Opt din zece fermieri nu mai pot lua credite bancare, iar blocajul de finanțare riscă să taie investițiile și să accelereze ieșirea din piață a fermelor mici și mijlocii, potrivit Agro Business. Situația a fost descrisă la a 6-a Conferință Regională Moldova Centru, organizată la Vaslui de Clubul Fermierilor Români, unde fermierii și finanțatorii au indicat o combinație de prețuri stagnante și costuri în creștere care a împins sectorul într-o criză de lichiditate.

Președintele Clubului Fermierilor Români, Dan Hurduc, a spus că prețurile la produse agricole au rămas la nivelul anilor 2010, în timp ce salariile au crescut de cinci ori, iar carburantul a depășit 10 lei pe litru, context în care „80% dintre fermierii noștri nu mai au acces la capital de lucru din sistemul bancar”.

„Astăzi, 80% dintre fermierii noștri nu mai au acces la capital de lucru din sistemul bancar. Avem prețuri la produse agricole la nivelul lui 2010, avem salarii care au crescut de 5 ori și avem carburant care a depășit 10 lei pe litru. Aceasta nu este o criză – este o catastrofă lentă.“

De ce s-a blocat finanțarea: „foarfeca” dintre prețuri și costuri

În cadrul conferinței, participanții au descris o presiune dublă asupra fermelor: pe de o parte, prețurile la grâu, porumb și floarea-soarelui ar fi rămas „practic identice” cu cele de acum circa 15 ani; pe de altă parte, inputurile (fertilizanți, pesticide, energie, forță de muncă) ar fi urcat cu 400–500% față de 2010, costuri pe care fermierii le suportă integral, după epuizarea rezervelor financiare.

Materialul indică și un efect de contagiune în lanțul de plăți: din 2023, importurile masive de cereale ucrainene ieftine ar fi dezechilibrat piața, iar traderii supraîndatorați cu stocuri „nevandabile” ar fi intrat în insolvență, ceea ce ar fi întârziat încasările fermierilor. În acest context, băncile ar fi redus liniile de credit, închizând „cercul vicios”.

La presiunile de piață s-ar fi adăugat și o ordonanță de amânare a plăților, care ar fi concentrat scadențele în august 2025, descrisă de participanți drept „efectul iceberg-ului”.

Băncile tratează agricultura ca risc maxim

Panelul dedicat finanțării a concluzionat că accesul la credit agricol a devenit „practic imposibil” pentru majoritatea fermierilor mici și mijlocii, iar reprezentanți bancari prezenți ar fi recunoscut că portofoliile agricole sunt considerate de risc maxim, cu criterii de eligibilitate înăsprite „în ultimele 18 luni”.

În județul Vaslui, din aproximativ 7.000 de fermieri activi, sub 12% ar avea contracte directe cu procesatori sau retaileri — mecanism văzut ca esențial pentru un flux de venituri previzibil. Restul ar vinde pe piețe spot, la prețuri dictate de intermediari, cu putere redusă de negociere.

Ce soluții au fost puse pe masă

Conform materialului, la conferință au fost discutate mai multe măsuri pentru deblocarea lichidității și reducerea riscului perceput de finanțatori, inclusiv instrumente noi (de tip „finanțare bazată pe recoltă”, adică împrumuturi a căror rambursare este corelată cu producția viitoare, menționate ca fiind testate în județe-pilot). Printre propuneri:

• extinderea schemelor de garantare guvernamentală pentru credite agricole;
• fonduri regionale de lichiditate de urgență;
• accelerarea decontărilor APIA și AFIR;
• instrumente financiare inovatoare, inclusiv finanțarea bazată pe recoltă.

Reguli schimbate des și bani europeni greu de accesat

Un alt punct ridicat la conferință a fost impredictibilitatea legislativă, fermierii reclamând schimbări frecvente prin ordonanțe și regulamente „în mijlocul sezonului agricol”. În paralel, reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru ciclul 2028–2034 este în pregătire, iar fermierii cer consultare „reală”.

În același context, Raluca Dămineșcu, reprezentant APIA prezent la conferință, a afirmat că rata de absorbție a fondurilor europene destinate agricultorilor mici din Moldova a rămas sub 60% în 2025, în principal din cauza complexității administrative și a lipsei de consiliere specializată la nivel local.

Recomandări cu termen scurt către autorități

Conferința s-a încheiat cu un set de recomandări adresate autorităților locale, ministerelor și Parlamentului European, între care:

• deblocarea urgentă a liniilor de credit garantate de stat pentru fermele cu suprafețe între 10 și 500 de hectare;
• simplificarea procedurilor APIA și reducerea termenelor de decontare de la 90 la 30 de zile;
• crearea unui fond regional de reziliență agricolă pentru Moldova, finanțat parțial din fonduri europene nerambursabile;
• consultare obligatorie a organizațiilor fermierilor la modificări legislative cu impact în agricultură, cu termen minim de 60 de zile.

Textul sursă este trunchiat spre final, astfel că eventuale măsuri suplimentare adoptate la conferință nu pot fi verificate din fragmentul disponibil.