Știri
Știri din categoria Agricultură
Fără depozite și procesare, legumicultura rămâne vulnerabilă la preț și risipă, iar asta se vede direct în modelul de business al micilor ferme care vând aproape exclusiv în piețe, potrivit Adevărul. Un fermier din Oltenia, întors după nouă ani de muncă în ferme din Anglia, spune că în România încă „nu avem depozite, n-avem soluții”, ceea ce limitează extinderea și accesul la canale stabile de vânzare.
Liviu Moraru produce și vinde răsaduri de legume, iar o parte importantă a vânzărilor merge în zona Făgărașului, unde familia a construit în timp o relație de încredere cu clienții. Segmentul rămâne profitabil, însă fermierul spune că marjele sunt presate de scumpiri, în condițiile în care prețurile la vânzare au rămas apropiate de anii trecuți.
În material sunt menționate și câteva repere de preț la vânzare:
Fermierul indică drept surse de cost, între altele, alveolele, turba și încălzirea, iar procesul de producție durează peste 60 de zile, cu etape succesive de semănare și repicare (mutarea plantelor în alveole mai mari pentru dezvoltare).
Moraru spune că pătrunderea hibrizilor a întărit piața răsadurilor, deoarece din aceste plante nu se mai pot păstra semințe pentru sezonul următor, spre deosebire de soiurile tradiționale. În același timp, hibrizii sunt mai scumpi, dar sunt preferați de producătorii orientați spre vânzare, pentru randament și rezistență mai bună la boli și dăunători, precum și pentru aspect și depozitare.
Fermierul afirmă că dezvoltarea este îngreunată de birocrație și de accesul dificil la fonduri, chiar dacă a reușit să atragă finanțare europeană „dar nu sume foarte mari”. O altă problemă majoră este forța de muncă: el indică un cost de 250 lei/zi pentru un muncitor, la care se adaugă cheltuieli cu masa și băuturile, în contextul în care „cei mai buni” au plecat la muncă în străinătate.
Pe partea de desfacere, vânzarea rămâne preponderent directă (piețe) și, în sezon, în piața en-gros de lângă Pleșoiu, unde se aprovizionează intermediarii. Pentru supermarket, spune că a reușit să livreze doar ridichi, dar subliniază că retailul modern cere continuitate și marfă de calitatea I, iar pentru restul producției fermierul trebuie să găsească singur soluții. În acest context, el indică asocierea în cooperative ca posibilă cale de a aduna cantități mai mari, fără a spune însă că are o astfel de soluție implementată.
Experiența de nouă ani în ferme britanice îl face să compare direct infrastructura și capacitatea de valorificare: acolo, spune el, existau depozite și soluții de procesare pentru fructe (de la dulcețuri la produse cosmetice), inclusiv export, ceea ce reduce presiunea vânzării rapide. În România, în lipsa depozitării, legumele perisabile ajung să fie vândute „la timp” sau pierdute, iar fermierul rezumă problema prin imposibilitatea de a ține marfa „nici o săptămână”.
În același registru, el descrie și un comportament de consum pro-local observat în Anglia (identificarea produselor locale și preferința pentru acestea chiar la preț mai mare), pe care nu se așteaptă să-l vadă curând replicat în România. Pentru ferma din Oltenia, concluzia practică rămâne aceeași: fără depozitare, procesare și canale stabile, creșterea e lentă, iar riscul comercial rămâne ridicat.
În textul sursă sunt menționate și materiale conexe din aceeași publicație: Adevărul și Adevărul.
Recomandate
Canicula din vest împinge fermele să mute lucrările sensibile spre seară și să prioritizeze irigarea , în condițiile în care după-amiaza de 31 iulie se anunță uscată în toată țara, cu maxime de până la 39°C în Crișana, potrivit Agronet . Pentru operațiunile agricole, miza imediată este reducerea pierderilor de apă ( evapotranspirație ridicată) și evitarea expunerii oamenilor, culturilor și utilajelor în orele de vârf. La ora buletinului (31 iulie 2026, 12:00), precipitațiile estimate sunt inexistente sau abia măsurabile, iar presiunea principală rămâne stresul termic. În Banat și Crișana, canicula este fenomenul dominant, cu maxime calculate pentru fereastra de lucru de 38,5°C, respectiv 39°C. Ce se schimbă în planificarea lucrărilor, în intervalul de după prânz Recomandările operaționale din buletin indică o reordonare a activităților, în funcție de sensibilitatea lor la temperaturi ridicate: Recoltarea și transportul pot continua în zonele uscate, dar cu atenție la expunerea echipelor și la încălzirea utilajelor. Tratamentele (intervenții pe culturi) sunt considerate nepotrivite în arșiță ; sunt indicate ferestre mai bune spre seară sau peste noapte, cu verificarea condițiilor locale înainte de lucru. Irigarea este de prioritizat în majoritatea regiunilor (inclusiv Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, București–Ilfov și zona montană), după controlul umidității din sol. Dobrogea are cele mai stabile condiții operaționale din interval, însă evapotranspirația rămâne relevantă pentru culturile sensibile la deficit de apă. Banat și Crișana: vârf de temperatură și avertizare portocalie În Banat (Timiș și Caraș-Severin), căldura se intensifică după publicarea buletinului, pe fondul lipsei ploilor. Intervalul analizat indică 35,5–38,5°C , cu 0 mm precipitații estimate și probabilitate maximă de 1%. Umiditatea este joasă (21,5%), iar evapotranspirația ajunge la 6,46 mm. În aceste condiții, buletinul indică amânarea tratamentelor și irigare prioritară spre seară sau noaptea, cu „atenție după prânz”. În Crișana (Arad și Bihor), se conturează cea mai ridicată maximă regională din buletin: 36–39°C , tot cu 0 mm precipitații estimate și probabilitate maximă de 1%. Evapotranspirația urcă la 7,555 mm, iar recomandarea rămâne de limitare a muncii fizice susținute în câmp în orele fierbinți, cu accent pe transport și pe irigare. Restul țării: uscat, favorabil logisticii, dar cu deficit de apă de urmărit În Maramureș și Satu Mare, temperaturile sunt mai moderate decât în vestul extrem (30,5–33,5°C), însă lipsa ploilor și evapotranspirația de peste 5 mm mențin presiunea pe apă. În Transilvania și Moldova, intervalul uscat susține transportul și activitățile programate, dar buletinul recomandă evitarea tratamentelor în partea fierbinte a zilei și corelarea deciziilor cu starea reală a solului. Dobrogea rămâne regiunea cu cele mai stabile ferestre de lucru (28–29°C, fără avertizări în datele buletinului), însă și aici decizia de irigare este condiționată de verificarea umidității solului, în contextul lipsei precipitațiilor. [...]
România încearcă să deschidă un coridor de tranzit prin Turcia pentru exportul de ovine , cu obiectiv imediat pe carcase și, pe termen mediu și lung, pe animale vii, pentru acces mai facil la piețele din Orientul Mijlociu, potrivit AgroInfo . O delegație a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), condusă de viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avut consultări la Ankara cu Ministerul Agriculturii și Silviculturii din Turcia. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării agroalimentare și, în mod special, facilitarea exportului și tranzitului produselor românești din carne de ovine și al animalelor vii prin teritoriul Turciei. În întâlnirea bilaterală cu ministrul turc İbrahim Yumaklı, partea română a pus accent pe un traseu de tranzit care să permită, în primă fază, transportul carcaselor de ovine, iar ulterior și al animalelor vii, pentru a ajunge mai ușor pe piețele din Orientul Mijlociu. „Pentru România, obiectivul imediat este înlesnirea tranzitului pentru carcase de ovine, iar pe termen mediu și lung a tranzitului animalelor vii, pentru a avea acces pe piețele din Orientul Mijlociu”, a precizat Tánczos Barna. Componenta sanitar-veterinară, decisivă pentru tranzit Un element central al discuțiilor a fost colaborarea sanitar-veterinară, în contextul unor riscuri de boală care pot bloca sau întârzia fluxurile comerciale. Conform declarațiilor ministrului, Turcia s-a confruntat anul trecut cu scrapie, iar România gestionează în prezent pesta micilor rumegătoare , iar cele două părți au discutat despre învățarea din experiența reciprocă și acțiuni comune de prevenire și combatere. După întâlnirea la nivel ministerial, autoritățile sanitar-veterinare din cele două țări au continuat discuțiile tehnice privind condițiile necesare pentru facilitarea tranzitului. Negocierile pentru identificarea soluțiilor urmează să continue și săptămâna viitoare. Ce alte schimburi comerciale au fost discutate Pe lângă ovine, în cadrul întrevederii s-a discutat și despre produse agroalimentare românești de interes pentru piața turcă, în special legume și produse lactate. Totodată, partea turcă și-a manifestat interesul pentru exportul de bovine și carne de vită din România, iar MADR ar urma să sprijine fermierii români în stabilirea de contacte comerciale cu parteneri din Turcia. [...]
Debitul Dunării a coborât la un nou minim istoric, iar staționarea la acest nivel până cel puțin pe 12 august ridică presiunea pe operațiunile de transport fluvial și pe gestionarea resurselor de apă , în condițiile în care autoritățile iau în calcul inclusiv scufundarea controlată a unei barje pentru a menține condiții de navigație, potrivit Economica . Dunărea înregistrează un debit de 1.400 mc/s, iar acest nivel minim ar urma să se mențină „staționar” până cel puțin pe 12 august, a explicat într-un mesaj video Ana-Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) , informație relatată de Agerpres. La Cernavodă, nivelul este de -218 cm și ar urma să ajungă la -228 cm pe 12 august, adică o scădere de 10 cm. În același timp, ANAR indică faptul că, față de prognoza de luni, ritmul de scădere ar fi mai lent, ceea ce ar însemna „trei-patru zile în plus” pentru menținerea debitelor minime necesare funcționării în siguranță a centralei de la Cernavodă . Din monitorizarea de joi, nivelul Dunării a scăzut în ultima zi cu 2 cm. Măsuri pe Dunăre: barje și evaluări stricte de siguranță Pe componenta operațională, ANAR anunță că a fost finalizată încărcarea ultimei barje și că este luată în calcul scufundarea a cel puțin uneia dintre ele. Instituția precizează însă că astfel de operațiuni sunt evaluate „foarte strict” la fața locului și trebuie să respecte cerințele de siguranță ale manevrelor și ale personalului. Restricții la apă în țară și semne de secare pe râuri Dincolo de Dunăre, ANAR semnalează un regim hidrologic deficitar la nivel național, în special în bazinele Crișanei, Olteniei, Munteniei și Moldovei, iar în Crișana sunt sectoare de râuri cu fenomene de secare și debite sub necesar. Potrivit monitorizării instituției (cu date până la finalul lunii iulie), 80 de localități din 12 județe au restricții de alimentare cu apă în sistem centralizat. Exemplele menționate includ: Neamț – 26 de localități Bihor – 15 localități Bacău – 10 localități Galați – 8 localități Vaslui – 8 localități Maramureș – 7 localități Pentru localitățile fără sisteme centralizate (alimentare din puțuri și fântâni), ANAR indică 61 de localități din trei județe : Botoșani (55), Gorj (3) și Iași (3). Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este, în prezent, de 71%, conform aceleiași surse. [...]
Vântul puternic și canicula reduc fereastra de lucru în câmp în dimineața de 7 august, cu risc operațional ridicat în special în Moldova și Crișana , unde intervențiile sensibile (tratamente, intrări pe parcelă, transport) ar trebui amânate sau făcute doar după verificare locală, potrivit Agronet . La nivel național, publicația indică temperaturi maxime pentru fereastra de lucru care urcă spre 31,5–35,5°C, iar prioritatea până la prânz este siguranța operațiunilor. Unde este riscul cel mai mare și ce înseamnă pentru lucrări În Moldova, combinația de cer parțial noros, probabilitate de precipitații și semnal de vânt puternic susține „o abordare restrictivă”, cu recomandarea de a nu porni lucrări în câmp fără confirmare în teren. În Crișana, deși dimineața este senină, riscul regional este descris ca sever, iar „nu există un interval clar pentru tratamente”, pe fondul vântului și temperaturilor ridicate. Și în restul țării, vântul „de urmărit” apare ca factor de risc pentru lucrările de dimineață: Banat, Maramureș, Transilvania, Muntenia, Oltenia și zona montană, în timp ce în Dobrogea și București-Ilfov limita principală devine canicula, care scurtează rapid intervalul util de lucru. Decizii practice: ce se amână și ce se prioritizează Recomandările operaționale sintetizate în buletin vizează, în principal, reducerea expunerii la risc înainte de prânz: Tratamente : amânare în regiunile cu vânt de urmărit, ploi probabile sau temperaturi în creștere; în Muntenia și București-Ilfov pot exista doar intervale locale foarte scurte , care trebuie verificate înainte de aplicare. Recoltare și transport : pornire doar după controlul vântului, umezelii și accesului pe parcelă; în Moldova și Maramureș este indicat un risc operațional mai ridicat . Irigare : prioritară în Banat, Crișana, Muntenia și Oltenia, dar decizia rămâne condiționată de verificarea solului și a culturii. Furaje (lucernă, cosit, balotat) : dimineața nu trebuie tratată ca „fereastră sigură” fără confirmarea uscării reale și a stabilității vremii, mai ales în zonele cu umiditate/instabilitate. La ce să se uite fermierii până la buletinul de la prânz Până la actualizarea de la prânz, Agronet recomandă monitorizarea intensificării vântului, apariției averselor locale și a ritmului de creștere a temperaturii spre reperele de la 11:00–12:00, cu reconfirmarea în teren a stării frunzei, a solului și a accesului înainte de tratamente, recoltare, transport sau lucrări cu utilaje. [...]
Pagubele provocate de ciori în culturile de floarea-soarelui ajung până la 90% , iar fermierii spun că pierderile se traduc direct în mii de lei pe hectar, în condițiile în care metodele de alungare funcționează doar temporar, potrivit Euronews . Problema este semnalată în mai multe județe – Ialomița, Buzău, Dolj și Iași – unde agricultorii reclamă distrugeri masive ale producției, în unele zone chiar în proporție de 90%. Specialiștii citați de publicație spun că situația „nu pare să aibă vreo rezolvare” rapidă, deoarece păsările se adaptează repede la metodele de speriere și revin pe câmp. Impact economic: producții prăbușite și pierderi de cel puțin 2.000 lei/ha Ion Notingăr, fermier din județul Iași, spune că lucrează 320 de hectare de floarea-soarelui, iar în funcție de amplasament parcelele sunt afectate între 30% și 80%. În unele puncte, gradul de dăunare se apropie de 90%. „Dăcă scoatem 200 de kilograme de floarea soarelui la hectar. În condițiile în care, normal, noi trebuia să scoatem 4.000-4.500 la hectar.” Fermierul estimează pierderile și în bani: „Dacă socotim o pierdere de 30 la sută, înseamnă undeva la fiecare hectar cel puțin 2.000 de lei.” Impact operațional: alungarea păsărilor cere prezență permanentă, dar efectul e limitat Fermierii încearcă să alunge ciorile cu zgomot, petarde și „tunuri anti păsări”, însă efectul este de scurtă durată, pentru că păsările pleacă și revin. „În fiecare dimineață, noi suntem nevoiți a ne deplasa cu petarde, cu tun anti păsări din tarla în tarla.” Denis Țopa, profesor universitar la Facultatea de Agricultură (USV Iași) , afirmă că păsările se adaptează imediat, iar „soluția” ar fi prezența omului cât mai des în teren, deoarece ciorile „nu au dușmani naturali” și se sperie în principal de oameni. Același specialist avertizează că și graurii pot produce pagube mari și că, odată ce identifică o sursă bună de hrană, revin constant. Cadru de reglementare: vânătoare permisă din 15 august, cu cotă de 90 de păsări Potrivit informațiilor din material, ciorile vor putea fi vânate în intervalul 15 august – 31 ianuarie, iar cota de vânat este de 90 de păsări. Pentru mulți fermieri, termenul este însă „prea îndepărtat”, în condițiile în care atacurile au loc acum, iar pagubele se acumulează rapid. În lipsa unei soluții eficiente pe termen scurt, agricultorii rămân, practic, cu costuri suplimentare de pază și cu producții diminuate, în timp ce stolurile mari – descrise de fermier ca fiind de „5.000-6.000” de păsări – pot compromite o parcelă într-un interval scurt. [...]
Vântul și canicula pot bloca lucrările sensibile în câmp după prânz, cu risc mai ridicat în Transilvania și Maramureș , potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet la 5 august 2026, ora 12:00. Deși nu sunt estimate ploi în ferestrele regionale de lucru, combinația de căldură accentuată, evapotranspirație (pierdere de apă din sol și plante) și vânt reduce „fereastra” pentru tratamente și impune adaptări la recoltare și transport. Ce se schimbă operațional pentru fermieri în după-amiaza de 5 august Buletinul indică faptul că, după prânz, condițiile „nu susțin tratamentele” și cer prudență la lucrările expuse în câmp. Recomandarea generală este ca deciziile să fie luate după verificări locale, mai ales acolo unde vântul se intensifică. În „orientarea rapidă” pentru după-amiază, Agronet recomandă: amânarea tratamentelor , pe fondul căldurii și al vântului „de urmărit”; la recoltare și transport , lucru cu atenție, cu verificarea vântului local, a încărcării utilajelor și a accesului pe parcelă; prioritizarea irigării seara sau noaptea , acolo unde necesarul este ridicat, după controlul solului și al culturii; prudență la cosit, uscare și balotare , fără extinderea lucrărilor în lipsa unui interval „uscat și stabil” confirmat local. Unde este riscul mai ridicat: Transilvania și Maramureș Transilvania este indicată ca regiunea cu „cel mai ridicat nivel de risc” în buletin, alături de zona montană, pe fondul combinației dintre caniculă, evapotranspirație și vânt. În Maramureș, deși vremea rămâne însorită, buletinul avertizează asupra riscului operațional dat de căldură și vânt, cu recomandarea ca lucrările să fie evaluate spre seară, după verificarea parcelei. În restul țării, tabloul rămâne dominat de caniculă și lipsa ploilor utile, cu accent pe pierderea rapidă de apă (în special în vest) și pe menținerea prudenței la lucrările care depind de stabilitatea aerului. Avertizări: nivel roșu de caniculă, iar vântul rămâne de urmărit Buletinul semnalează nivel roșu pentru caniculă în toate regiunile , iar în toate zonele cu excepția Dobrogei este menționat și vânt „puternic de urmărit”. Probabilitățile maxime de precipitații din fereastra de lucru sunt reduse (1–2%), însă în raport sunt menționate și fenomene de instabilitate și averse torențiale ca elemente urmărite în mai multe rapoarte regionale. Până la buletinul de seară, recomandarea este monitorizarea evoluției locale a vântului, a stării culturilor după arșiță și a oricăror schimbări care pot afecta accesul sau siguranța lucrărilor în câmp. [...]
