Știri
Știri din categoria Agricultură
Comisia Europeană pariază pe reciclarea bălegarului ca îngrășământ, dar evită măsurile rapide care ar fi putut tempera costurile pe termen scurt, potrivit Politico. Planul, așteptat marți, vine pe fondul scumpirii îngrășămintelor după închiderea Strâmtorii Hormuz la finalul lui februarie, care a împins prețurile cu circa 70% peste nivelurile din 2024 și alimentează riscul unor noi creșteri de prețuri la alimente anul viitor.
Miza economică este dublă: costuri mai mari pentru fermieri în toamnă și presiune în lanț asupra prețurilor la raft. În locul unor intervenții imediate, Bruxelles-ul propune o direcție de reglementare pe termen lung, axată pe valorificarea gunoiului de grajd și a deșeurilor agricole pentru a reduce dependența de îngrășămintele pe bază de gaze importate.
Documentele de lucru citate de publicație indică faptul că planul oferă puține instrumente care să ajute fermierii să absoarbă scumpirea din această toamnă sau să protejeze consumatorii de „bomba cu ceas” a prețurilor de anul viitor. Criticile vin atât din Parlamentul European, cât și din organizațiile de fermieri.
Președinta Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, Veronika Vrecionová, spune că fermierii așteptau măsuri ferme, nu „foi de parcurs”:
„Fermierii se așteptau la acțiuni îndrăznețe. Foile de parcurs nu plătesc facturile. Fermierii au nevoie de acțiune, nu de intenții.”
Și organizațiile profesionale cer intervenții mai rapide. José María Castilla, de la ASAJA (cea mai mare organizație de fermieri din Spania), avertizează că problema depășește nivelul prețurilor și ține de autonomie strategică și securitate alimentară.
Planul evită două măsuri care ar fi putut reduce relativ repede costul îngrășămintelor importate:
În paralel, planul sugerează o posibilă derogare în schema ETS (piața certificatelor de emisii a UE): dacă producătorii își extind producția folosind alternative mai curate, Comisia ar putea menține o parte din alocările gratuite de certificate de poluare și după 2034. Decizia este amânată pentru o revizuire separată, programată în iulie.
Cu pârghiile de urgență evitate, accentul cade pe modificări ale regulilor existente pentru a crește utilizarea îngrășămintelor obținute din deșeuri organice. Un element central este extinderea prevederilor „Renure” din Directiva Nitraților: în prezent, acestea permit în anumite regiuni folosirea azotului extras din gunoi de grajd, astfel încât fermierii să poată depăși plafoanele UE aplicabile în mod normal.
Comisia ar urma să extindă aceste prevederi și la digestat (reziduul rezultat din producția de biogaz), un subprodus al procesării gunoiului de grajd și a altor deșeuri organice pentru obținerea de gaz regenerabil.
Nu toți actorii cred însă că această direcție poate înlocui îngrășămintele convenționale. Eurodeputatul Herbert Dorfmann (PPE) spune că bălegarul poate contribui, dar nu poate substitui îngrășămintele pe bază de azot, precum ureea.
Planul include și câteva elemente cu tentă de urgență, adăugate pe margine după izbucnirea războiului din Iran: ajutor de stat pentru fermierii afectați, opțiunea de a desemna îngrășămintele drept bun relevant în criză și promisiunea unei suplimentări a bugetului de urgență pentru agricultură al UE. Totuși, suma nu este precizată; documentul spune doar că va fi „substanțială”, iar cifra depinde de un proces bugetar separat, așteptat luna viitoare.
În același timp, o analiză Rabobank citată de Politico sugerează că, pentru sezonul agricol curent, nu există încă o criză efectivă de aprovizionare în UE, deoarece o mare parte din îngrășăminte fusese contractată înainte de conflict, iar producătorii locali și-au acoperit riscul la prețul gazelor.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze înainte de adoptarea planului.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește schimbări de reguli pentru a crește folosirea gunoiului de grajd și a deșeurilor agricole ca îngrășăminte , într-un efort de a reduce dependența UE de fertilizanții produși cu gaze importate și de a limita presiunea asupra prețurilor la alimente, potrivit HotNews , care citează o analiză Politico . Planul de „consolidare a aprovizionării Europei”, care ar urma să fie prezentat marți, vine pe fondul crizei îngrășămintelor declanșate de conflictul din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Ormuz . În acest context, analiștii anticipează noi creșteri ale prețurilor alimentelor, alimentate de scumpirea îngrășămintelor și de lipsa, deocamdată, a unui plan de pace între SUA și Iran care să ducă la redeschiderea strâmtorii. De ce contează: îngrășămintele s-au scumpit, iar costurile se transferă în mâncare Europa își produce cea mai mare parte a fertilizanților folosind gaze importate. După închiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile gazelor au crescut, iar piețele globale ale îngrășămintelor s-au tensionat, împingând prețurile cu aproximativ 70% peste nivelurile din 2024, potrivit informațiilor citate. Politico avertizează că documentul, în forma văzută de publicație, oferă prea puține soluții care să-i ajute „din această toamnă” pe fermierii afectați de explozia costurilor sau să-i protejeze pe consumatori de o „bombă cu ceas” a prețurilor, preconizată pentru anul viitor. Ce măsuri are în vedere Bruxelles-ul: reciclarea gunoiului de grajd și a „digestatului” În lipsa unor intervenții rapide, Bruxelles-ul mizează pe instrumente pe termen lung, care pot avea nevoie de ani pentru a produce efecte. Direcția principală este un traseu de reglementare menit să reducă dependența de îngrășăminte derivate din combustibili fosili importați. Concret, planul ar urma să modifice mai multe reguli existente, inclusiv prevederi din Directiva UE privind nitrații. Acestea permit deja, în anumite regiuni unde poluarea apei este o problemă, utilizarea azotului extras din gunoi de grajd astfel încât fermierii să poată depăși limitele impuse în mod normal de UE. Extinderea vizată ar include și „digestatul” – produs secundar rezultat din producția de biogaz, obținut prin descompunerea gunoiului de grajd și a altor deșeuri organice. Reacția fermierilor și a eurodeputaților: cer măsuri rapide, nu doar „foi de parcurs” Nemulțumirea principală a sectorului agricol este că planul nu răspunde suficient de repede la creșterea costurilor. Veronika Vrecionová, care conduce Comisia pentru agricultură din Parlamentul European, spune că fermierii așteptau măsuri mai ferme: „Foile de parcurs nu plătesc facturile. Fermierii au nevoie de acțiuni, nu de intenții.” Un mesaj similar vine de la organizațiile agricole. José María Castilla, reprezentant al ASAJA (cea mai mare organizație a fermierilor din Spania), avertizează că problema depășește nivelul prețurilor: „Actuala criză nu este doar despre prețuri, ci și despre autonomie strategică, securitate alimentară și supraviețuirea agriculturii europene.” În același timp, există și rezerve privind limitele soluției bazate pe gunoi de grajd. Eurodeputatul Herbert Dorfmann (Comisia AGRI) susține că acesta poate fi parte din răspuns, dar nu poate înlocui fertilizanții pe bază de uree și azot: „Gunoiul de grajd poate contribui, dar nu poate înlocui niciodată fertilizanții pe bază de uree și pe bază de azot.” Dinspre zona ecologistă, eurodeputatul austriac Thomas Waitz consideră că executivul european nu merge suficient de departe în reducerea dependenței de îngrășăminte pe bază de combustibili fosili: „Continuăm să vorbim despre crize – energetică, alimentară, geopolitică – dar ignorăm cauza principală: dependența noastră de îngrășăminte pe bază de combustibili fosili.” Ce urmează Documentul Comisiei ar urma să fie prezentat marți, însă, potrivit informațiilor citate de Politico, accentul rămâne pe schimbări de reglementare cu efecte lente, în timp ce presiunea pe costurile fermierilor și riscul de scumpiri la alimente sunt descrise ca fiind imediate. [...]
Comisia Europeană ia în calcul mai multe certificate gratuite de CO2 pentru îngrășăminte , condiționate de creșterea producției locale, potrivit Bursa , care citează un document de lucru analizat de Reuters. Discuția vine pe fondul scumpirii îngrășămintelor în Europa, pe care documentul o leagă de creșterea prețurilor la gaze naturale și îngrășăminte după închiderea Strâmtorii Ormuz, în contextul războiului din Iran. Documentul, care ar urma să fie publicat marți de Comisia Europeană, descrie măsuri prin care Bruxelles-ul vrea să sprijine producția locală de îngrășăminte și să limiteze impactul costurilor în creștere asupra fermierilor. În centrul opțiunilor analizate se află ajustări legate de piața certificatelor de emisii, astfel încât industria să suporte mai ușor costurile de conformare. Certificate gratuite de CO2, dar cu condiții legate de producția din Europa Una dintre opțiuni este acordarea de certificate gratuite suplimentare de emisii de CO2 pentru companiile din industria îngrășămintelor, cu scopul de a reduce „nota de plată” asociată respectării regulilor din piața certificatelor de poluare, transmite Reuters, conform materialului preluat de Bursa. Elementul-cheie este condiționarea: proiectul menționează că aceste certificate suplimentare ar urma să fie legate de creșterea producției de îngrășăminte „bio (organice), circulare sau cu conținut scăzut de carbon”, astfel încât să fie „asigurând disponibilitatea îngrășămintelor cultivate local în Europa”, informează Reuters. „Certificatele suplimentare ar fi «condiţionate de o producţie crescută de îngrăşăminte bio (organice), circulare sau cu conţinut scăzut de carbon, asigurând disponibilitatea îngrăşămintelor cultivate local în Europa»”, potrivit documentului citat de Reuters. Unde se încadrează măsura și ce ar putea urma Planul ar urma să fie inclus într-o viitoare revizuire a pieței certificatelor de poluare, pe care Comisia intenționează să o propună în iulie, potrivit Reuters. Documentul de lucru este încă în curs de elaborare și se poate modifica înainte de publicare, ceea ce înseamnă că forma finală a condițiilor și a mecanismului de alocare nu este încă stabilită. Separat de componenta legată de certificatele de CO2, proiectul mai include și posibilitatea unor subvenții suplimentare pentru fermierii cei mai afectați, pentru a compensa costurile mai mari cu îngrășămintele, precizează Reuters. În ansamblu, direcția indicată de document urmărește să lege sprijinul pentru industrie de o creștere a producției locale și de tranziția către îngrășăminte cu amprentă de carbon mai redusă, în condițiile unor șocuri de preț pe lanțul energetic și de aprovizionare. [...]
UE oprește din 3 septembrie importurile de carne din Brazilia, ridicând un nou obstacol de conformare pentru exportatori , într-o decizie care arată că regulile sanitare europene rămân deasupra facilităților comerciale din acordul UE–Mercosur , potrivit Mediafax . Un comitet al UE format din experți din statele membre a votat marți interzicerea importurilor de carne din Brazilia începând cu 3 septembrie, motivul invocat fiind utilizarea substanțelor antimicrobiene pentru stimularea creșterii animalelor. Votul ar fi fost unanim, iar Brazilia devine astfel prima țară eliminată de pe lista statelor considerate conforme cu restricțiile UE privind utilizarea antimicrobienelor la animale. Ce se schimbă pentru exporturile braziliene către UE Din 3 septembrie, Brazilia nu va mai putea exporta în Uniunea Europeană o serie de produse de origine animală, inclusiv: carne de vită; carne de cal; carne de pasăre; ouă; produse din acvacultură; miere; membrane. Informația a fost confirmată pentru Euronews de purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene , Eva Hrncirova, conform materialului citat. De ce contează: acord comercial, dar reguli sanitare neschimbate Decizia vine după ce acordul de liber schimb dintre UE și țările Mercosur (inclusiv Brazilia) a intrat provizoriu în vigoare de la 1 mai. În acest context, Comisia Europeană a reiterat că normele UE de siguranță alimentară continuă să se aplice produselor agricole importate din America Latină. „Acordurile comerciale nu modifică normele noastre. Comisia stabilește standardele sanitare și fitosanitare obligatorii ale Uniunii, iar atât fermierii noștri, cât și exportatorii din țările terțe trebuie să le respecte”, a declarat Hrncirova. Un diplomat al UE a punctat, tot pentru Euronews, miza de credibilitate și competiție corectă: „Faptul că Uniunea este capabilă să aplice regulile este esențial pentru încredere, pentru condiții de concurență echitabile și pentru relații bune cu partenerii noștri comerciali”. Ce urmează Lista țărilor terțe care respectă cerințele UE și pot exporta animale destinate producției de alimente către UE urmează să fie adoptată oficial „în zilele următoare”. Reluarea importurilor din Brazilia rămâne posibilă, însă condiționată: UE ar putea redeschide piața după ce Brazilia va demonstra respectarea normelor de siguranță. În acel moment, Brazilia ar putea beneficia din nou de facilitățile tarifare aplicabile în cadrul Mercosur, la fel ca celelalte state din bloc. [...]
Organizațiile de irigații au început să primească de azi banii pentru energia din 2025 , după ce, în unele zone, fermierii au pornit irigațiile încă de la finalul lui aprilie pe baza unor înțelegeri temporare cu furnizorii de energie, în așteptarea deblocării subvențiilor, potrivit Agrointel . În județul Galați, Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) Vânători a încasat marți, 19 mai, sumele aferente decontării cheltuielilor cu energia electrică utilizată pentru irigații în anul 2025, a declarat pentru publicație Roxana Murgu, secretar general al organizației. Aceasta a spus că irigarea culturilor a fost începută în aprilie, pe fondul lipsei precipitațiilor, pentru a evita compromiterea sezonului. Presiune pe cash-flow: irigații „pe datorie” până la intrarea subvenției Conform declarațiilor citate, în zonă s-a irigat din finalul lunii aprilie în baza unor înțelegeri cu furnizorii de energie, în condițiile în care plata subvențiilor întârzia. „Dacă nu porneam, sezonul era compromis”, a explicat Roxana Murgu, în contextul unei perioade anticipate ca fiind caldă și secetoasă. Primele solicitări de apă au vizat legumele, dar ulterior au intrat la irigat și culturi de cereale, precum grâul și orzul. În zona menționată, suprafața de legume este de circa 800 de hectare, cu accent pe culturi precum morcovul, ceapa și cartoful, potrivit aceleiași surse. Ce acoperă banii intrați acum și de ce contează Roxana Murgu a precizat că plățile au fost încasate integral și că ele reprezintă aproximativ 50% din valoarea facturilor din 2025 pentru energia utilizată la irigații. În lipsa acestor sume, fermierii ar fi avut dificultăți majore în acoperirea costurilor, a mai spus ea. „Noi am rămas cu restanțe relativ mici, în jur de 10% din facturi, și era clar că le putem acoperi odată cu subvenția. De astăzi au intrat banii integral (...)” Totodată, reprezentanta OUAI a atras atenția că ajutorul de stat ar trebui acordat și în acest an, pe fondul scumpirilor la motorină și îngrășăminte, menționate ca fiind, în unele cazuri, de până la 30% într-un interval scurt, în timp ce prețurile cerealelor au rămas „relativ stabile”, conform declarațiilor citate. [...]
APIA a virat peste 15,6 milioane de lei pentru ajutorul de stat din zootehnie , bani care intră în circuitul economic al sectorului prin decontarea serviciilor de ameliorare a raselor, potrivit AGRO TV . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că plata a fost făcută prin Centrele Județene și vizează ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase). Sumele acoperă cererile de plată aferente serviciilor prestate în trimestrele III și IV din 2025, precum și în luna ianuarie 2026. Valoarea totală achitată este de 15.685.401,75 lei , finanțarea fiind asigurată de la bugetul de stat , prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale , pentru solicitanții care au accesat această formă de sprijin. Schema de ajutor este acordată în baza OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare. Publicația notează că informațiile provin dintr-un comunicat al APIA transmis marți redacției. [...]
Micii fermieri persoane fizice ar putea scăpa de obligativitatea e-Factura , după ce un amendament susținut de Ministerul Finanțelor a fost adoptat pe 18 mai în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților , potrivit Agrointel . Miza este una de reglementare și operare: reducerea birocrației pentru activități agricole de mică amploare, fără renunțarea la obiectivele de digitalizare fiscală. Amendamentul modifică OUG nr. 120/2021 privind sistemul național RO e-Factura și, conform Ministerului Finanțelor, a fost susținut de toți membrii comisiei. Ministerul argumentează că schimbarea urmărește să evite „sarcini administrative disproporționate” pentru persoane fizice sau activități economice mici, menținând în același timp direcția de transparență și trasabilitate fiscală. Cine ar fi exceptat și ce se schimbă în practică Potrivit formei adoptate în comisie, sunt vizate mai multe categorii, inclusiv persoanele fizice cu venituri din activități agricole. Principalele modificări menționate sunt: eliminarea obligativității utilizării RO e-Factura pentru persoanele fizice identificate fiscal prin CNP; utilizarea ar rămâne opțională; exceptarea agricultorilor persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori, pe motiv că folosesc deja carnete de comercializare care asigură trasabilitatea și includ informațiile obligatorii din factură; exceptarea institutelor și centrelor culturale străine care funcționează în România pe baza unor acorduri interguvernamentale, invocând dificultăți tehnice și administrative legate de lipsa codului de identificare fiscală; introducerea posibilității de radiere din registrele RO e-Factura pentru cei care nu mai au obligația sau nu mai doresc să folosească sistemul. Poziția Ministerului Finanțelor și ce urmează Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a justificat schimbarea prin nevoia de proporționalitate a obligațiilor administrative pentru cei care își declară veniturile corect, în paralel cu continuarea digitalizării ANAF. „Statul trebuie să fie ferm acolo unde există evaziune, dar rezonabil și predictibil cu oamenii care își declară corect veniturile. Digitalizarea ANAF și modernizarea administrației fiscale rămân priorități clare, însă aceste reforme trebuie să însemne simplificare și mai puțină birocrație, nu obligații disproporționate pentru persoane care nu desfășoară activitate economică în sens comercial.” În forma prezentată, amendamentul este un pas în procesul legislativ, după adoptarea în comisia de specialitate; materialul nu oferă un calendar pentru aplicare și nici forma finală a textului după parcursul parlamentar. Ministerul Finanțelor indică, însă, că extinderea instrumentelor electronice și dezvoltarea sistemelor digitale ale ANAF vor continua, concomitent cu ajustarea cadrului fiscal la „realitățile economice și sociale”. [...]
