Știri
Știri din categoria Agricultură
Organizațiile de fermieri cer intervenții urgente pentru costuri și inputuri, avertizând că producția europeană e în pericol, potrivit Antena 3. Miza, dincolo de disputa politică, este una economică: scumpirile la îngrășăminte, energie și combustibili apasă pe marje deja „la minim”, iar fermierii spun că riscul se transferă în lanț, până la consumatori.
Organizațiile fermierilor și cooperativelor din România au lansat un apel către Guvern (președinte și premier) și către Comisia Europeană, cerând măsuri rapide pentru reducerea costurilor și pentru acces la îngrășăminte, energie și finanțare. În lipsa unor decizii „urgente”, criza din agricultură „se va adânci”, iar producția agricolă europeană ar putea fi afectată, relatează Agerpres, citată de Antena 3.
În apelul public, fermierii cer un pachet de măsuri care vizează direct costurile de producție și funcționarea fermelor:
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) leagă apelul de o deteriorare a contextului, pe fondul unor „perturbări externe” care afectează producția și cresc costurile.
AAC arată că, după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, fermierii și cooperativele din Europa se confruntă din nou cu presiuni care se adaugă celor deja generate de războiul din Ucraina, care a împins în sus prețurile îngrășămintelor. Organizația mai susține că, la începutul anului 2026, implementarea mecanismului CBAM (mecanismul european de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon) a dus la o scumpire de 20–25%.
Fermierii afirmă că sunt „prinși într-o situație fără ieșire”, în condițiile în care marjele de profit sunt deja la minim, pe fondul stagnării piețelor cerealiere din ultimii ani, iar costurile cresc „exact în mijlocul sezonului agricol”.
Potrivit organizației, o parte dintre fermieri ajung să cumpere mai puține inputuri (resurse necesare producției, precum îngrășăminte și combustibil) sau să reducă suprafețele cultivate.
În apel sunt enumerate patru probleme considerate critice:
AAC cere un răspuns „ferm și coordonat” la nivel european, pentru a readuce predictibilitatea în sector. În același context, organizațiile fermierilor și cooperativelor din România și organizațiile europene, prin Copa-Cogeca, solicită Comisiei Europene măsuri concrete pentru a limita „efectele dezastruoase” anticipate.
„Fără măsuri urgente şi excepţionale, producţia agricolă europeană este în pericol, iar factura o vom plăti în final toţi ca consumatori.”
Deocamdată, materialul nu include un răspuns al Guvernului sau al Comisiei Europene la solicitările fermierilor, iar calendarul unor eventuale decizii nu este precizat.
Recomandate
Scumpirea accelerată a îngrășămintelor riscă să reducă producția agricolă și să împingă în sus prețurile la alimente , pe fondul unui șoc dublu de cost și aprovizionare, arată Știrile Pro TV . Fermierii spun că, la prețurile actuale, o parte dintre exploatații nu mai pot fertiliza la nivelul necesar, ceea ce ar urma să se vadă în recolte mai mici și, ulterior, în scumpiri la raft. În județul Brașov, un fermier care lucrează peste 300 de hectare (grâu, cartofi, rapiță și lucernă) descrie o piață în care furnizorii cer plata „pe loc”, inclusiv în numerar, iar soluțiile de tip „plata la recoltă” devin mai greu de găsit. El spune că a reușit să cumpere îngrășăminte pentru acest an, dar nu mai are resurse pentru campania de toamnă. „La noi în zonă au fost două TIR-uri cu îngrășăminte, dar cu bani cash. Adică venea TIR-ul, descărca, plăteai!” Un alt fermier avertizează că acolo unde nu se fertilizează, producția va scădea. „Producția unde nu o să se fertilizeze, o să fie mică.” De ce s-au scumpit îngrășămintele: taxă de carbon și blocaje în Ormuz Agricultorii invocă două cauze principale. Prima ține de aplicarea, de la începutul anului, a mecanismului european de ajustare a carbonului la frontieră ( CBAM ) – un sistem prin care importatorii din Uniunea Europeană plătesc pentru emisiile de carbon asociate bunurilor produse în afara UE. A doua cauză este escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a perturbat tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , rută esențială pentru exporturile unor mari producători regionali de îngrășăminte (Iran, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Bahrain). În condiții de blocaj, marfa devine mai rară și mai scumpă. Salt de preț și lipsă de stocuri: ureea „deja e un lux” Un reprezentant al Uniunii Cooperativelor Agricole din Sectorul Vegetal indică o creștere puternică a prețurilor în ultimii ani: în 2020: circa 250 de euro (aprox. 1.250 lei); în 2025: circa 500–550 de euro (aprox. 2.500–2.750 lei); în prezent: până la 800 de euro (aprox. 4.000 lei). Pe partea de aprovizionare, un depozit care avea în mod obișnuit circa 200 de tone pe stoc a ajuns la mai puțin de 20 de tone, iar ureea lipsește complet, potrivit reportajului. „Nu, nu am, deja e un lux, e aur!” Ce spun autoritățile și ce urmează Întrebat despre evoluția prețurilor, ministrul Economiei, Irineu Darău, a indicat existența unor factori externi și a unei volatilități care afectează întreaga piață. „Cred că există anumiţi factori externi României pe care nu putem să-i oprim și există o anumită volatilitate care afectează toată piața.” În paralel, asociațiile europene de fermieri și cooperativele agricole Copa și Cogeca au cerut, printr-o scrisoare comună, sprijin din partea Comisiei Europene. Pentru piața locală, miza imediată rămâne accesul fermierilor la fertilizanți (ca preț și disponibilitate): dacă achizițiile se reduc, riscul de producții mai mici crește, iar presiunea se poate transfera în lanț către prețurile alimentelor. [...]
Guvernul elimină salariul minim distinct din agricultură și industria alimentară de la 1 iulie , aliniindu-l la salariul de bază minim brut pe țară, potrivit Agerpres . Măsura, adoptată prin ordonanță de urgență, are ca efect principal uniformizarea pragului minim de salarizare între sectoare, într-un moment în care minimul general urmează să depășească nivelul aplicat în prezent în agricultură. Din 1 iulie 2026 va fi abrogat art. LXX din OUG 156/2024 , care reglementa un nivel distinct al salariului minim pentru sectorul agricol și industria alimentară. Executivul motivează decizia prin necesitatea de a evita „discrepanțe salariale între sectoare”, în condițiile în care salariul minim în agricultură și industria alimentară este de 4.050 lei, iar salariul minim brut pe țară va crește la 4.325 lei de la 1 iulie 2026, conform comunicatului Guvernului citat de agenție. Ce se schimbă pentru angajatori și angajați Corelarea înseamnă, practic, că nu va mai exista un prag minim separat pentru aceste două domenii, iar referința va deveni salariul minim brut pe țară garantat în plată. În termeni operaționali, companiile din agricultură și industria alimentară vor raporta obligațiile de salarizare minimă la același nivel aplicabil în restul economiei, odată cu intrarea în vigoare a modificării de la 1 iulie. Alte prevederi din aceeași ordonanță În același act normativ, Guvernul a creat cadrul legal pentru ocuparea, pe perioadă determinată, a unor posturi contractuale cu caracter sezonier în structurile Ministerului Apărării Naționale , precum și a unor posturi din sistemul de justiție și din cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale. Potrivit Executivului, ocuparea acestor posturi va fi posibilă „în cazuri temeinic justificate”, în limita cheltuielilor aprobate prin buget, prin memorandumuri aprobate în ședința de Guvern, pentru a evita un „blocaj instituțional” și pentru desfășurarea activității „în bune condiții”. [...]
Listarea în retailul modern împinge micii producători să-și rezolve problema volumelor , iar cazul antreprenorului Mihai Albuţ din Bihor arată cum accesul la hipermarketuri depinde direct de capacitatea de aprovizionare cu materie primă din flora spontană, potrivit ZF Agropower . Mihai Albuţ, inginer de profesie, continuă tradiția familiei în producția de ceaiuri, tincturi, siropuri și alte produse naturale sub brandul „ Albuţ şi Fiii ”, folosind plante din flora spontană recoltată din Parcul Naţional Apuseni și fructe de la producători locali. El spune că lucrează cu aproximativ 88 de feluri de plante, dintre care doar trei provin de la producători, restul fiind culese. „Este foarte important pentru un brand local să fie listat şi în magazine.“ De ce contează: accesul la hipermarketuri cere cantități constante Produsele sunt vândute prin magazinul online propriu, dar ajung și în magazine din stațiuni precum Slănic Moldova sau Sâmbăta de Sus. O parte dintre ele sunt listate și în hipermarketuri Carrefour, iar antreprenorul participă și la târguri de produse artizanale. Miza listării în retail, dincolo de vizibilitate, este capacitatea de a livra cantități suficiente. Albuţ explică faptul că, în trecut, nu putea intra în magazine din cauza volumelor mici de plante culese, însă în ultimii ani mai multe familii au început să meargă la cules, ceea ce a ajutat afacerea din Poienii de Jos (județul Bihor) să susțină cererea. „Eu cred că este foarte important pentru un brand local să fie listat şi în magazine. Noi vrem să le arătăm oamenilor cât de multă muncă este în spate pentru că deşi noi ştim unde sunt plantele, uneori mergem zeci sau chiar sute de kilometri pentru a găsi cantitatea necesară.“ Blocajul de creștere: materia primă și modelul fără angajați în producție Antreprenorul spune că există cerere pentru extindere în farmacii și pentru mai multe evenimente, dar accesul la materie primă rămâne limitarea principală. În același timp, precizează că prioritatea este calitatea, nu extinderea, și menționează că nu are angajați în producție. Pe partea operațională, pentru a face față cererii, a încercat să automatizeze o parte din procese, iar investițiile au fost realizate din economii și împrumuturi de la prieteni. Următoarele achiziții avute în vedere sunt un dozator de plante și un aparat de amestecare a plantelor, conform aceleiași surse. [...]
Accesul la piața chineză deschide o nouă rută de export pentru lactatele românești, dar doar pentru producătorii care pot îndeplini cerințe stricte de siguranță alimentară . China a aprobat importurile de produse lactate din România, potrivit Economedia , care citează un comunicat preluat de Bloomberg și menționat de G4Food. Decizia permite producătorilor români eligibili să exporte o gamă largă de produse, de la brânzeturi și lapte praf până la produse din zer și formule pentru sugari. Produsele trebuie să fie realizate din lapte de vacă, oaie sau capră. Ce înseamnă „eligibil” în practică Aprobarea nu echivalează automat cu exporturi imediate pentru întreg sectorul, deoarece accesul este condiționat de respectarea standardelor chineze de siguranță alimentară, conform comunicatului citat. Pe lista produselor care pot intra pe piața chineză intră, potrivit informațiilor publicate: brânzeturi; lapte praf; produse din zer; formule pentru sugari. Context: discuții recente la nivel guvernamental G4Food amintește că, în urmă cu două săptămâni, ministrul Agriculturii, Florin Barbu , a efectuat o vizită oficială în China pentru a semna un memorandum de înțelegere cu omologul său chinez. În materialul Economedia nu sunt oferite detalii despre calendarul aplicării sau despre lista companiilor care ar urma să exporte efectiv. [...]
Decontarea subvenției la energia pentru irigații pe 2025 va fi împinsă până la 31 mai 2026 , după ce Ministerul Agriculturii a pus în transparență un proiect de hotărâre de Guvern care permite plata din bugetul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) , în limita sumelor alocate de la MADR, potrivit Agrointel . Miza este una de flux de numerar pentru fermierii care irigă, în condițiile în care sprijinul a întârziat, iar proiectul introduce o derogare pentru a face posibilă decontarea. Ajutorul vizează susținerea „în cotă de până la 50%” a cheltuielilor cu energia electrică necesară funcționării agregatelor sau echipamentelor pentru irigații, conform proiectului citat. Ce se schimbă, concret: termen și mecanism de plată Pentru anul 2025, decontarea cheltuielilor cu energia electrică pentru irigații ar urma să se facă până la 31 mai 2026 , din bugetul ANIF, în limita sumelor alocate din bugetul MADR cu această destinație. Proiectul descrie și pașii administrativi care condiționează plata: hotărârea trebuie aprobată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial ; în cinci zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, se emite ordinul ministrului agriculturii pentru stabilirea cotei aferente cheltuielilor cu energia, pe baza situației centralizatoare transmise de ANIF; în cinci zile de la aprobarea ordinului, ANIF solicită deschiderea creditelor bugetare către direcția de buget din MADR, pentru efectuarea plăților către beneficiari. De ce a întârziat plata: explicația din proiect În proiectul de act normativ, MADR motivează întârzierea printr-un cumul de factori: măsuri fiscal-bugetare și „reconsiderarea bugetului” alocat ministerului, dar și transmiterea cu întârziere a facturilor de energie electrică de către furnizori , element care ar fi contribuit la imposibilitatea decontării în anul în curs. „Având în vedere faptul că (...) transmiterea cu întârziere a facturilor de energie electrică de către furnizori (...) au condus la imposibilitatea decontării acestor sume în anul în curs, se propune derogarea de la prevederile art. 81 alin. (5) şi ale art. 81^1 alin. (1) din normele de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, pentru asigurarea plății acestor cheltuieli”, se arată în proiectul MADR, citat de Agrointel. Impact pentru fermieri: presiune pe lichiditate și datorii scadente Potrivit materialului, utilizatorii de apă pentru irigații au semnalat că plățile au întârziat „foarte mult”. În justificarea proiectului, ministerul arată că plățile ar urma să sprijine „redresarea economică” a producătorilor agricoli, în contextul lipsei resurselor financiare pentru continuarea activităților și al riscului de neplată la scadență a obligațiilor către furnizori, salarii, credite și utilități. Următorul pas, esențial pentru intrarea efectivă la plată, rămâne aprobarea hotărârii de Guvern și publicarea ei în Monitorul Oficial, urmate de emiterea ordinului de ministru și deschiderea creditelor bugetare, în termenele prevăzute în proiect. [...]
APIA deschide din 20 aprilie fereastra de depunere a cererilor de plată pentru 2026 la schema de ajutor de stat pentru prima împădurire, cu termen-limită 15 iulie, ceea ce fixează calendarul de lucru pentru beneficiarii cu angajamente deja asumate, potrivit AgroInfo . Perioada 20 aprilie – 15 iulie vizează beneficiarii care au depus cereri de sprijin în cadrul Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” în sesiunile 1/2016, 2/2017, 3/2018, 4/2019, 5/2020 și/sau 6/2021 și care au angajamente în baza schemei. În același interval pot fi depuse și formularele de modificare a cererilor de plată, până la 15 iulie 2026, inclusiv. Unde și în ce bază legală se depun cererile Conform Ordinului MADR nr. 102/30.03.2026 , cererile de plată pentru anul 2026 se depun la Centrele Județene APIA sau la Centrul Municipiului București, în funcție de încadrarea solicitantului. Ce tipuri de sprijin pot fi cerute și ce documente sunt necesare Prin cererile de plată se poate solicita sprijin: pentru lucrări de întreținere/îngrijire; și/sau pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi terenurilor agricole. În funcție de costurile solicitate, dosarul trebuie să includă documente doveditoare privind efectuarea lucrărilor de întreținere/îngrijire, menționate în capitolul V („Documente atașate cererii de plată”) din formularul-tip pentru 2026. Pentru detalii despre schemă, APIA indică informații publicate pe site-ul instituției, la secțiunea dedicată măsurilor de sprijin. [...]
