemele agrare”, mai notează sursa.
Pe agenda discuțiilor a fost menționat și viitorul centru de colectare legume-fructe din Mireșu Mare, fără ca materialul să ofere detalii despre calendar sau finanțare.
Totodată, târgul a fost prezentat ca un prilej de relansare pentru produse alimentare certificate sub brandul „Bun de Maramureș”.
Primarul comunei Mireșu Mare, Ioan Mătieș, a susținut necesitatea multiplicării evenimentului la nivel regional sau național.
Recomandate
România intră în 2026 cu volume agricole record, iar asta schimbă direct balanța exporturilor și poziția Portului Constanța în regiune , în condițiile în care o parte importantă a Europei a fost lovită de secetă, potrivit Adevărul . Cezar Gheorghe , expert în agricultură la AGRIColumn, pune rezultatul pe seama precipitațiilor acumulate aproape zece luni, a adaptării fermierilor după anii secetoși 2020–2025 și a schimbării structurii culturilor spre cele de toamnă. „Niciodată în istoria sa, România nu a avut asemenea volume la grâu, orz și rapiță.” În analiza expertului, „povestea” începe din septembrie 2025, când precipitațiile au venit constant și în cantități ridicate, continuând iarna (inclusiv sub formă de zăpadă) și în primăvară, până în jurul datei de 10 iulie 2026. Seceta și temperaturile ridicate s-au instalat mai puternic abia după această perioadă, ceea ce a permis stocarea apei în sol și a protejat culturile în fazele critice. Ce a împins producțiile în sus: apă în sol și schimbări de strategie la fermieri Pe lângă factorul meteo, Gheorghe indică două adaptări operaționale cu efect direct în producție și costuri: însămânțări de toamnă împinse mai târziu , pentru a prinde precipitațiile din octombrie–noiembrie; expertul spune că au existat și economii prin reducerea utilizării insecticidelor la rapiță și a tratamentelor pentru dăunători la grâu; mai multă suprafață pentru grâu, orz și rapiță , în detrimentul porumbului și soiei de primăvară. Evoluția nu a fost uniformă: vestul țării (Arad, Timiș, Bihor) a resimțit mai puternic seceta și căldura, însă, „în plan general”, restul țării a beneficiat de acumularea de precipitații pe parcursul a circa 10 luni. Cifrele sezonului: record la rapiță și creșteri la culturile de toamnă Datele prezentate de expert indică următoarele volume (comparativ cu sezonul precedent): grâu: 13,4 milioane tone (de la 13 milioane tone); rapiță: 3,52 milioane tone (de la 2,8 milioane tone); orz: 3,4 milioane tone (de la 3 milioane tone). În paralel, porumbul a pierdut masiv la suprafață , de la o medie de 2,65 milioane hectare (2017–2022) la 1,6 milioane hectare în acest sezon. Expertul spune că reducerea a dus la o concentrare a porumbului în fermele cu acces la irigații, ceea ce ar susține performanța culturii: estimarea indicată este de 7,8–8 milioane tone , cu recoltarea dependentă de epoca de semănat și de hibrizii folosiți. La floarea-soarelui, suprafața a crescut ușor la 1,17 milioane hectare (de la 1,1 milioane hectare), iar estimările pentru producție sunt de 2,6–2,7 milioane tone , cu recoltarea „în câteva zile”, conform expertului. De ce contează economic: exporturi mari, dar și costuri care „taie” din câștig Gheorghe afirmă că, în context european, România ar fi singura țară care a crescut volumele , în timp ce alte state au redus producțiile pe fondul secetei. Dă exemplul Franței, unde proiecția la porumb ar fi coborât de la 13 milioane tone la 7 milioane tone, pe fondul secetei și al reducerii suprafeței. Pe partea de prețuri, expertul spune că există creșteri, însă și costurile au urcat, inclusiv pe fondul „ crizei din Hormuz ”, cu impact asupra îngrășămintelor și combustibilului. În plus, menționează efecte din bazinul Mării Negre, unde exporturile Ucrainei și Rusiei ar fi afectate de atacuri asupra terminalelor și navelor comerciale. În acest context: la rapiță , expertul indică o diferență pozitivă de 50–60 euro/tonă (aprox. 250–300 lei/tonă) pe fondul legăturii cu biocombustibilii și cotațiile petrolului; la grâu , menționează un avantaj de 50–60 dolari/tonă (aprox. 225–270 lei/tonă) față de marfa ucraineană sau rusească. Totuși, avantajele nu se văd integral la fermieri, deoarece costurile logistice au crescut: combustibilul și „penuria” creată prin dirijarea trenurilor și autocamioanelor către fluxurile ucrainene ar reduce marjele la „prima verigă” a lanțului. Exporturile: România își consolidează rolul, dar rămâne problema valorii adăugate Expertul afirmă că România a încheiat al doilea an consecutiv pe primul loc în UE27 la exporturi pentru mai multe categorii (grâu, porumb, rapiță, semințe de floarea-soarelui și cumulat grâu–orz–porumb), ceea ce ar consolida poziția țării și a Portului Constanța, în condițiile unui consum intern limitat și ale unor volume mari. În același timp, el avertizează asupra unei limite structurale: România nu ar reține suficientă valoare adăugată din oleaginoase (rapiță și floarea-soarelui). Ca indicator al ritmului de început de sezon, Gheorghe spune că, de la 1 iulie, România ar fi exportat deja 2,35 milioane tone grâu , 1,6 milioane tone orz și 0,8 milioane tone rapiță . [...]
Șofranul „Krokos Kozanis” își justifică prețul printr-un lanț de muncă manuală și control strict al originii , ceea ce îl transformă într-un produs agricol de nișă cu valoare mare pe gram și cu protecție europeană împotriva imitațiilor, potrivit Stirile Pro TV . Krokos Kozanis este șofranul produs în regiunea Kozani (Macedonia de Vest, nordul Greciei), obținut din stigmatele roșii ale florii Crocus sativus . Fiecare floare are doar trei astfel de fire, iar cantitatea rezultată este mică raportat la volumul de muncă necesar, ceea ce explică de ce șofranul este vândut, de regulă, în ambalaje de câteva grame. De ce contează economic: raritate + muncă manuală = cost ridicat pe gram Elementul central care împinge prețul în sus este recoltarea și procesarea greu de mecanizat. În material se arată că pentru aproximativ un kilogram de șofran uscat pot fi necesare între 150.000 și 170.000 de flori, culese una câte una, iar stigmatele sunt desprinse manual pentru a rămâne intacte. Pe lângă recoltare, și etapele de după cules adaugă cost și timp: uscarea, sortarea și curățarea pot dura între 20 și 60 de zile, iar pregătirea loturilor care ajung la cooperativă continuă până spre sfârșitul lunii martie. În această perioadă sunt urmărite inclusiv aspecte precum umiditatea (pentru a evita deteriorarea și mucegaiul), puritatea și uniformitatea firelor. Protecția de origine (PDO) și rolul cooperativei: barieră împotriva „șofranului generic” Șofranul se cultivă și în alte țări, însă denumirea „ Krokos Kozanis PDO ” (denumire de origine protejată) poate fi folosită doar pentru produsul provenit din zona recunoscută oficial, cu reguli de origine, producție și procesare. Detaliile despre schema europeană sunt prezentate și de Comisia Europeană, prin pagina dedicată produsului, citată în material (Agriculture.ec). În cazul Krokos Kozanis, producția este strâns legată de cooperativa locală, care colectează șofranul de la cultivatori, îl verifică, îl ambalează și îl distribuie. Acest sistem urmărește păstrarea unei calități constante și reducerea riscului ca produsul să fie amestecat sau vândut sub o denumire înșelătoare. Pentru cumpărători, indiciile considerate cele mai sigure sunt: denumirea completă „Krokos Kozanis”; marcajul PDO; ambalajul sigilat. Un calendar agricol strâns: fereastră scurtă de recoltare Recoltarea începe, de obicei, la mijlocul lunii octombrie, când are loc înflorirea, descrisă ca fiind scurtă, de aproximativ 20–25 de zile. În acest interval, florile sunt culese manual de dimineața devreme până aproape de apus, apoi sunt duse la spațiile de lucru pentru separare și curățare. Materialul explică și de ce șofranul este numit „Aurul Roșu”: firele uscate sunt roșii, dar în contact cu apă, lapte sau mâncare eliberează o nuanță galben-aurie puternică. Calitatea nu este dată doar de culoare, ci și de aromă, gust, puterea de colorare, puritate și nivelul de umiditate. [...]
Rafalele de vânt din Moldova și Muntenia pot bloca tratamentele și întârzia intrarea în câmp în dimineața de 23 august, iar fermele riscă pierderi operaționale prin reprogramarea lucrărilor și a transportului, potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet la ora 05:00. La nivel național, intervalul până la prânz are precipitații estimate „foarte reduse”, însă canicula este semnalată în toate regiunile analizate, ceea ce comprimă fereastra de lucru și crește presiunea pe organizarea echipelor, a apei și a logisticii. Unde este blocajul: Moldova și Muntenia În Moldova, vântul este principalul factor de risc pentru operațiunile sensibile: sunt estimate rafale de 36,5 km/h , iar recomandarea este de evitare a tratamentelor în intervalul de dimineață. Chiar dacă ploaia estimată este neglijabilă, aplicările nu sunt considerate potrivite, iar recoltarea, încărcarea și deplasarea utilajelor trebuie decise în funcție de expunerea fiecărei parcele. În Muntenia, buletinul indică o combinație de vânt, căldură și instabilitate , cu rafale de 23,2 km/h . Tratamentele sunt de asemenea de amânat, iar pentru culturile la maturitate accentul cade pe verificarea locală a accesului în câmp și a condițiilor de transport înainte de mobilizare. Restul țării: ferestre scurte, pe fond de caniculă În celelalte regiuni, dimineața rămâne în general uscată până la prânz, dar cu limitări date de temperaturi ridicate și, pe alocuri, instabilitate: Banat : cer noros fără precipitații utile până la prânz; nu există „un interval clar” pentru tratamente, iar verificarea locală rămâne necesară. Crișana : șanse mici de ploaie și vânt moderat; tratamentele sunt posibile doar în ferestre scurte, condiționate de lipsa vântului local și de starea frunzei. Maramureș : context mai bun pentru transport și activități scurte, dar umiditatea ridicată impune verificarea rouăi înainte de tratamente. Transilvania și zona montană : precipitații estimate aproape nule, însă sunt menționate indicii de instabilitate și averse torențiale în avertizări; rafalele pot afecta uniformitatea tratamentelor. Dobrogea : fereastră relativ favorabilă dimineața, cu vânt redus; există alertă galbenă de caniculă, ceea ce limitează lucrul spre orele mai calde. Oltenia : uscat până la prânz, vânt moderat; operațiunile lungi nu sunt susținute de caniculă și instabilitatea indicată. București–Ilfov : temperatură ridicată încă de la începutul zilei, cu maxim calculat de 32°C în fereastra de lucru; tratamentele rămân într-o fereastră scurtă. Ce lucrări merită reprogramate până la buletinul de la prânz Buletinul recomandă ajustări punctuale, cu accent pe verificări locale înainte de mobilizare: Tratamente : nu sunt de programat dimineața în Moldova și Muntenia ; în rest, doar în intervale scurte, în funcție de vântul local și de rouă. Recoltare și transport : folosirea ferestrei uscate doar după verificarea parcelei, a rafalelor și a siguranței încărcăturii; reducerea expunerii personalului la disconfort termic. Cosit/uscarea/balotarea : în zonele cu instabilitate indicată, lucrările ar trebui începute numai după confirmarea locală a continuității timpului uscat. Irigare : nu este indicată ca presantă în datele regionale; decizia rămâne legată de umiditatea solului și necesarul culturii. Până la actualizarea de la prânz, elementul de urmărit rămâne evoluția rafalelor în Moldova și Muntenia, mai ales înainte de tratamente, încărcare sau deplasarea utilajelor, iar în regiunile cu instabilitate indicată – apariția schimbărilor locale de vânt sau a precipitațiilor. [...]
Conducerea DSVSA Brăila este demisă după un control ANSVSA care a găsit nereguli majore la identificarea și circulația oilor , iar județul intră sub restricții dure de mișcare a animalelor pe fondul unui focar de variolă ovină și caprină, potrivit Agrointel . Decizia a fost anunțată de președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, după verificări în județul Brăila declanșate de confirmarea unui focar în localitatea Măxineni. Pe lângă demiterea conducerii DSVSA Brăila, Bociu a spus că va fi reziliat și contractul medicului veterinar concesionar din zonă. Ce a găsit controlul: animale fără identificare și diferențe mari între acte și realitate În exploatațiile verificate, aproximativ 30–35% dintre ovine nu aveau elemente de identificare (crotalii). Bociu a indicat și un exemplu punctual: într-o exploatație unde în baza națională de date figurau aproximativ 4.600 de ovine, în realitate ar fi fost găsite 500 de ovine fără niciun element de identificare. Tot în cadrul verificărilor, ANSVSA a interzis activitatea unei unități descrise drept „fabrică de procesare brânză”, despre care șeful autorității a afirmat că vindea produse în județ „în niște condiții inimaginabile”. Declarațiile sunt atribuite în materialul Agrointel agenției Agerpres. Măsuri administrative și posibilă sesizare către „organele abilitate” Bociu a anunțat că directorul executiv și directorul executiv adjunct ai DSVSA Brăila urmează să fie demiși „astăzi sau cel târziu luni”, iar motivul invocat este „incompetența”, nu corupția. „Nu pot să spun că am demis conducerea DSVSA Brăila pentru fapte de corupție. (…) Am demis conducerea DSVSA Brăila pentru incompetență.” În paralel, doi specialiști din cadrul autorității centrale urmează să fie trimiși în județ, cu termen de 7 zile (începând de săptămâna viitoare) pentru a prezenta un plan de remediere. Raportul complet al controlului va fi analizat, iar dacă apar suspiciuni de corupție, documentele ar putea fi înaintate instituțiilor competente, potrivit lui Bociu. Restricții în Brăila: mișcarea animalelor blocată, pășunatul interzis În contextul focarului de variolă ovină și caprină de la Măxineni, ANSVSA a anunțat blocarea tuturor mișcărilor de animale în județul Brăila, interzicerea pășunatului și obligativitatea menținerii animalelor în stabulație. Bociu a precizat că animalele trebuie ținute în stabulație 30 de zile, invocând „bariera biologică” de 21 de zile, perioadă în care efectivele sunt sub supraveghere. Context epidemiologic: focare în mai multe județe Șeful ANSVSA a declarat că, în 2026, au fost confirmate 13 focare în opt județe, după ce în 2025 ar fi fost 27 de focare. Pentru focarul de la Măxineni, Bociu a indicat o exploatație cu aproximativ 1.600 de ovine, care ar fi păscut pe aceeași pășune cu aproximativ 30.000 de ovine și ar fi consumat apă din același lac. ANSVSA spune că acțiunile de control vor continua și în alte județe, cu accent pe identificarea, circulația și comercializarea animalelor, în condițiile restricțiilor impuse pentru limitarea răspândirii bolii. [...]
Lanțul de aprovizionare cu cartofi dulci depinde încă de multă muncă manuală , iar asta se vede în costurile și organizarea producției, de la multiplicarea plantelor până la recoltare și sortare, potrivit unei analize publicate de agrarheute . Deși produsul a câștigat teren în coșul de cumpărături din Europa, inclusiv în Germania, producția rămâne intens dependentă de forță de muncă sezonieră și de procese logistice bine controlate. De ce contează: o cultură „modernă” pentru retail, dar cu operațiuni încă greu de mecanizat Articolul descrie cartoful dulce (Ipomoea batatas, numit și batată) ca o cultură cu cerere în creștere, dar care, spre deosebire de cartoful clasic în Europa, nu este complet mecanizată. În special veriga de recoltare rămâne sensibilă: rădăcinile au o coajă foarte fragilă, iar după ce utilajele deschid biloanele, culesul efectiv se face manual, cu lucrători care adună în coșuri și transportă către vehicule de colectare. Publicația notează că acest model este posibil datorită muncitorilor sezonieri , în principal din Mexic, veniți prin programe guvernamentale. În practică, aceeași forță de muncă revine anual pe aceleași ferme și lucrează și la alte culturi (de exemplu arahide, pepeni, brazi de Crăciun), ceea ce sugerează o dependență structurală de mobilitatea sezonieră a lucrătorilor. North Carolina, hub de producție și export: ferme de familie, dar integrate pe verticală O parte importantă din cartofii dulci disponibili în retailul european provin din North Carolina , descrisă drept centrul producției americane. Acolo, aproximativ 300 de ferme (în majoritate afaceri de familie) acoperă lanțul de valoare, iar diferența față de modelul european este că, în SUA, fermele preiau adesea mai multe etape: cultivare, depozitare, condiționare, ambalare și export . Pentru eficiență, unele ferme își grupează producția cu vecinii pentru a utiliza împreună capacități de depozitare și sortare sau formează cooperative de marketing. Sectorul este sprijinit și de North Carolina Sweetpotato Commission (NCSC) , care susține cercetarea, marketingul și exportul. Conform articolului, circa 40% din recolta statului merge la export, în 34 de țări , iar Europa a devenit o piață importantă după primele livrări către Marea Britanie în 2007, cu o cerere în creștere în ultimii ani. Productivitate și presiune de timp la recoltare În North Carolina, randamentul mediu menționat pentru 2024 este de 22,4 tone/hectar , comparativ cu 11,4 tone/hectar la nivel mondial. Totuși, operațional, recoltarea este contra-cronometru: cartofii dulci nu suportă înghețul , iar marfa trebuie să ajungă în depozit înainte de primul val de frig. Depozitarea, cheia pentru livrări pe tot parcursul anului și export pe distanțe lungi Un punct central al lanțului este depozitarea, unde tehnologia a schimbat economia produsului. Articolul arată că, dacă în trecut cartofii dulci rareori treceau de finalul lunii noiembrie (Thanksgiving), astăzi pot fi păstrați până la un an și apoi transportați: condiționați, duși la port, expediați aproximativ două săptămâni pe mare și distribuiți în Europa. Procesul include o etapă de „curing” (maturare controlată): depozitare 7–10 zile la aproximativ 29°C și 85% umiditate , pentru refacerea cojii și creșterea conținutului de zahăr și a capacității de păstrare, urmată de depozitare la circa 14°C . În același material este menționată creșterea „packout-rate” (ponderea de marfă vandabilă) de la aproximativ 65% în anii 1960 la circa 95% în prezent, pe fondul îmbunătățirilor de ventilație și control climatic dezvoltate la NC State University. Context: „cea mai sănătoasă legumă”, dar cu un lanț de producție scump în muncă Dincolo de argumentele nutriționale (conținut redus de grăsimi, circa 80% apă, fibre, vitamine și minerale), articolul punctează că o organizație americană de consumatori (CSPI) a numit cartoful dulce „cea mai sănătoasă legumă” în 2019. Pentru piață, însă, miza imediată rămâne una operațională: cererea în creștere se sprijină pe o cultură care încă necesită multă muncă manuală , iar competitivitatea depinde de accesul la forță de muncă sezonieră și de infrastructura de depozitare și sortare. [...]
Canicula și vântul reduc fereastra de lucru și împing fermierii spre transport și irigare, nu tratamente , potrivit Agronet , în buletinul meteo agricol din 20 august 2026, ora 18:00. În nouă regiuni analizate apare semnalare portocalie de disconfort termic, iar în Crișana și Muntenia vântul adaugă un risc operațional suplimentar pentru lucrările din teren până la finalul zilei. De ce contează: costuri și riscuri mai mari la lucrările de seară În intervalul rămas „până seara”, condițiile descrise de publicație favorizează în principal activități care tolerează mai bine căldura și vântul (transportul, irigarea), în timp ce tratamentele fitosanitare (aplicări la cultură) sunt indicate ca fiind de amânat în toate regiunile. Pentru fermieri, asta înseamnă o planificare mai strânsă a resurselor (oameni, utilaje, apă) și un risc mai mare de pierderi prin stres hidric, în contextul în care precipitațiile estimate sunt, în general, inexistente. Orientarea practică pentru fermieri, până la finalul zilei Recomandările sintetizate în buletin vizează ajustarea rapidă a operațiunilor: Transportul poate continua spre seară în Banat, Maramureș, Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, București–Ilfov și zona montană, cu verificarea încărcăturii și a vântului local. Tratamentele sunt de amânat în toate regiunile , din cauza combinației de căldură, vânt sau lipsa unei ferestre sigure de aplicare. Irigarea rămâne prioritară în zonele cu caniculă; în Dobrogea, decizia depinde de controlul local al umidității solului . Zonele cu presiune suplimentară din vânt: Crișana și Muntenia În Crișana , vântul este indicat drept „fenomenul dominant” pentru deciziile din teren, pe fond de caniculă. Datele din buletin arată vânt de 22 km/h, cu rafale de 31,5 km/h , iar recomandarea este să fie evitate lucrările sensibile la deriva vântului și să se păstreze prudență la deplasarea utilajelor și a încărcăturilor. În Muntenia , căldura rămâne obstacolul principal, dar vântul trebuie urmărit înaintea deplasărilor și a operațiunilor expuse. Pentru fereastra până seara, sunt indicate rafale de 15,1 km/h , iar activitățile mai potrivite rămân transportul și irigarea, nu intervențiile fitosanitare. Context regional: fără ploi, cu temperaturi ridicate Pe ansamblu, buletinul de la ora 18:00 indică precipitații estimate de 0 mm în regiunile detaliate (inclusiv Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia), cu probabilități maxime reduse. În aceste condiții, presiunea pe apă și pe ritmul lucrărilor rămâne ridicată, iar ferestrele de lucru sunt descrise ca fiind, în general, „cu prudență” sau „restrictive” acolo unde vântul devine factor limitativ. [...]
