Știri
Fermierii europeni cer schimbări rapide în reguli și taxe care le apasă costurile , de la îngrășăminte și CBAM până la comerțul cu Mercosur, pe agenda discuțiilor de la Bruxelles, potrivit AGRO TV . Subiectele au fost ridicate în jurul ultimei reuniuni a Consiliului AgriFish, în întâlniri ale delegației COPA-COGECA cu reprezentanți ai președinției Consiliului și cu comisarul european pentru comerț, pe baza unui comunicat al Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC). Miza, din perspectiva fermierilor și cooperativelor, este una de reglementare cu efect direct în cash-flow: organizațiile susțin că noile taxe și mecanisme birocratice cresc artificial costurile de producție și întârzie compensările, într-un moment în care sectorul este „subcapitalizat și puternic îndatorat”, conform comunicatului citat. Îngrășăminte și CBAM: presiune pe capitalul de lucru Prima temă vizează fertilizanții și include un pachet de solicitări: eliminarea temporară a tarifelor la îngrășăminte (cu excepția Rusiei și Belarusului) și suspendarea măsurilor antidumping pentru importurile de UAN din SUA și Trinidad și Tobago. AAC afirmă că o decizie „de vinerea trecută” ar trebui prelungită cu „minimum 1 an” pentru a-și păstra efectul. În același capitol, fermierii cer: mai multă flexibilitate în Directiva privind nitrații, pentru a facilita utilizarea gunoiului de grajd și a digestatului, unde este justificat agronomic; suspendarea CBAM (mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon) și mecanisme de compensare pentru fermieri și cooperative sau reducerea „de la 1% la 0,1%” a taxei nou impuse; reguli obligatorii de transparență pe piața îngrășămintelor, pe motiv că măsurile voluntare nu ar preveni speculațiile. În comunicatul AAC este citat Florentin Bercu (reprezentant AAC în conducerea COGECA), care avertizează asupra efectului de blocare a banilor la achiziție și a întârzierii restituirilor. „Agricultorii europeni sunt subcapitalizați și puternic îndatorați; nu mai pot oferi credite sau sprijin financiar autorităților naționale și europene (...).” Tot în acest context, comunicatul indică un ordin de mărime pentru CBAM: „820 de milioane de euro numai în 2026” (aprox. 4,1 miliarde lei), sumă menționată ca exemplu de impact la nivelul mecanismului. Mercosur: condiții mai dure pentru importuri și certificate obligatorii A doua temă este acordul UE–Mercosur. COPA și COGECA spun că susțin comerțul deschis, dar cer implementare „echitabilă” și monitorizare atentă, invocând epuizarea rapidă a unor contingente tarifare (exemplul din comunicat: contingentul inițial pentru miere, epuizat în mai puțin de o săptămână doar de Argentina). Printre cereri se află obligativitatea certificatelor de sănătate (sanitar-veterinare sau fitosanitare) pentru produsele agroalimentare importate și suspendarea livrărilor de carne de vită și alte produse de origine animală din Brazilia (sau din alte țări care nu respectă normele UE) până la garantarea respectării „depline și efective” a regulilor. Etichetarea originii: extinderea obligativității A treia temă este etichetarea de origine. Fermierii salută discuția inițiată de mai multe state membre și susțin extinderea etichetării obligatorii, cu indicarea cel puțin „UE/non-UE” ca bază comună și, pentru unele sectoare, etichetarea țării/țărilor de origine. Uleiul de soia și riscul iLUC: efecte în lanț în zootehnie A patra temă privește propunerea de clasificare a uleiului de soia ca materie primă cu risc ridicat de efecte iLUC (Schimbarea Indirectă a Destinației Terenurilor). COPA-COGECA avertizează că restricționarea utilizării uleiului de soia în biocombustibili ar reduce procesarea soiei în Europa, ceea ce ar însemna disponibilitate mai mică de șrot (făină) de soia pentru hrana animalelor și costuri mai mari pentru fermieri. Organizațiile cer Consiliului să reevalueze propunerea, invocând consecințe pentru reziliența alimentară și energetică. Lactate: stabilizare inegală și riscuri comerciale A cincea temă este piața produselor lactate. COPA-COGECA vorbește despre semne de stabilizare pe anumite piețe, dar „inegală” între statele membre, în timp ce costurile de producție rămân ridicate (îngrășăminte, furaje, energie). În plus, comunicatul menționează incertitudini comerciale, inclusiv cerere mai slabă din China și riscul de perturbări ale rutelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz, cu potențial impact asupra exporturilor către Asia și Orientul Mijlociu. PAC și regula N+2 vs N+3: risc de complicații administrative A șasea temă vizează implementarea Politicii Agricole Comune (PAC) și preocupările legate de trecerea de la regula N+2 la N+3, cu referire la dificultăți semnalate de Bulgaria. COPA-COGECA cere Consiliului și Comisiei o soluție „practică și simplă” pentru derularea programelor de dezvoltare rurală și plăți la timp către beneficiari. Prădători piscivori: cereri de gestionare la nivel UE A șaptea temă privește impactul prădătorilor piscivori, în special al cormoranului mare, asupra pescuitului și acvaculturii. COPA-COGECA solicită măsuri de gestionare mai puternice și coordonate, flexibilitate mai mare pentru statele membre și proceduri de derogare mai simple, în contextul procesului de simplificare a legislației de mediu și al „testului de rezistență” pentru directivele privind păsările și habitatele. În ansamblu, mesajul fermierilor către decidenții UE este că pachetul de reguli și taxe trebuie calibrat astfel încât să nu blocheze finanțarea activității curente și investițiile, într-un sector care funcționează sezonier și are nevoie de lichiditate exact în momentele-cheie ale ciclului agricol. [...]
