Știri
Știri din categoria Agricultură
Primele exporturi agroalimentare românești către China ar urma să înceapă în circa două luni, după protocoalele semnate între autoritățile române și cele din Republica Populară Chineză, potrivit Economica. Miza economică este accesul la o piață de consum foarte mare, dar și presiunea operațională de a integra producătorii și procesatorii români într-un circuit de export cu cerințe stricte.
Fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu afirmă că „deja au venit aceste contracte” și că în aproximativ două luni ar urma să înceapă exporturile, în primă fază, cu cereale, carne de pui și produse acvatice, în timp ce pentru produsele procesate sunt în derulare negocieri.
Conform declarațiilor citate, primele livrări ar urma să fie dominate de cereale, însă protocoalele acoperă mai multe categorii:
În paralel, sunt menționate „discuții avansate” pentru exporturi de porc și produse procesate din carne de porc, ceea ce indică o posibilă extindere a portofoliului dacă negocierile se finalizează.
Economica amintește că Florin Barbu a semnat în luna martie un protocol care vizează exportul către China de produse lactate, pește și carne de pui procesată. În același timp, fostul ministru avertizează că „acum începe greul”, în sensul în care procesatorii români trebuie să fie integrați pe această piață.
Barbu a justificat potențialul prin dimensiunea cererii:
„Cantitățile sunt unele foarte mari, pentru că știm foarte bine că este o piață de consum, sunt 1,4 miliarde de locuitori în China.”
Recomandate
Plata despăgubirilor de secetă depinde de corectarea rapidă a actului normativ , deși Ministerul Agriculturii ar fi rezolvat deja o eroare de calcul care putea reduce nejustificat sumele pentru fermieri, potrivit AGRO TV . Informația a fost prezentată de Emil Dumitru, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în emisiunea „Agricultura la Raport”. Acesta susține că ministrul Florin Barbu ar fi intervenit încă din prima zi de mandat pentru a corecta o problemă tehnică legată de modul de calcul al despăgubirilor pentru seceta din 2025. Ce s-a corectat și de ce contează Potrivit lui Emil Dumitru, una dintre erorile identificate viza aplicarea repetată a procentului de calamitate („procent la procent”) în formula de calcul, ceea ce ar fi putut duce la diminuarea nejustificată a despăgubirilor. „Mai e o chestiune tehnică, pe care înțeleg că domnul ministru Florin Barbu, astăzi, în prima zi de mandat, a și reușit să o rezolve, legată de aplicarea procentului la procent.” Riscul rămas: neconcordanțe care pot bloca eligibilitatea Fostul oficial atrage însă atenția că schema de sprijin ar avea și alte probleme care trebuie corectate pentru ca plățile să nu fie întârziate. Un exemplu este neconcordanța dintre procesele-verbale de constatare a pagubelor și perioada acoperită de prevederile actuale: unele documente ar fi fost întocmite inclusiv în septembrie 2025, în timp ce actul normativ ar face referire la intervalul iunie–august 2025. În practică, această diferență poate complica stabilirea eligibilității unor fermieri. Emil Dumitru consideră că este nevoie de o intervenție rapidă, inclusiv prin ordonanță de urgență, pentru a repara cadrul legal. „Eu cred că după ziua de azi găsește o soluție să îndrepte actul normativ printr-o ordonanță de urgență, pentru că oamenii așteaptă banii în conturi.” Calendar și buget Conform informațiilor din material, fermierii pot depune cererile pentru despăgubirile de secetă la APIA până pe 6 noiembrie 2026, iar plățile trebuie făcute cel târziu la 31 decembrie 2026. Bugetul total alocat schemei este de aproximativ 155,36 milioane de lei. [...]
Florin Barbu condiționează rămânerea la Agricultură de un pachet de măsuri cu termen de 100 de zile , după ce a primit aviz favorabil în comisiile de specialitate ale Parlamentului pentru preluarea portofoliului în guvernul Luca Niculescu, potrivit AGRO TV . Fostul ministru a fost avizat cu 18 voturi „pentru”, 12 „împotrivă” și o abținere, în urma audierilor din comisiile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. În intervenția sa, Barbu a susținut că agricultura și fermierii români se află „într-o situație extrem de critică” și a cerut un răgaz de maximum 100 de zile pentru a debloca situația. Ce măsuri pune pe lista de urgență În fața parlamentarilor, Florin Barbu a indicat drept priorități, după revenirea la conducerea Ministerului Agriculturii: deblocarea ajutorului de stat pentru secetă; un program de creditare preferențială pentru fermieri, cu dobândă fixă de 1,95% și ROBOR, cu comisioane și garanții suportate de MADR; continuarea programelor dedicate procesării și integrării producției vegetale cu zootehnia; continuarea proiectelor pentru infrastructura principală de irigații, pentru a evita riscul de dezangajare a unor fonduri europene. Miza: asumare politică și risc de instabilitate administrativă Barbu a spus că este dispus să-și depună demisia dacă, în primele 100 de zile de la preluarea mandatului, nu va reuși să implementeze „primele patru măsuri” pentru agricultură incluse în programul de guvernare. „Vă spun sincer că dacă nu voi realiza primele patru măsuri în 100 de zile, îmi asum politic că voi pleca de la Ministerul Agriculturii (...).” În termeni practici, angajamentul pune presiune pe ritmul de aprobare și operaționalizare a acestor intervenții (ajutor de stat, creditare, programe de procesare și irigații), într-un interval scurt, cu potențial impact direct asupra finanțării fermierilor și asupra continuității proiectelor de investiții, inclusiv cele legate de fonduri europene. AGRO TV nu oferă, în material, un calendar detaliat de implementare pentru fiecare măsură. [...]
Programul de guvernare pentru Agricultură mizează pe reorganizarea MADR și unificarea plăților , o schimbare care poate influența direct ritmul subvențiilor și modul de lucru al fermierilor, potrivit Agrointel , care a consultat documentul depus în Parlament de premierul desemnat Luca Niculescu . În capitolul dedicat Agriculturii, documentul fixează două direcții: creșterea producției românești și reducerea importurilor. Pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este propus Florin Barbu (PSD), fost ministru al Agriculturii. „Agricultură. Fermierii au nevoie de apă, depozitare, procesare, acces stabil la piață și de sprijin corect, acordat la timp”, se arată în document. Reorganizări instituționale și posibila unificare a agențiilor de plăți Programul include „reforme, reorganizări și comasări”, începând cu reorganizarea instituțiilor deconcentrate din domeniul agricol la nivel județean. Este menționată și continuarea reorganizării administrative a agențiilor din subordinea MADR. Un punct cu impact operațional major este intenția de unificare, prin reorganizare, a agențiilor de plăți, însă condiționată de acordul Comisiei Europene . În practică, o astfel de schimbare poate însemna proceduri noi și o perioadă de tranziție pentru beneficiari, în funcție de forma finală și de calendar. Priorități economice: irigații, procesare și reducerea importurilor La nivel de obiective generale, programul pune accent pe modernizarea irigațiilor, sprijinirea fermierilor și procesatorilor români și „echilibrarea balanței comerciale” la produse agroalimentare. Printre măsurile enumerate în schița programului se află: programe pentru stimularea producției și a capacității de procesare, cu ținta de reducere a importurilor; sprijin pentru sectorul de creștere a suinelor, inclusiv dezvoltarea fermelor de familie; sprijin pentru sectorul avicol prin realizarea de ferme; continuarea programului INVESTALIM; continuarea finanțării proiectelor de procesare aprobate prin Planul Național Strategic; continuarea programului pentru procesare în sectorul de panificație; continuarea stimulării producției de legume, fructe și cartofi; strategia de finanțare a infrastructurii principale și secundare de irigații și creșterea suprafeței irigabile; regândirea programului AgroInvest, inclusiv garantarea de către stat a creditelor de investiții și acordarea de credite avantajoase. Documentul mai menționează debirocratizare și digitalizare, precum și îmbunătățirea legislației pentru agricultura ecologică, cu obiectivul creșterii încrederii consumatorilor în produsele din acest sistem. Ce urmează: audieri și votul de învestitură Luca Niculescu a depus în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, urmând audierile în comisiile de specialitate și votul de învestitură programat pentru săptămâna viitoare. Conform aceleiași surse, Executivul ar avea voturi asigurate de PSD și minorități, UDMR și PNL, în timp ce AUR și USR au anunțat că nu vor susține noul guvern. [...]
Ploile torențiale din Oltenia și Muntenia pot bloca lucrările de câmp și transportul agricol după prânz , iar fermierii riscă să rămână cu utilajele pe sol îmbibat dacă nu își ajustează rapid programul, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 31 octombrie 2026, ora 12:00 , indică presiune ridicată a precipitațiilor și avertizări active în sud, cu efect direct asupra accesului pe parcele și a logisticii. Unde se strânge „fereastra” de lucru și de ce contează În Oltenia și Muntenia, după-amiaza este descrisă ca interval cu risc maxim pentru operațiuni: accesul pe sole, transportul și lucrările sensibile (în special cele care depind de un sol portant și de o aplicare corectă a tratamentelor) sunt cele mai expuse. Agronet include în aceeași zonă de prudență și București–Ilfov , unde este indicată „ploaie persistent probabilă”, cu lucrări „în așteptare”. Transilvania și zona montană rămân, de asemenea, sub presiunea precipitațiilor, ceea ce poate restrânge lucrările care nu suportă umezeala (de la pregătirea terenului până la intervenții care cer intrare cu utilaje grele). Regiunile cu condiții mai bune pentru operațiuni Pentru recoltare de toamnă, transport și pregătirea terenului, cele mai bune condiții relative sunt în: Crișana Moldova Dobrogea Chiar și aici, publicația recomandă verificarea locală a umezelii din sol înainte de intrarea pe parcelă, pentru a evita tasarea (compactarea) solului și blocarea utilajelor. Decizii practice pentru fermieri (după-amiaza de 31 octombrie) Agronet sintetizează câteva măsuri cu impact operațional imediat: amânarea tratamentelor în regiunile cu ploaie, probabilitate ridicată de precipitații sau avertizare activă; verificarea accesului înainte de a intra cu utilajele în Oltenia, Muntenia, Transilvania, București–Ilfov și în zona montană, cu recomandarea explicită de a nu lucra pe sol îmbibat; irigarea „nu este presantă” în niciuna dintre regiunile analizate. Context regional: diferențe mari între vest și sud În vest, Agronet notează că Banatul poate avea un interval util după prânz pentru transport și unele lucrări, dar numai cu monitorizare locală, pe fondul unei avertizări active și al posibilității de averse, ceea ce poate impune oprirea lucrărilor sensibile. În Crișana, fereastra este descrisă drept cea mai stabilă pentru câmp și logistică, cu mențiunea că vântul poate afecta lucrările care cer depunere uniformă. Pentru sud (Oltenia și Muntenia), mesajul central rămâne același: ploaia din a doua parte a zilei poate limita rapid accesul și poate împinge lucrările către amânare, cu efect direct asupra ritmului de recoltare, transport și pregătire a terenului. [...]
Guvernul a schimbat formula de calcul a despăgubirilor pentru secetă, pentru ca plățile APIA să se facă pe suprafețele confirmate în controale , nu pe cele trecute în procesele-verbale, potrivit AgroInfo . Miza este una operațională și de control bugetar: aceeași schemă de sprijin poate genera sume diferite dacă baza de calcul nu este unitară și verificabilă. În ședința din 30 octombrie 2026, Executivul a adoptat o hotărâre care modifică și completează HG nr. 751/2026, actul care reglementează ajutorul financiar de urgență pentru producătorii din sectorul vegetal cu suprafețe cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui afectate de seceta pedologică din 2025. Ce se schimbă în calculul ajutorului Hotărârea introduce o definiție unitară pentru indicatorul de calamitate „grad de afectare”, care devine „valoarea procentuală prevăzută în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor”. În același timp, este revizuit art. 9 alin. (2) pentru a clarifica metodologia de calcul. Concret, suma totală acordată unui beneficiar se stabilește prin: înmulțirea grantului pe hectar (calculat conform alin. (1)); cu suprafața determinată de APIA după toate controalele în IACS (sistemul integrat de administrare și control), din suprafața declarată în cererea de plată pentru anul 2025. De ce contează: suprafața din procesul-verbal poate diferi de cea validată de APIA Motivul invocat este diferența posibilă între suprafața declarată în procesul-verbal și cea determinată de APIA în urma verificărilor administrative. Folosirea suprafeței din procesul-verbal ca referință ar putea duce la calcularea sprijinului raportat la o suprafață care nu corespunde celei confirmate în controale. Măsurile urmăresc compensarea pierderilor de venit rezultate direct din daunele produse culturilor de floarea-soarelui și porumb, dar și protejarea bugetului de stat prin raportarea plăților la suprafețe „certe”, determinate în IACS. Ce se întâmplă cu cererile deja depuse Cererile de sprijin depuse înainte de intrarea în vigoare a hotărârii „își mențin valabilitatea” din perspectiva eligibilității. Determinarea și plata sumelor se vor face însă prin aplicarea noii formule de calcul prevăzute la art. 9 alin. (2). Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a spus că a fost identificată o eroare în modul de calcul al despăgubirilor, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. „Am identificat o eroare în modul de calcul al despăgubirilor pentru secetă, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. Am discutat cu întreaga conducere a APIA pentru a corecta urgent această situație și pentru a veni cu o formulă de calcul corectă, care să permită plata cât mai rapidă a despăgubirilor către fermierii afectați. Este important ca sprijinul financiar să fie calculat corect, pe baza unor date verificate, iar fermierii să primească sumele cuvenite.” [...]
Fermierii anticipează că tehnologia va reduce nevoia de muncitori în ferme , pe măsură ce automatizarea și inteligența artificială intră tot mai mult în agricultura din România , cu efect direct asupra costurilor și viabilității economice a exploatațiilor, potrivit HotNews . Reprezentanți ai fermierilor citați de publicație spun că fermele vor avea nevoie de „tot mai puțini lucrători” odată cu avansul tehnologiei, în special al inteligenței artificiale, iar această schimbare ar face exploatațiile „mai viabile economic”. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite la materialul integral publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe . [...]
