Știri
Știri din categoria Agricultură
Comisia Europeană pariază pe reciclarea bălegarului ca îngrășământ, dar evită măsurile rapide care ar fi putut tempera costurile pe termen scurt, potrivit Politico. Planul, așteptat marți, vine pe fondul scumpirii îngrășămintelor după închiderea Strâmtorii Hormuz la finalul lui februarie, care a împins prețurile cu circa 70% peste nivelurile din 2024 și alimentează riscul unor noi creșteri de prețuri la alimente anul viitor.
Miza economică este dublă: costuri mai mari pentru fermieri în toamnă și presiune în lanț asupra prețurilor la raft. În locul unor intervenții imediate, Bruxelles-ul propune o direcție de reglementare pe termen lung, axată pe valorificarea gunoiului de grajd și a deșeurilor agricole pentru a reduce dependența de îngrășămintele pe bază de gaze importate.
Documentele de lucru citate de publicație indică faptul că planul oferă puține instrumente care să ajute fermierii să absoarbă scumpirea din această toamnă sau să protejeze consumatorii de „bomba cu ceas” a prețurilor de anul viitor. Criticile vin atât din Parlamentul European, cât și din organizațiile de fermieri.
Președinta Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, Veronika Vrecionová, spune că fermierii așteptau măsuri ferme, nu „foi de parcurs”:
„Fermierii se așteptau la acțiuni îndrăznețe. Foile de parcurs nu plătesc facturile. Fermierii au nevoie de acțiune, nu de intenții.”
Și organizațiile profesionale cer intervenții mai rapide. José María Castilla, de la ASAJA (cea mai mare organizație de fermieri din Spania), avertizează că problema depășește nivelul prețurilor și ține de autonomie strategică și securitate alimentară.
Planul evită două măsuri care ar fi putut reduce relativ repede costul îngrășămintelor importate:
În paralel, planul sugerează o posibilă derogare în schema ETS (piața certificatelor de emisii a UE): dacă producătorii își extind producția folosind alternative mai curate, Comisia ar putea menține o parte din alocările gratuite de certificate de poluare și după 2034. Decizia este amânată pentru o revizuire separată, programată în iulie.
Cu pârghiile de urgență evitate, accentul cade pe modificări ale regulilor existente pentru a crește utilizarea îngrășămintelor obținute din deșeuri organice. Un element central este extinderea prevederilor „Renure” din Directiva Nitraților: în prezent, acestea permit în anumite regiuni folosirea azotului extras din gunoi de grajd, astfel încât fermierii să poată depăși plafoanele UE aplicabile în mod normal.
Comisia ar urma să extindă aceste prevederi și la digestat (reziduul rezultat din producția de biogaz), un subprodus al procesării gunoiului de grajd și a altor deșeuri organice pentru obținerea de gaz regenerabil.
Nu toți actorii cred însă că această direcție poate înlocui îngrășămintele convenționale. Eurodeputatul Herbert Dorfmann (PPE) spune că bălegarul poate contribui, dar nu poate substitui îngrășămintele pe bază de azot, precum ureea.
Planul include și câteva elemente cu tentă de urgență, adăugate pe margine după izbucnirea războiului din Iran: ajutor de stat pentru fermierii afectați, opțiunea de a desemna îngrășămintele drept bun relevant în criză și promisiunea unei suplimentări a bugetului de urgență pentru agricultură al UE. Totuși, suma nu este precizată; documentul spune doar că va fi „substanțială”, iar cifra depinde de un proces bugetar separat, așteptat luna viitoare.
În același timp, o analiză Rabobank citată de Politico sugerează că, pentru sezonul agricol curent, nu există încă o criză efectivă de aprovizionare în UE, deoarece o mare parte din îngrășăminte fusese contractată înainte de conflict, iar producătorii locali și-au acoperit riscul la prețul gazelor.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze înainte de adoptarea planului.
Recomandate
Comisia Europeană este presată să renunțe la reducerea cu 50% a bugetului de promovare agricolă în 2027 , după ce organizațiile Farm Europe și Eat Europe au cerut anularea propunerii, avertizând că tăierea ar lovi direct în competitivitatea fermierilor și a industriei agroalimentare, potrivit Agrointel . Miza este una economică: bugetul pentru politica UE de promovare a produselor agricole ar urma să scadă de la 205 milioane de euro la 112 milioane de euro. În scrisoarea comună transmisă Comisiei, cele două organizații susțin că o astfel de reducere transmite „un semnal greșit” într-un moment în care UE vorbește despre autonomie strategică și încearcă să stimuleze cererea pentru produse europene pe piețele externe. De ce contează: promovarea, tratată ca investiție, nu ca cheltuială Farm Europe argumentează că programele de promovare au efecte economice directe: susțin veniturile fermierilor, întăresc sistemele de calitate ale UE și indicațiile geografice, ajută la deschiderea de noi piețe și contribuie la excedentul comercial agroalimentar al Europei. „Promovarea agricolă europeană aduce beneficii economice clare. Aceasta susține veniturile fermierilor, consolidează sistemele de calitate ale UE și indicațiile geografice, deschide noi piețe și contribuie la excedentul comercial agroalimentar al Europei. Tăierea acestui buget este o decizie mioapă din punct de vedere economic și strategic”, a declarat Yves Madre, președintele Farm Europe. Impact operațional: lipsa de predictibilitate complică planificarea Dincolo de nivelul bugetului, organizațiile critică instabilitatea deciziilor de finanțare, pe motiv că schimbările repetate fac mai dificilă planificarea și investițiile pe termen lung pentru companii și statele membre. Ele mai susțin că, în pofida anunțurilor privind „bugete record”, finanțarea efectiv disponibilă pentru programele de promovare ar fi scăzut deja în ultimii ani. „UE nu poate promova produsele europene cu o mână, în timp ce cu cealaltă demolează tocmai politica concepută pentru a le susține. Într-un moment de tensiuni geopolitice în creștere, bariere comerciale și concurență neloială, producătorii europeni au nevoie de un sprijin mai puternic – nu mai slab – pentru a ajunge la consumatorii din interiorul și din afara UE”, a declarat Luigi Scordamaglia, președintele Eat Europe. Ce cer organizațiile și ce urmează Farm Europe și Eat Europe solicită Comisiei Europene să readucă bugetul de promovare pentru 2027 la un nivel care să reflecte importanța strategică a politicii și să asigure o finanțare „stabilă și predictibilă” pentru programele de promovare. În lipsa unei corecții, avertizează că ambițiile UE de a întări sectorul agricol și de a încuraja consumul de produse europene riscă să rămână fără acoperire financiară. [...]
România nu mai poate exporta oi și capre vii până la 31 decembrie 2026 , după o decizie de punere în aplicare adoptată de Comisia Europeană în iunie, iar impactul economic invocat de sector ajunge la 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), potrivit AgroInfo . Interdicția vizează complet mișcările și exporturile de ovine și caprine vii din România atât către alte state membre ale Uniunii Europene, cât și către țări terțe (din afara UE). Măsura se aplică la nivelul întregii țări și este valabilă până la finalul anului. De ce a fost impusă interdicția Decizia Comisiei Europene este motivată de „riscul ridicat” de răspândire a bolilor, în special după confirmarea unui nou focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș. În același context sunt menționate și probleme anterioare legate de focare de variolă ovină. Impactul economic și presiunea pe ferme Potrivit aceleiași surse, blocarea exporturilor de animale vii până la finalul lui 2026 „ar putea” însemna pierderi de 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). În paralel, articolul indică o presiune suplimentară pe veniturile fermelor: fermierii ar vinde laptele la un preț „foarte mic”, insuficient pentru acoperirea costurilor de producție. În focarul menționat, 130 de oi au murit, iar alte aproximativ 740 au fost sacrificate, conform datelor prezentate. Reacții și ce urmează AgroInfo notează nemulțumiri în rândul crescătorilor și al autorităților din România, care consideră măsura „disproporționată”, în condițiile în care restricția este totală și se aplică întregii țări. Articolul nu precizează pași concreți de renegociere sau un calendar de revizuire înainte de 31 decembrie 2026. [...]
România împinge la Bruxelles o relaxare a protecției ursului brun , într-un demers care ar putea schimba regulile de gestionare a speciei în statele unde populația este considerată „în stare de conservare favorabilă”, potrivit Agerpres . Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , spune că inițiativa are sprijinul a 12 state membre și că procesul „a început cu dreptul”. Tanczos Barna a anunțat, la Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii (organizat de Clubul Fermierilor Români), că a cerut experți de la Institutul de Cercetare și de la universitățile din Brașov și Suceava pentru a forma o echipă care să prezinte Comisiei Europene „situația reală” din România. Potrivit acestuia, data deplasării la Bruxelles ar urma să fie agreată „probabil săptămâna viitoare”. Ce cere România: reguli mai flexibile pentru statele cu populații mari Ministrul interimar afirmă că demersul inițiat de România și Slovacia vizează scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile, acolo unde specia se află într-o stare de conservare favorabilă. În argumentația sa, Tanczos Barna susține că nu pot fi tratate identic situații foarte diferite între state și că ar trebui lăsată mai multă libertate statelor membre „în interesul apărării vieții omului și a bunurilor”. Ce urmează la nivel european: evaluarea directivelor și prezentarea datelor științifice Demnitarul a precizat că, în prezent, Comisia Europeană evaluează în ce măsură Directivele privind Păsările și Habitatele sunt adaptate realităților actuale, într-un demers denumit „test de stres”, care include și o componentă de consultare publică. În acest context, o echipă de experți din România ar urma să prezinte la Bruxelles rezultatele unui studiu științific privind populația de urși, bazat pe probe genetice, iar datele ar fi solicitate să fie luate în considerare în procesul de adaptare a normelor europene. Datele invocate: estimarea populației și amploarea studiului În material este menționat proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, finanțat din fonduri europene de peste zece milioane de euro, care arată că România ar avea cea mai numeroasă populație de urși și cea mai mare diversitate genetică a speciei, cu un număr estimat între 10.600 și 12.700 de exemplare. Studiul a fost realizat pe parcursul a trei ani, de 800 de specialiști, care au colectat aproximativ 24.000 de probe la nivel național. [...]
Fermierii din Prahova cer oprirea rachetelor antigrindină până la un audit independent , după ce ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a propus repornirea temporară a sistemelor și realizarea unor studii „independente” privind efectele asupra precipitațiilor, potrivit AGRO TV . Miza, dincolo de disputa publică, este una de guvernanță și cheltuire a banilor publici: Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova susține că, după aproape două decenii de funcționare, statul nu poate invoca lipsa studiilor ca argument pentru reluarea tragerilor, ci ca motiv pentru suspendare, verificări și răspundere administrativă. Ce a propus ministrul și de ce a generat reacția Conform materialului, Tánczos Barna a vorbit despre repornirea temporară a sistemelor cu rachete antigrindină, în paralel cu inițierea unor studii independente care să stabilească dacă există efecte negative asupra regimului precipitațiilor. În același context, ministrul a afirmat că „nu poate să dicteze Prahova pentru toată țara”. Fermierii din județ, care au insistat pentru suspendarea funcționării Sistemului Național Antigrindină , resping ideea reluării tragerilor înainte de clarificări. Argumentul central al fermierilor: fără studii, nu se reia intervenția În dreptul la replică transmis prin intermediul redacției AgroTV, asociația afirmă că recunoașterea lipsei studiilor după circa 20 de ani de funcționare este „cea mai gravă recunoaștere” pe acest subiect și mută responsabilitatea de la fermieri către instituțiile care au administrat programul. Documentul susține că „sarcina probei” ar trebui să aparțină statului atunci când intervine „artificial în atmosferă”: nu fermierii ar trebui să demonstreze un prejudiciu, ci autoritățile să demonstreze că sistemul funcționează, că nu produce efecte colaterale semnificative și că banii publici au fost justificați. Ce solicită concret: audit public și complet înainte de orice repornire Asociația cere ca decizia „responsabilă” să fie oprirea tragerilor până la finalizarea unui audit „independent, public și complet”. În text sunt enumerate mai multe direcții de verificare: audit al studiilor „existente sau inexistente”; audit al suprafețelor declarate ca fiind protejate; audit al eficienței reale împotriva grindinei; audit al impactului asupra precipitațiilor; audit al costurilor; audit al operatorilor și al potențialelor conflicte de interese; audit al modului în care au fost consultați beneficiarii. Fermierii mai susțin că ideea realizării studiilor doar cu sistemul „funcțional” ar echivala, în practică, cu încă „doi ani” de „experiment” pe culturile lor, fără un protocol științific public, fără zone de comparație validate și fără evaluare independentă. Ce urmează Materialul AGRO TV prezintă poziția fermierilor sub forma unui drept la replică adresat ministrului interimar. Nu sunt menționate, în același text, un răspuns al ministerului la această replică sau un calendar oficial pentru repornirea sistemelor ori pentru demararea studiilor invocate. [...]
Google a semnat un acord pe termen lung pentru 260.000 de tone de eliminare a carbonului dintr-un proiect de agroforesterie din Indonezia , o mișcare care arată cum marile companii încep să trateze agricultura „cu arbori” ca instrument operațional în strategiile de climă, nu doar ca inițiativă de responsabilitate socială, potrivit Google . Acordul este încheiat prin Symbiosis Coalition cu Thryve.Earth și vizează un proiect de agroforesterie în Sulawesi, Indonezia. Google precizează că acesta este primul proiect de agroforesterie inclus în programul său de eliminare a carbonului. Ce cumpără, de fapt, Google: „eliminare de carbon” din agroforesterie În termeni practici, compania contractează „carbon removal” (eliminare a carbonului) – adică proiecte care scot dioxid de carbon din atmosferă și îl stochează pe termen mai lung, în acest caz prin refacerea terenurilor degradate și introducerea unui sistem agricol multistrat cu arbori și culturi. Volumul anunțat este de 260.000 de tone de eliminare a carbonului, printr-un acord descris ca fiind „pe termen lung”. Cum funcționează proiectul din Sulawesi și ce se schimbă pe teren Thryve.Earth își propune să refacă terenuri „puternic degradate” prin înlocuirea ierburilor invazive, predispuse la incendii, cu un sistem agricol rezilient, pe mai multe niveluri. Structura menționată include: strat superior : palmier de zahăr și arbori pentru lemn; strat intermediar : culturi de fructe, precum avocado, și culturi precum cafeaua; la nivelul solului : culturi anuale, precum ardei iute și porumb. Google susține că acest model are efecte simultane: elimină carbon, aduce beneficii fermierilor locali, reface solul și crește biodiversitatea. De ce contează: agroforesteria intră în „portofoliul” de soluții climatice al companiilor Pentru piața proiectelor de climă, includerea agroforesteriei în programul de eliminare a carbonului al Google este relevantă pentru că semnalează o extindere a tipurilor de proiecte eligibile în astfel de portofolii corporative, alături de alte proiecte de eliminare a carbonului și inițiative de reducere a „superpoluanților” (poluanți cu efect de încălzire puternic, pe termen scurt). Publicația nu oferă detalii despre valoarea financiară a acordului, calendarul livrării celor 260.000 de tone sau metodologia de măsurare/validare a eliminării de carbon. [...]
Acordul UE–Mercosur împinge rapid volume mari de produse agroalimentare spre piața europeană , iar primele luni de aplicare arată că mecanismul „primul venit, primul servit” favorizează statele cu capacitate mare de export, în timp ce în interiorul blocului cresc tensiunile pe împărțirea cotelor, potrivit Agrointel . Acordul comercial UE–Mercosur a intrat în vigoare provizoriu de la 1 mai și permite Argentinei, Braziliei, Paraguayului și Uruguayului să exporte în Uniunea Europeană cantități stabilite de produse agroalimentare la tarife preferențiale (reduse sau zero). În practică, cele patru țări nu au convenit încă asupra modului de împărțire a cotelor și funcționează temporar pe principiul „primul venit, primul servit”. Cotele, consumate accelerat: miere și orez, primele semnale În primele luni de la aplicarea acordului, ritmul de utilizare a cotelor a fost rapid pentru unele produse. Conform datelor citate în articol: Uruguay a folosit peste 60% din cota sa de orez în mai puțin de o lună ; Argentina a absorbit 80% din cantitățile de miere disponibile pentru primele trei luni ale tratatului. Aceste evoluții indică o mobilizare puternică pentru exporturi considerate „cheie” către UE, inclusiv miere, carne de vită și orez. Dispută internă în Mercosur: Paraguay cere împărțire egală Tema împărțirii cotelor a dominat summitul liderilor Mercosur încheiat la Asunción (Paraguay) . Președintele paraguayan Santiago Peña a fost cel mai vocal critic al aranjamentului actual, susținând că țara sa este dezavantajată în competiția cu economiile mari ale regiunii, Brazilia și Argentina. „Paraguay a rămas cu un gust amar după implementarea acestui acord.” „Fără justiție nu poate exista Mercosur, nu poate exista integrare și nicio prietenie autentică între noi.” Peña a cerut o soluție „mai echitabilă” și a argumentat că acordul este esențial pentru dezvoltarea economică a Paraguayului. Propunerea sa – împărțirea egală a cotelor între cei patru membri – a fost respinsă de parteneri, potrivit articolului. Miza economică: cum vor Brazilia, Argentina și Uruguay să împartă cotele Dezbaterea scoate la iveală interese divergente în interiorul blocului: Brazilia vrea distribuirea cotelor proporțional cu ponderea fiecărei țări în comerțul global , mizând pe poziția sa de exportator major, inclusiv la carne de vită; Argentina și Uruguay ar prefera o alocare bazată pe mediile istorice ale exporturilor către UE , potrivit a două persoane implicate în discuții, citate în material. Uruguay a preluat președinția rotativă a Mercosur și va conduce negocierile până la finalul anului. Îngrijorări în UE: „portiță juridică” privind companiile eligibile la export Pe partea europeană, alocarea cotelor a devenit și ea un subiect sensibil. Grupuri din industria agroalimentară din UE avertizează asupra unei „portițe juridice” în textul acordului, care ar permite guvernelor din Mercosur să decidă unilateral ce companii pot exporta către Uniunea Europeană. Pentru piața UE, combinația dintre tarife preferențiale, consum rapid al cotelor și reguli încă neclare de împărțire între statele Mercosur poate însemna presiune suplimentară pe segmente precum mierea și carnea de vită, în timp ce negocierile interne din bloc vor decide cine capitalizează efectiv accesul facilitat la piața europeană. [...]
