Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Primele bilanțuri depuse pe 2025 de marile companii IT&C indică o scădere a ocupării, chiar dacă veniturile și profitul agregat rămân consistente, potrivit Ziarul Financiar. Cele mai mari 150 de companii din sector care au raportat până acum au cumulat afaceri de peste 6,5 mld. lei și un profit net agregat de 631 mil. lei, însă numărul mediu de angajați a coborât la aproximativ 11.300, de la peste 12.250 în 2024.
Datele sunt, totuși, o „fotografie parțială” a pieței: până la momentul centralizării, mai puțin de 200 dintre cele mai mari companii cu coduri CAEN IT&C își depuseseră bilanțurile. Chiar și așa, în eșantion intră câțiva dintre cei mai mari jucători, suficient cât să contureze o primă direcție pentru 2025.
În agregat, cele 150 de companii care au depus bilanțul pe 2025 raportează:
Mesajul economic relevant pentru companii și pentru piața muncii este că primele raportări sugerează o ajustare a forței de muncă în zona IT&C, într-un an în care o parte din business rămâne profitabilă la nivel agregat.
Cel mai mare jucător din acest prim val, după cifra de afaceri raportată, este Amazon Development Center Romania. Compania a avut 712,9 mil. lei afaceri în 2025, în scădere de la 802 mil. lei în 2024 (un recul de 11,1%).
Pe profitabilitate, centrul de dezvoltare a trecut de la pierdere netă de 29,6 mil. lei în 2024 la profit de aproape 4 mil. lei în 2025. În paralel, numărul mediu de angajați a scăzut de la 3.424 la 3.166 (minus 258 persoane), conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.
Cum doar o parte dintre companiile mari au depus bilanțurile, imaginea se poate schimba pe măsură ce apar raportările restului pieței. De urmărit în următoarele săptămâni este dacă scăderea numărului mediu de angajați se confirmă la nivelul întregului eșantion relevant și în ce măsură profitabilitatea agregată rămâne susținută odată cu extinderea bazei de date.
Recomandate
TSMC a urcat pe locul 7 în topul global al companiilor după capitalizare, la circa 1,8 trilioane de dolari (aprox. 8.280 miliarde lei), pe fondul unui salt al acțiunii care a dus-o să depășească, pe rând, Meta și Saudi Aramco, potrivit IT之家 . Mișcarea consolidează poziția producătorului taiwanez de cipuri ca reper pentru evaluările din tehnologie, într-un moment în care cererea pentru capacități avansate de fabricație rămâne ridicată. La momentul redactării materialului, acțiunea TSMC a redus din câștiguri, până la aproximativ 402,46 dolari (aprox. 1.850 lei), însă capitalizarea indicată de publicație rămâne în jurul pragului de 1,8 trilioane de dolari. În același context, IT之家 enumeră companiile din top 10 după capitalizare, în această ordine: Nvidia, Google (Alphabet), Apple, Microsoft, Amazon, Broadcom, TSMC, Saudi Aramco, Meta și Tesla. Rezultatele din T1 2026 susțin reevaluarea Publicația reamintește și datele din raportarea financiară pentru trimestrul I 2026, care arată o accelerare a veniturilor și profitului: Venituri consolidate: 11.341 miliarde dolari taiwanezi, în creștere cu 35,1% față de T1 2025 și cu 8,4% față de trimestrul anterior. Profit net: 5.725 miliarde dolari taiwanezi, peste estimarea de 5.423,8 miliarde, în creștere cu 58,3% anual și cu 13,2% trimestrial. Marjă brută: 66,2% , peste estimarea de 64,5% . Venituri din segmentul de calcul de înaltă performanță (HPC): + 20% față de trimestrul anterior. De ce contează pentru piață Urcarea TSMC în topul global al capitalizărilor semnalează că investitorii continuă să plătească o primă pentru companiile care controlează infrastructura critică a industriei de semiconductori. În cazul TSMC, combinația dintre creșterea rapidă a veniturilor, profitabilitatea ridicată și avansul segmentului HPC oferă un fundament pentru evaluări mai mari, cu efecte directe asupra întregului lanț tehnologic (de la proiectanți de cipuri la furnizori și clienți mari din zona de centre de date). [...]
GRF+ își accelerează pregătirea pentru listarea pe AeRO după un 2025 peste buget , cu venituri de 64,7 milioane lei și profitabilitate menținută la peste 10%, potrivit Economedia . Pentru investitori, combinația dintre creșterea de două cifre și planul de listare în prima jumătate din 2026 indică o companie care încearcă să intre pe bursă cu rezultate consolidate și un profil operațional în extindere. În 2025, GRAFFITI PLUS (GRF+), agenție de consultanță în comunicare și brand marketing, a raportat venituri totale de 64,7 milioane lei, în creștere cu 36% față de 2024 și peste ținta bugetată. Compania pune avansul pe atragerea de clienți noi și pe extinderea colaborărilor existente. Pe profit, GRF+ a încheiat anul cu un profit brut de 3,4 milioane lei (+20% față de 2024) și un profit net de 2,8 milioane lei (+14%). EBITDA a urcat la 3,6 milioane lei, de la 3,1 milioane lei în 2024, iar marja de profitabilitate a rămas de peste 10%. Ce a susținut creșterea și unde își concentrează compania efortul Compania atribuie evoluția direcțiilor strategice dezvoltate în ultimii ani, inclusiv: influencer marketing bazat pe date; comunicare în zona pharma & healthcare; proiecte de sports & sponsorship; servicii de brand marketing, evenimente și consultanță de criză, unde au fost integrate soluții de inteligență artificială. Portofoliul de clienți a rămas diversificat, acoperind tehnologie, retail, sănătate, financiar-bancar, energie și FMCG. În a doua parte a anului, ritmul de creștere a fost alimentat de contracte noi și de majorarea bugetelor în relațiile existente. 2026: ecosistem de companii și fereastra de listare Pentru 2026, GRF+ anunță tranziția către un model de „ecosistem de companii specializate”, în paralel cu avansarea procesului de listare la Bursa de Valori București , estimată pentru prima jumătate a anului. În primul trimestru din 2026, compania a raportat contracte noi estimate la aproximativ 600.000 euro (aprox. 3,0 milioane lei), din industrii precum consultanță, pharma și automotive. Reprezentanții GRF+ mai susțin că rata de câștig în proiectele de tip pitch a ajuns la 86% în T1 2026, peste media pieței, și că agenția se numără printre cele cu cele mai multe nominalizări din regiunea EMEA la SABRE Awards 2026. [...]
Apple își publică pe 30 aprilie rezultatele pe T2 din anul fiscal 2026, iar piața mizează pe un prag istoric de peste 100 de miliarde de dolari venituri , potrivit CNMO . Compania va anunța cifrele printr-un comunicat, urmat de o teleconferință cu analiștii și investitorii în aceeași zi. Teleconferința este programată la ora 17:00 (ora Coastei de Est a SUA), adică la miezul nopții în România (00:00, 1 mai). La discuție vor participa directorul general Tim Cook și directorul financiar Kevan Parekh , iar agenda include prezentarea performanței din trimestru și ghidajul (estimările managementului) pentru trimestrele următoare. Ce așteaptă piața: venituri de 107,8–110,7 mld. dolari Estimările de piață și prognozele instituțiilor citate indică pentru trimestrul al doilea al anului fiscal 2026: venituri totale între 107,8 și 110,7 miliarde de dolari (aprox. 496–509 miliarde lei), în creștere cu 13%–16% față de anul anterior; profit pe acțiune (EPS) de circa 1,93–1,94 dolari (aprox. 8,9–9,0 lei), în creștere cu peste 17% . Dacă intervalul de venituri se confirmă, ar fi prima dată când Apple depășește 100 de miliarde de dolari într-un trimestru al doilea fiscal, conform aceleiași surse. iPhone, principalul motor în prognozele băncilor Goldman Sachs estimează că veniturile din iPhone ar putea ajunge la 56,6 miliarde de dolari (aprox. 260 miliarde lei), în creștere cu 21% , susținute de volume mai mari și de o creștere a prețului mediu de vânzare (ASP) , indicator care arată cât încasează compania, în medie, pe fiecare unitate vândută. De ce contează Pentru investitori, combinația dintre un posibil record de venituri în T2 și un EPS în creștere ridică miza pentru ghidajul pe T3 și pentru restul anului fiscal: teleconferința va fi momentul în care managementul poate confirma sau tempera așteptările privind cererea și marjele, iar analiștii vor putea testa aceste ipoteze prin întrebări despre trimestrul următor și perspectivele pe termen mai lung. [...]
Netflix își redirecționează capitalul către acționari printr-un nou program de răscumpărări de 25 mld. dolari (aprox. 115 mld. lei) , după ce a renunțat la achiziția Warner Bros., potrivit Economedia . Miza este dublă: returnarea de numerar și susținerea cotației, afectată de volatilitatea din ultimele luni. Pe 22 aprilie, consiliul de administrație al Netflix a autorizat răscumpărarea a încă 25 de miliarde de dolari în acțiuni ordinare, fără dată de expirare, conform unui document depus la autoritatea de supraveghere a pieței de capital din SUA (SEC). Programul vine peste autorizația anterioară, aprobată în decembrie 2024. Ce înseamnă programul și ce spațiu financiar are compania La 31 martie, Netflix mai avea aproximativ 6,8 miliarde de dolari (aprox. 31 mld. lei) disponibili pentru răscumpărări în cadrul autorizației precedente. În primul trimestru, compania a răscumpărat 13,5 milioane de acțiuni pentru circa 1,3 miliarde de dolari (aprox. 6 mld. lei). Netflix a indicat că răscumpărările pot fi făcute prin mai multe mecanisme, inclusiv: achiziții pe piața liberă; tranzacții negociate privat; planuri accelerate de răscumpărare; achiziții în bloc; alte tehnici similare, în volumele considerate adecvate de conducere. Context: renunțarea la Warner Bros. și presiunea pe acțiune Compania s-a retras în februarie din tranzacția cu Warner Bros., după ce Paramount Skydance și-a majorat oferta ostilă pentru Warner Bros. Discovery . La momentul renunțării, co-directorii executivi Ted Sarandos și Greg Peters au reiterat planul de a investi 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) în 2026 în „filme și seriale de calitate” și au spus că Netflix își va relua programul de răscumpărări. Acțiunile Netflix au atins un maxim istoric intrazilnic de 134,12 dolari în iunie 2025, dar în decembrie au ajuns la o scădere de peste 40% față de acel vârf, după anunțul acordului de achiziție a Warner Bros., pe fondul temerilor investitorilor privind o îndatorare masivă pentru o tranzacție considerată riscantă. După anularea achiziției, titlul a urcat la 107,79 dolari la închiderea din 16 aprilie, însă a coborât cu peste 10% ulterior, după publicarea unor previziuni pentru trimestrul al doilea sub așteptări. Pe 22 aprilie, Netflix a închis la 93,24 dolari pe acțiune. Bilanț și sursa de numerar La finalul primului trimestru, Netflix avea datorie brută de 14,4 miliarde de dolari (aprox. 66 mld. lei) și lichidități și echivalente de numerar de 12,3 miliarde de dolari (aprox. 57 mld. lei). Compania a spus că nivelul de numerar este „mai ridicat decât în mod normal”, invocând pauza din programul de răscumpărări în perioada tranzacției cu Warner Bros. și încasarea unor comisioane de reziliere. În acest context, Paramount a plătit Netflix o taxă de reziliere de 2,8 miliarde de dolari (aprox. 13 mld. lei), după ce Warner Bros. Discovery a reziliat acordul de fuziuni și achiziții în favoarea unei oferte mai mari a Paramount. „Abordarea noastră privind alocarea capitalului rămâne neschimbată. Acordăm prioritate reinvestirii în afacere, atât organic, cât și prin fuziuni și achiziții selective, menținând în același timp lichiditatea și returnând apoi surplusul de numerar către acționari prin răscumpărarea de acțiuni.” [...]
Veniturile Intel au depășit cu peste 1 miliard de dolari așteptările Wall Street , semn că boom-ul inteligenței artificiale începe să se vadă direct în rezultate și în evaluarea companiei, potrivit The New York Times . În primul trimestru, producătorul de cipuri a raportat o creștere de 7% a veniturilor, până la 13,6 miliarde de dolari (aprox. 62 miliarde lei), iar estimarea pentru trimestrul curent a depășit la rândul ei prognozele anterioare „cu o marjă largă”. Reacția pieței a fost imediată: acțiunile Intel, deja în creștere cu peste 80% de la începutul anului pe fondul semnelor timpurii de redresare, au urcat cu aproape 20% după anunț, până la peste 79 de dolari (aprox. 360 lei) pe acțiune. Creștere de venituri, dar pierderi pe fondul investițiilor Deși veniturile au accelerat, Intel a rămas pe pierdere: compania a raportat un minus de 3,7 milioane de dolari (aprox. 17 milioane lei), față de o pierdere de 800.000 de dolari (aprox. 3,7 milioane lei) în urmă cu un an. Publicația notează că rezultatul reflectă investițiile masive pentru a-și crește capacitatea de producție. Un analist citat de publicație, Jacob Bourne (eMarketer), apreciază că rezultatele fac ca redresarea Intel să pară „mai puțin un vârf alimentat de speranță” și mai mult o traiectorie mai stabilă pe termen lung. Miza pentru statul american: participația cumpărată în 2025 s-a multiplicat Saltul acțiunilor a crescut puternic și valoarea investiției făcute de administrația Trump în Intel în vara trecută. În august 2025, Lip-Bu Tan, numit director general cu un an înainte, a negociat un acord prin care guvernul a cumpărat aproximativ 10% din acțiunile Intel pentru 8,9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei). Acea participație ar valora acum aproape 35 de miliarde de dolari (aprox. 161 miliarde lei). Pentru investitori, combinația dintre depășirea așteptărilor de venituri și ghidajul mai bun pentru trimestrul în curs mută discuția de la „revenire posibilă” la „revenire care începe să se monetizeze”, chiar dacă profitabilitatea rămâne, deocamdată, sub presiunea cheltuielilor de producție. [...]
Cererea alimentată de conflicte împinge în sus comenzile, dar scoate la iveală blocaje de producție , iar rezultatele pe T1 arată o industrie de apărare care câștigă din reînarmare, însă nu poate livra fără fricțiuni în lanțurile de aprovizionare, potrivit Al Jazeera . Pe fondul războiului SUA–Israel cu Iran și al conflictului Rusia–Ucraina, Pentagonul încearcă să refacă stocurile de arme și aeronave, ceea ce susține cererea pentru marii contractori americani. Rezultatele publicate săptămâna aceasta de Lockheed Martin , Northrop Grumman, RTX Corporation și Boeing indică, în ansamblu, creșteri limitate, pe fondul întârzierilor de producție și al problemelor din lanțul de aprovizionare. Cu alte cuvinte, cererea este puternică, dar execuția rămâne o constrângere. Lockheed Martin: profit în scădere, presiune pe programe și reacție negativă a pieței Lockheed Martin a raportat un profit net de 1,5 miliarde dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) în T1 2026, în scădere de la 1,7 miliarde dolari (aprox. 7,8 miliarde lei) în T1 2025, sub așteptările analiștilor. Segmentul de aeronautică a fost afectat de întârzieri în dezvoltarea avionului de luptă F-16, iar compania a legat problemele de testare în zbor de tensiunile din lanțul de aprovizionare, care apasă și asupra aeronavei de transport C-130. „Costul cumulat al refacerilor și al extinderii calendarului a trecut prin estimarea noastră de program”, a spus un executiv în conferința cu analiștii. Vânzările au fost trase în jos de încetinirea volumelor pe programe clasificate, cu 325 milioane dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) față de trimestrul anterior, însă pierderile au fost parțial compensate de creșterea vânzărilor de avioane F-35. Administrația președintelui Donald Trump a propus achiziția a 85 de noi avioane F-35 în 2027, iar un analist JP Morgan a spus că nu este surprins de această direcție. Pe bursă, titlurile Lockheed au scăzut cu 5,1% la mijlocul ședinței de joi și sunt în minus cu peste 12% în ultimele cinci zile, potrivit datelor de tranzacționare citate. Boeing: pierderi mai mici, apărare pe plus, dar consum mare de numerar Boeing a raportat o pierdere de 7 milioane dolari (aprox. 32 milioane lei) în T1, mai mică decât pierderea de 31 milioane dolari (aprox. 143 milioane lei) din urmă cu un an. Compania încearcă să se redreseze după „mai mulți ani de turbulențe”, notează publicația. Divizia de apărare și spațiu a crescut profitul cu 50%, la 233 milioane dolari (aprox. 1,1 miliarde lei). La final de martie, Boeing a primit 2,3 miliarde dolari (aprox. 10,6 miliarde lei) de la Departamentul Apărării al SUA, ca supliment la un contract existent de 4,9 miliarde dolari (aprox. 22,5 miliarde lei) din decembrie. În aviația comercială, compania a avut cele mai mari livrări de T1 din 2019, iar veniturile unității au urcat cu 13%, la 9,2 miliarde dolari (aprox. 42,3 miliarde lei). Totuși, aceste progrese au fost contrabalansate de un consum de numerar de 1,5 miliarde dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), pe fondul creșterii capacității de producție și al accelerării proceselor de certificare pentru variantele 737 MAX și aeronava 777X. Acțiunile Boeing erau în creștere cu 0,4% la mijlocul ședinței și cu 4,1% pe ultimele cinci zile. Northrop Grumman: venituri în creștere pe fondul cererii pentru B-21 și extinderii capacității Northrop Grumman a raportat venituri mai mari în T1, în creștere cu 4,4% la 9,88 miliarde dolari (aprox. 45,4 miliarde lei), pe fondul cererii pentru bombardierul invizibil cu rază lungă B-21. Un proiect de lege privind cheltuielile SUA a inclus în ianuarie 1,9 miliarde dolari (aprox. 8,7 miliarde lei) pentru finanțarea B-21, iar în februarie compania a obținut un acord cu Forțele Aeriene ale SUA pentru a extinde capacitatea de producție cu 25%. În segmentul „defence systems”, Northrop a raportat o creștere de 10% a vânzărilor organice, la 1,9 miliarde dolari (aprox. 8,7 miliarde lei), susținută de accelerarea programului Sentinel (rachetă balistică intercontinentală). Acțiunile companiei erau aproape neschimbate (+0,1%) la mijlocul ședinței de joi, după un declin de aproape 12% în ultimele cinci zile. RTX: prognoze ridicate, avans al veniturilor și contract major pentru Ucraina RTX Corporation (compania-mamă a Raytheon) și-a majorat estimările pentru profitul și veniturile pe întreg anul, după un T1 în care cererea pentru sisteme de rachete a împins rezultatele în sus. Veniturile au crescut cu 9%, la 22,08 miliarde dolari (aprox. 101,6 miliarde lei), iar vânzările din unitatea Raytheon au urcat cu 10%, pe fondul cererii pentru sisteme de apărare aeriană și antirachetă. În aprilie, RTX a obținut un contract de 3,7 miliarde dolari (aprox. 17,0 miliarde lei) pentru a furniza Ucrainei rachete interceptoare Patriot GEM-T. La mijlocul ședinței, acțiunile RTX erau în scădere cu 0,7% și în minus cu 8,1% pe ultimele cinci zile. De ce contează pentru industrie: cererea crește, dar livrarea rămâne „gâtul de sticlă” Imaginea de ansamblu din T1 este a unei piețe în care conflictele și refacerea stocurilor militare susțin comenzile și, în unele cazuri, permit companiilor să-și ridice prognozele. În același timp, întârzierile de producție, problemele de certificare și tensiunile din lanțurile de aprovizionare limitează ritmul în care această cerere se transformă în rezultate financiare și livrări, cu efect direct în volatilitatea acțiunilor. [...]
