Știri
Știri din categoria Agricultură
Organizațiile de fermieri cer intervenții urgente pentru costuri și inputuri, avertizând că producția europeană e în pericol, potrivit Antena 3. Miza, dincolo de disputa politică, este una economică: scumpirile la îngrășăminte, energie și combustibili apasă pe marje deja „la minim”, iar fermierii spun că riscul se transferă în lanț, până la consumatori.
Organizațiile fermierilor și cooperativelor din România au lansat un apel către Guvern (președinte și premier) și către Comisia Europeană, cerând măsuri rapide pentru reducerea costurilor și pentru acces la îngrășăminte, energie și finanțare. În lipsa unor decizii „urgente”, criza din agricultură „se va adânci”, iar producția agricolă europeană ar putea fi afectată, relatează Agerpres, citată de Antena 3.
În apelul public, fermierii cer un pachet de măsuri care vizează direct costurile de producție și funcționarea fermelor:
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) leagă apelul de o deteriorare a contextului, pe fondul unor „perturbări externe” care afectează producția și cresc costurile.
AAC arată că, după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, fermierii și cooperativele din Europa se confruntă din nou cu presiuni care se adaugă celor deja generate de războiul din Ucraina, care a împins în sus prețurile îngrășămintelor. Organizația mai susține că, la începutul anului 2026, implementarea mecanismului CBAM (mecanismul european de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon) a dus la o scumpire de 20–25%.
Fermierii afirmă că sunt „prinși într-o situație fără ieșire”, în condițiile în care marjele de profit sunt deja la minim, pe fondul stagnării piețelor cerealiere din ultimii ani, iar costurile cresc „exact în mijlocul sezonului agricol”.
Potrivit organizației, o parte dintre fermieri ajung să cumpere mai puține inputuri (resurse necesare producției, precum îngrășăminte și combustibil) sau să reducă suprafețele cultivate.
În apel sunt enumerate patru probleme considerate critice:
AAC cere un răspuns „ferm și coordonat” la nivel european, pentru a readuce predictibilitatea în sector. În același context, organizațiile fermierilor și cooperativelor din România și organizațiile europene, prin Copa-Cogeca, solicită Comisiei Europene măsuri concrete pentru a limita „efectele dezastruoase” anticipate.
„Fără măsuri urgente şi excepţionale, producţia agricolă europeană este în pericol, iar factura o vom plăti în final toţi ca consumatori.”
Deocamdată, materialul nu include un răspuns al Guvernului sau al Comisiei Europene la solicitările fermierilor, iar calendarul unor eventuale decizii nu este precizat.
Recomandate
Florentin Bercu, director executiv al UNCSV, anunță că va candida la președinția COGECA , o mișcare care, dacă se concretizează, ar putea ridica influența cooperativelor agricole din România în negocierile și deciziile de la nivelul UE, potrivit Agrointel . Bercu, reprezentant al Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și membru al Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), a făcut anunțul în emisiunea „Agrostrategia” de pe TVR 1. COGECA este organizația europeană a cooperativelor agricole, care formează împreună cu COPA una dintre cele mai puternice structuri de reprezentare a fermierilor la nivel european. Calendarul alegerilor și poziția actuală în COGECA În prezent, Florentin Bercu este vicepreședinte COGECA (menționat ca „al treilea vicepreședinte, ca număr de voturi”). El spune că alegerile interne „cel mai probabil” ar urma să aibă loc în această toamnă, dar există și opțiunea, prevăzută de statut, ca mandatele să fie prelungite cu maximum un an, ceea ce ar putea amâna scrutinul. „Intenția mea este fermă, eu voi candida la funcția de președinte a COGECA. (…) consider că cooperativele agricole din România vor avea mult mai mult de câștigat, prin implicarea mea la acest nivel.” (Florentin Bercu) De ce contează pentru cooperativele din România Miza invocată de Bercu este una de reprezentare și poziționare: o prezență la vârful COGECA ar putea însemna o voce mai puternică pentru cooperativele românești într-un moment în care, potrivit lui, România este „o țară în curs de ascensiune” în zona cooperativelor agricole, aflate încă în dezvoltare față de alte state membre. În același timp, el leagă candidatura de o agendă de consolidare a cooperativelor la nivel european, cu accent pe: creșterea gradului de asociere între fermieri; trecerea către structuri mai competitive, inclusiv prin fuziuni și extindere; creșterea valorii adăugate pentru membrii cooperativelor. Bercu afirmă și că are pregătire academică în domeniu, menționând un doctorat și un post-doctorat axate pe eficientizarea activității cooperativelor agricole din România. Ce urmează Următorul reper este stabilirea efectivă a calendarului electoral în COGECA. În funcție de deciziile statutare, alegerile pot avea loc în această toamnă sau pot fi amânate cu până la un an. Până atunci, candidatura rămâne la nivel de intenție anunțată public, cu susținerea AAC, conform informațiilor din sursă. [...]
Eurodeputatul Daniel Buda avertizează că noile reguli de mediu ale UE pot crește costurile și birocrația pentru ferme , în special prin extinderea obligațiilor și controalelor asociate Directivei privind emisiile industriale (IED), potrivit AGRO TV . Buda a avut marți, la Bruxelles, un discurs în care a acuzat Comisia Europeană că „îngenunchează” agricultura comunitară prin „noi obligații, controale și costuri administrative” impuse fermierilor în numele politicilor de mediu. Mesajul a fost transmis în cadrul reuniunii Comisiei pentru Agricultură (Agri) a Parlamentului European , desfășurată în această săptămână. În intervenția sa, europarlamentarul a susținut că agricultura nu poate fi tratată ca un sector industrial și că IED „ignoră realitățile din teren”, riscând să îi transforme pe fermieri în principalii responsabili pentru probleme „pe care nu le-au creat”. „Agricultura nu este o fabrică și nu poate fi reglementată ca atare. (…) Directiva privind emisiile industriale (IED) ignoră realitățile din teren și riscă să transforme fermierii în principalii vinovați pentru probleme pe care nu le-au creat.” De ce contează: risc de presiune suplimentară pe ferme și pe producția europeană Buda a argumentat că agricultorii și crescătorii de animale din UE respectă deja standarde stricte și că introducerea de cerințe suplimentare ar adăuga costuri și sarcini administrative, într-un moment în care sectorul se confruntă deja cu dificultăți legate de îngrășăminte, combustibil și contextul geopolitic. În același timp, el a legat presiunea de reglementare de competitivitatea fermelor europene, invocând concurența importurilor, inclusiv din Ucraina, unde condițiile de producție ar fi diferite, și a criticat suprapunerea dintre acorduri comerciale și înăsprirea regulilor interne. „Banii nu sunt suficienți” în fața condițiilor impuse Europarlamentarul a avertizat că, dacă agricultura va fi încărcată în continuare cu reguli „gândite pentru industrie”, există riscul pierderii de ferme, locuri de muncă și producție alimentară europeană. În opinia sa, finanțarea nu rezolvă problema dacă cerințele fac activitatea imposibil de continuat pentru fermieri. „Banii nu sunt suficienți! Puteți veni cu câți bani vreți voi, din moment ce veniți cu niște condiții care îi pun într-o imposibilitate materială pe fermieri să își continue activitatea.” [...]
DN Agrar își accelerează extinderea în producția de lapte , cu o investiție totală anunțată de 15,5 milioane euro (aprox. 81 milioane lei) într-o nouă fermă și două unități de compostare, proiecte care ar urma să susțină creșterea capacității și modelul de agricultură circulară, potrivit Profit . Planul vizează dezvoltarea fermei CUT 2 (a șasea fermă din grup) și construirea a două noi unități de compostare. Miza operațională este creșterea volumelor, într-un sector în care dimensiunea și eficiența fermelor influențează direct costurile și stabilitatea livrărilor. Structura investiției și finanțarea Investiția în ferma CUT 2 este estimată la aproximativ 12 milioane euro (aprox. 63 milioane lei) și ar urma să fie finanțată printr-un credit bancar de la ING Bank , completat cu o contribuție de 20% din surse proprii. Conform informațiilor publicate, finanțarea are o dobândă de 1,5% plus EURIBOR la o lună (indice de referință pentru dobânzile în euro). Separat, compania intenționează să investească aproximativ 3,5 milioane euro (aprox. 18 milioane lei) în dezvoltarea a două noi unități de compostare, ca parte a strategiei de „agricultură circulară” (valorificarea subproduselor și reducerea deșeurilor în lanțul de producție). Atât finanțarea, cât și condițiile aferente sunt prezentate ca fiind supuse aprobării acționarilor în Adunarea Generală Extraordinară programată pentru 10 iulie 2026. Ce aduce noua fermă în capacitate și obiective Ferma CUT 2 este proiectată cu o capacitate de producție estimată de peste 50 de milioane de litri de lapte pe an. Amplasamentul indicat este localitatea Câlnic, județul Alba, în apropierea fermei existente CUT 1. În ecuația de creștere a grupului, CUT 2 este legată de ținta DN Agrar de a ajunge la o producție anuală de 150–200 de milioane de litri de lapte până în 2030, prin operarea a șase ferme cu eficiență ridicată. Publicația notează că aceasta ar însemna dublarea producției comparativ cu anul 2025. De ce contează Dincolo de anunțul investițional, proiectul indică o strategie de scalare finanțată preponderent prin credit, cu o componentă de infrastructură „verde” (compostare) menită să reducă pierderile și să îmbunătățească utilizarea resurselor. Următorul reper este votul acționarilor din 10 iulie 2026, de care depind finanțarea și derularea în condițiile prezentate. [...]
Reluarea pescuitului comercial și recreativ după 60 de zile de prohibiție redeschide activitatea pentru pescari, dar cu restricții punctuale pe specii și zone , potrivit Agerpres . Măsura are relevanță operațională directă pentru sectorul pescăresc, deoarece ridicarea interdicției nu este uniformă: rămân în vigoare perioade de prohibiție pentru anumite specii și reguli stricte în Delta Dunării și la Marea Neagră. Pescuitul comercial și recreativ s-a reluat luni, la nivel național, după o perioadă de aproximativ 60 de zile în care resursa acvatică din mediul natural a fost protejată în sezonul de reproducere. Excepție fac zonele de protecție pentru resursele acvatice vii prevăzute în ordinul comun al Ministerului Mediului și al Ministerului Agriculturii. Ce rămâne interzis: exemplul linului Deși prohibiția generală s-a încheiat, unele specii rămân prohibite. Agerpres dă ca exemplu linul, pentru care capturarea este interzisă în intervalul 8 iunie – 6 iulie. Reguli speciale în Delta Dunării: captură cu eliberare și limite la transport În Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) , pescuitul recreativ pentru știucă, șalău, somn și crap este permis doar cu eliberarea imediată a capturilor, cu posibilitatea reținerii unui singur exemplar pe zi, dintr-o singură specie. În plus, pescarii sportivi nu pot transporta mai mult de: 10 kilograme de pește/pescar; 15 kilograme de pește/familie, indiferent de numărul de zile în care și-au desfășurat activitatea. Actul normativ citat de Agerpres prevede și o interdicție permanentă pentru scrumbie în anumite perimetre din fața gurilor de vărsare ale Dunării în mare, cu delimitări precise (pe adâncime și coridoare stabilite în dreptul brațelor Sfântu Gheorghe, Sulina și Chilia). „Pe teritoriul RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare (...)”, se specifică în actul normativ aprobat de cele două ministere. Marea Neagră: calcan ul rămâne în prohibiție până pe 16 iunie Pentru Marea Neagră, prohibiția pescuitului la calcan se încheie pe 16 iunie, iar reținerea la bord a femelelor de rechin gestante rămâne interzisă. Prohibiția generală a durat circa 60 de zile, cu o excepție menționată de Agerpres: pe brațul Chilia al Dunării, pescuitul comercial și recreativ a reînceput după 45 de zile. [...]
Închiderea campaniei APIA 2026 indică o consolidare a fermelor , după ce suprafața declarată a crescut, iar numărul cererilor a scăzut, mai ales la exploatațiile sub 5 hectare, potrivit Economedia . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , a anunțat că pentru subvențiile APIA aferente anului 2026 au fost depuse 671.334 de cereri de plată , pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare . Comparativ cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut. Ce semnalează scăderea numărului de cereri Potrivit ministrului, diminuarea cererilor este vizibilă „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”, iar această evoluție „reflectă procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, considerat important pentru creșterea competitivității agriculturii românești. Implicații operaționale: termenul de depunere s-a închis APIA le reamintise anterior fermierilor că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026 , inclusiv. După această dată, cererile nu mai pot fi depuse, iar fermierii riscau să piardă sprijinul financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție. [...]
Campania APIA pentru subvențiile din 2026 s-a închis cu 671.334 de cereri, iar scăderea numărului de solicitări pe terenurile sub 5 hectare sugerează accelerarea comasării și a consolidării exploatațiilor , un indicator cu miză economică pentru eficiența și competitivitatea agriculturii, potrivit Antena 3 . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , a anunțat încheierea campaniei de depunere a cererilor de plată pentru subvențiile APIA aferente anului 2026. Conform datelor prezentate de acesta, au fost depuse 671.334 de cereri pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare. În comparație cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut, „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”. Ministrul a legat această evoluție de „procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, pe care îl consideră esențial pentru creșterea competitivității agriculturii românești. Ce înseamnă, practic, pentru sector Din perspectiva funcționării pieței agricole, combinația dintre suprafață declarată mai mare și mai puține cereri indică o concentrare a exploatării terenurilor: mai puține entități ajung să gestioneze suprafețe mai mari. Dacă tendința se confirmă și în anii următori, efectele pot fi vizibile în: organizarea producției (exploatații mai mari, mai ușor de mecanizat și planificat); costuri și productivitate (posibilă eficientizare prin scară); accesul la finanțare și investiții (ferme consolidate, cu capacitate mai mare de cofinanțare). Termen-limită și pașii următori APIA a reamintit anterior că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026, inclusiv, iar după această dată cererile nu mai pot fi depuse. În același context, fermierii au fost îndemnați să depună la timp documentația pentru a evita pierderea sprijinului financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție. Tanczos Barna a transmis și mulțumiri angajaților APIA din aparatul central și din centrele județene și locale pentru finalizarea campaniei. [...]
