Știri
Știri din categoria Agricultură

Organizațiile de fermieri cer intervenții urgente pentru costuri și inputuri, avertizând că producția europeană e în pericol, potrivit Antena 3. Miza, dincolo de disputa politică, este una economică: scumpirile la îngrășăminte, energie și combustibili apasă pe marje deja „la minim”, iar fermierii spun că riscul se transferă în lanț, până la consumatori.
Organizațiile fermierilor și cooperativelor din România au lansat un apel către Guvern (președinte și premier) și către Comisia Europeană, cerând măsuri rapide pentru reducerea costurilor și pentru acces la îngrășăminte, energie și finanțare. În lipsa unor decizii „urgente”, criza din agricultură „se va adânci”, iar producția agricolă europeană ar putea fi afectată, relatează Agerpres, citată de Antena 3.
În apelul public, fermierii cer un pachet de măsuri care vizează direct costurile de producție și funcționarea fermelor:
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) leagă apelul de o deteriorare a contextului, pe fondul unor „perturbări externe” care afectează producția și cresc costurile.
AAC arată că, după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, fermierii și cooperativele din Europa se confruntă din nou cu presiuni care se adaugă celor deja generate de războiul din Ucraina, care a împins în sus prețurile îngrășămintelor. Organizația mai susține că, la începutul anului 2026, implementarea mecanismului CBAM (mecanismul european de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon) a dus la o scumpire de 20–25%.
Fermierii afirmă că sunt „prinși într-o situație fără ieșire”, în condițiile în care marjele de profit sunt deja la minim, pe fondul stagnării piețelor cerealiere din ultimii ani, iar costurile cresc „exact în mijlocul sezonului agricol”.
Potrivit organizației, o parte dintre fermieri ajung să cumpere mai puține inputuri (resurse necesare producției, precum îngrășăminte și combustibil) sau să reducă suprafețele cultivate.
În apel sunt enumerate patru probleme considerate critice:
AAC cere un răspuns „ferm și coordonat” la nivel european, pentru a readuce predictibilitatea în sector. În același context, organizațiile fermierilor și cooperativelor din România și organizațiile europene, prin Copa-Cogeca, solicită Comisiei Europene măsuri concrete pentru a limita „efectele dezastruoase” anticipate.
„Fără măsuri urgente şi excepţionale, producţia agricolă europeană este în pericol, iar factura o vom plăti în final toţi ca consumatori.”
Deocamdată, materialul nu include un răspuns al Guvernului sau al Comisiei Europene la solicitările fermierilor, iar calendarul unor eventuale decizii nu este precizat.
Recomandate

Negocierile pentru bugetul agricol al UE 2028–2034 intră sub presiune, iar miza este menținerea plăților directe din PAC , într-un moment în care apărarea și competitivitatea industrială cer o felie mai mare din banii europeni, potrivit Agronet . Irlanda, care conduce Consiliul UE, va trebui să arbitreze între statele contributoare nete ce cer economii și țările cu agricultură puternică, care încearcă să protejeze subvențiile fermierilor. Discuția vizează viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 și, implicit, arhitectura Politicii Agricole Comune (PAC) . Pentru ferme, rezultatul contează direct: negocierile pot influența subvențiile pe hectar și pe animal, sprijinul pentru investiții, gestionarea riscurilor, instalarea tinerilor fermieri și finanțarea procesării. De ce se complică bugetul PAC: competiție cu apărarea și industria Bugetul european trebuie împărțit între priorități devenite mai costisitoare, de la apărare și sprijin pentru Ucraina până la energie, infrastructură, cercetare, migrație și competitivitate industrială. În acest context, agricultura riscă să primească o pondere mai mică, chiar dacă bugetul total rămâne ridicat. Comisia Europeană a propus aproape 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei), la prețuri curente, pentru 2028–2034. Din această sumă, aproximativ 300 de miliarde de euro (aprox. 1.500 de miliarde de lei) ar urma să fie protejate pentru susținerea veniturilor fermierilor, însă suma nu include toate investițiile și măsurile de dezvoltare rurală. O altă linie de conflict este organizarea fondurilor: mai multe state se tem că integrarea agriculturii într-un cadru comun cu alte politici ar permite mutarea banilor între domenii, slăbind protecția pe care o oferă în prezent un buget agricol distinct. Taberele: Germania cere reduceri, Franța și statele agricole apără plățile Germania este prezentată drept una dintre vocile cele mai ferme în favoarea reducerilor: cancelarul Friedrich Merz a cerut economii în toate domeniile, inclusiv în agricultură, și un acord politic până la sfârșitul anului 2026. În aceeași logică se află și alte state contributoare nete, precum Țările de Jos, Suedia și Danemarca, care cer un buget mai restrâns și o orientare mai puternică spre competitivitate și securitate. De cealaltă parte, Franța este puțin probabil să accepte reduceri ample ale PAC, pe fondul dimensiunii sectorului agricol și al presiunii politice interne din partea fermierilor. Interesul de a păstra plățile directe și finanțarea pentru dezvoltare rurală este împărtășit și de state din Europa Centrală, de Est și de Sud. Irlanda are, la rândul ei, un interes agricol propriu: un compromis perceput drept nefavorabil fermierilor ar fi dificil de susținut politic într-o țară în care agricultura și exporturile agroalimentare au o greutate importantă. Analiza citată de Agronet face trimitere la o evaluare publicată de Western People . Ce înseamnă pentru România: trei decizii care pot schimba rezultatul final Negocierea nu stabilește încă nivelul viitoarelor plăți, iar efectul pentru România depinde, potrivit sursei, de trei decizii separate: dimensiunea bugetului general al UE; suma rezervată agriculturii și regulile viitoarei PAC; modul în care Guvernul va distribui alocarea prin planul național. Un buget european mai mic nu indică automat cât ar pierde România, după cum nici păstrarea unei sume mari pentru agricultură nu garantează actualul cuantum al subvențiilor. Distribuirea depinde de criteriile dintre state, de prioritățile naționale și de împărțirea banilor între plăți directe, investiții și măsuri de mediu. În esență, semnalul pentru fermieri este că negocierile din timpul președinției irlandeze pot fixa direcția pentru perioada de după 2027, într-o competiție mai dură pentru resurse între agricultură, apărare, industrie și energie. [...]

Interdicția UE la exportul de ovine și caprine până la 31 decembrie 2026 riscă să lovească direct în încasările din export ale sectorului , după ce România a adus în țară 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) din exporturi de ovine în primele cinci luni din 2026, potrivit Economedia . Șeful ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu , acuză Comisia Europeană că a luat „o decizie disproporționată” prin blocarea exporturilor către piețele terțe. Declarațiile au fost făcute joi, în contextul protestului oierilor din București, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile impuse comerțului cu animale vii. Ce a decis Comisia Europeană și de ce contează La începutul lunii iulie, Comisia Europeană a decis prelungirea interdicției privind exporturile de animale vii până la 31 decembrie 2026. Măsura vizează atât livrările către statele membre ale Uniunii Europene, cât și exporturile către țările terțe, fiind justificată de riscul de răspândire a pestei micilor rumegătoare . Potrivit ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, decizia a fost motivată de apariția unui focar în județul Mureș și de evaluarea conform căreia există un risc ridicat de răspândire a bolii. În paralel, rămâne în vigoare interdicția privind livrările de ovine și caprine către celelalte state membre UE. Reacția ANSVSA: negocieri și plan de criză, fără vaccinare în masă Alexandru Nicolae Bociu spune că, după decizia Comisiei, ANSVSA și vicepremierul Tanczos Barna au avut vizite și discuții la nivelul Comisiei Europene, inclusiv cu comisarul european, pentru identificarea unei soluții de ieșire din „criză”. În același timp, autoritatea a organizat ședințe cu crescătorii de ovine la nivel central și teritorial, prin directorii DSVSA, și a convocat grupuri de lucru cu experți. În ziua declarațiilor, șeful ANSVSA a indicat un calendar de consultări tehnice: dialog între experții ANSVSA și cei ai Comisiei Europene, o ședință cu Consiliul Științific al ANSVSA (epidemiologi) și o întâlnire a „celulei de criză”. Pe tema vaccinării, Bociu a afirmat că ANSVSA nu susține vaccinarea în masă la nivel național a efectivelor de ovine, argumentând că o astfel de măsură ar putea bloca piața europeană pentru carne, lapte și produse lactate. Miza economică invocată de autoritate În declarația sa, șeful ANSVSA a legat direct restricțiile de performanța exporturilor din 2026: „Reușim împreună în 2026, în primele cinci luni ale anului, să aducem în România 500 de milioane de euro din exportul de ovine. (…) Devenim numărul 1 în Europa, devenim pe podium, devenim cei mai buni și primim o decizie disproporționată din partea Comisiei Europene de a nu mai exporta către țările terțe.” În lipsa unei modificări a deciziei europene, sectorul rămâne cu acces restricționat atât la piețele din UE, cât și la cele din afara Uniunii, iar discuțiile tehnice și întâlnirile de criză anunțate de ANSVSA devin esențiale pentru a stabili dacă și în ce condiții pot fi relaxate restricțiile. [...]

Două scheme de ajutor de stat pentru crescătorii de bovine și suine, cu un buget total de peste 65 milioane euro, au trecut de Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților , dar plățile depind în continuare de aprobarea Comisiei Europene și de pașii finali din Parlament, potrivit AGRO TV . Măsurile sunt gândite ca o compensare parțială a pierderilor generate de creșterea costurilor de producție, în special la îngrășăminte și combustibili, pe fondul efectelor economice ale crizei din Orientul Mijlociu. Schemele ar urma să acopere activitatea fermelor zootehnice derulată în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, iar sprijinul ar putea fi acordat până la finalul anului, după avizul Comisiei Europene. Ce sume sunt prevăzute și cum ar urma să fie finanțate După amendamentele adoptate în comisie, plafoanele maxime sunt: Suine: 11,54 milioane euro (aprox. 58 milioane lei), bani care ar urma să vină din suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Bovine: 54,4 milioane euro (aprox. 277,18 milioane lei), finanțare prin aceeași procedură bugetară. În ambele cazuri, Guvernul ar urma să adopte hotărârile necesare în termen de zece zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a actelor normative. Condiția-cheie: aprobarea Comisiei Europene și implementarea prin APIA Schema va fi notificată Comisiei Europene în baza articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, iar implementarea la nivel național ar urma să fie făcută prin centrele județene și locale ale APIA . Președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, deputatul Ionel Ciunt, a indicat că măsurile se bazează pe cadrul temporar de ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană în contextul crizei din Orientul Mijlociu, care permite granturi temporare pentru sectoarele afectate de scumpirile la energie, combustibili și îngrășăminte. Termenul-limită până la care ajutoarele pot fi acordate este 31 decembrie 2026 , iar plafonul maxim pe beneficiar este de 50.000 euro (aprox. 252.000 lei), conform regulilor europene aplicabile. Ce urmează în Parlament Inițiativele au fost deja adoptate de Senat, în procedură de urgență. Înainte de votul final în plenul Camerei Deputaților, proiectele trebuie să primească și raportul Comisiei pentru buget, ultimul pas parlamentar înainte de trimiterea la promulgare. [...]

Guvernul a majorat cu 94,3 milioane de lei bugetul schemei de compensare a accizei la motorina folosită în agricultură , pentru a acoperi integral plata sprijinului aferent cantităților utilizate de fermieri în perioada 1 ianuarie–31 martie 2026, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Măsura are impact direct în costurile de producție, într-un moment în care lucrările agricole mecanizate depind de prețul combustibilului. Hotărârea de Guvern adoptată în ședința din 30 iulie 2026 modifică HG nr. 1.174/2014 și asigură fondurile necesare pentru plata integrală a sprijinului aferent primului trimestru din 2026. Ce se schimbă în buget și ce acoperă suplimentarea Bugetul schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 este suplimentat cu 94,3 milioane de lei, de la 620 milioane de lei la 714,3 milioane de lei. Conform ministerului, majorarea este făcută astfel încât să fie acoperită în totalitate plata sprijinului aferent perioadei 1 ianuarie–31 martie 2026. Nivelul sprijinului și cine poate beneficia Schema vizează producătorii agricoli din trei zone: sectorul vegetal; sectorul zootehnic; îmbunătățiri funciare. În 2026, sprijinul este de 2,697 lei/litru, reprezentând diferența dintre acciza standard și acciza redusă aplicabilă motorinei utilizate în agricultură. Rata accizei reduse este de 106,72 lei/1.000 litri, conform prevederilor legale în vigoare. Plăți și posibilă schimbare de termen în viitor Plățile urmează să fie făcute prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , în limita bugetului aprobat. Vicepremierul Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, a indicat și o posibilă schimbare de ritm pentru viitor: „În același timp, ajutorul de stat trebuie să ajungă cât mai rapid la fermieri, de aceea lucrăm la o propunere astfel încât, în viitor, fermierii să poată recupera sumele aferente accizei în maximum trei luni de la achiziția motorinei.” [...]

Parlamentul European a blocat noile restricții pentru uleiul de soia , iar decizia mută din nou dosarul la Comisia Europeană, cu efect direct asupra regulilor care pot influența cererea, prețurile și investițiile din lanțul soiei în UE, potrivit Agronet . Parlamentul a adoptat pe 8 iulie 2026 o rezoluție prin care s-a opus Regulamentului delegat (UE) 2026/2680 , act care ar fi schimbat regulile și datele folosite pentru identificarea materiilor prime cu risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor (ILUC). În consecință, actul delegat nu intră în vigoare în forma contestată, iar Comisia trebuie acum să refacă metodologia sau să retragă propunerea. De ce contează pentru piața soiei: uleiul susține economia procesării După procesare, soia generează două produse principale: șrotul bogat în proteină (folosit în hrana animalelor) și uleiul (pentru industria alimentară, utilizări tehnice sau biocombustibili). Chiar dacă cererea europeană pentru soia este legată în primul rând de șrot, veniturile procesatorilor depind de valorificarea ambelor componente. În acest context, o limitare a folosirii uleiului de soia în biocombustibili ar putea reduce competitivitatea unităților europene de procesare, cu efecte care s-ar putea transmite către cultivatori prin cerere mai mică pentru boabele produse în UE, presiune asupra prețurilor sau interes redus pentru contracte și investiții. Aceasta este și obiecția principală invocată de Euroseeds și de organizații din lanțul cerealelor, furajelor, uleiurilor și biocombustibililor, citate de Seed World Europe (COCERAL, Copa-Cogeca, Donau Soja, European Biodiesel Board, FEDIOL, FEFAC și GAFTA). Ele nu contestă criteriile de durabilitate, dar susțin că metodologia propusă nu reflecta suficient diferențele dintre origini, sisteme de producție și piețe. Ce este ILUC și de ce poate schimba regulile pentru biocombustibili ILUC (schimbarea indirectă a utilizării terenurilor) descrie situația în care o cerere suplimentară pentru o cultură determină, prin efecte de piață, extinderea agriculturii pe terenuri cu stocuri mari de carbon (de exemplu păduri sau zone umede). În baza Directivei privind energia din surse regenerabile, materiile prime considerate cu risc ILUC ridicat sunt limitate în contribuția lor la obiectivele europene pentru energia regenerabilă. În cazul soiei, miza este că aceeași cultură deservește simultan piețele de furaje, alimente, industrie și energie, astfel că o clasificare a uleiului poate influența rentabilitatea întregului lanț. Organizațiile care au cerut respingerea actului delegat au reclamat probleme de transparență a datelor, metodologia de calcul și atribuirea extinderii terenurilor și au avertizat că certificarea ca materie primă cu risc ILUC redus ar presupune cerințe documentare dificil de aplicat pentru mulți fermieri. Context: obiectivul UE de a crește producția internă de proteine Decizia vine într-un moment în care Comisia Europeană urmărește reducerea dependenței de proteine vegetale importate. Potrivit unei analize Agronet despre Planul european pentru proteine , în 2025 doar 25% din proteinele provenite din semințe oleaginoase și culturi proteice utilizate în UE erau produse intern, iar ținta pentru 2035 este de 35%. În acest cadru, reducerea unei piețe pentru uleiul de soia ar putea slăbi lanțul pe care UE încearcă să-l dezvolte, deoarece cultivarea internă depinde și de existența unor cumpărători care pot valorifica atât șrotul, cât și uleiul. Ce urmează: Comisia reia metodologia, iar incertitudinea rămâne Rezoluția Parlamentului oprește actul delegat în forma actuală, dar nu oferă o soluție definitivă pentru uleiul de soia. Comisia poate reanaliza metodologia, datele și diferențierea dintre sistemele de producție înainte de a veni cu o nouă abordare. Pentru fermieri și procesatori, miza este dacă viitoarele reguli vor păstra criteriile de durabilitate fără să restrângă nejustificat piața soiei europene, întrucât politica pentru biocombustibili poate influența direct procesarea, cererea de boabe, prețul la poarta fermei și investițiile în semințe. [...]

Noile reguli RENURE deschid o utilizare mai largă a azotului recuperat din dejecții, dar pun presiune pe investiții și control în ferme, potrivit Agronet . Miza este una de reglementare cu efect direct în costuri: statele membre pot permite folosirea acestor produse peste plafonul standard de 170 kg azot/ha/an aplicabil gunoiului de grajd, însă doar în condiții stricte de produs, aplicare și protecția apelor. Contextul economic rămâne sensibil pentru agricultură: UE importă aproximativ 30% din necesarul de îngrășăminte azotate, 70% din fertilizanții fosfatici și circa 40% din potasiu, iar la azot costul este legat direct de gazele naturale, folosite la producția de amoniac și uree. În acest cadru, recuperarea azotului din dejecții este prezentată ca o cale de reducere a dependenței de inputuri și energie, dar nu ca un substitut complet. Consumul de îngrășăminte revine pe creștere, iar România e între marii consumatori de fosfor Datele Eurostat citate în material arată că, în 2024, agricultura UE a utilizat aproximativ 9,8 milioane de tone de îngrășăminte minerale cu azot și fosfor, cu 6% mai mult decât în 2023, dar încă cu 15,8% sub maximul relativ din 2017. Defalcat, consumul a fost de 8,9 milioane de tone la azot (plus 5,8% față de 2023) și 0,9 milioane de tone la fosfor (plus 7,7%). România a fost între cei mai mari consumatori de fertilizanți cu fosfor, cu aproximativ 90.000 de tone în 2024. Împreună cu Spania, Franța, Italia și Germania, a concentrat peste jumătate din consumul european de fosfor, conform aceleiași surse. Ce sunt fertilizanții RENURE și ce schimbă în practică Comisia Europeană a adoptat la 9 februarie 2026 norme pentru fertilizanții RENURE („azot recuperat din gunoi de grajd”), o categorie de materiale obținute prin prelucrarea dejecțiilor astfel încât azotul să poată fi utilizat într-un mod apropiat de fertilizanții minerali. Schimbarea-cheie: statele membre pot autoriza folosirea produselor RENURE peste plafonul de 170 kg azot/ha/an. Totuși, acest lucru nu echivalează cu eliminarea limitelor de fertilizare, deoarece aplicarea rămâne condiționată de cerințe legate de produs, necesarul culturilor, perioadele de administrare și protecția apelor. Pentru fermele zootehnice, regula poate crea o cale de valorificare a azotului care altfel rămâne concentrat în zone cu efective mari. Impactul economic, arată analiza, depinde de costurile de separare și tratare, energia folosită, distanțele de transport și existența unei piețe pentru produsele recuperate. Obstacolul major: infrastructură, trasabilitate și evidențe Materialul subliniază că transformarea dejecțiilor într-o resursă de energie și fertilizanți nu se reduce la instalarea unui digestor. Sunt necesare, între altele: platforme și rezervoare de depozitare conforme; instalații de digestie, separare și concentrare adaptate volumului fermei; analize periodice ale conținutului de azot, fosfor și potasiu; evidențe privind cantitățile produse, transportate și aplicate; contracte sau cooperare între fermele cu surplus și exploatațiile vegetale; acces la rețele de electricitate/gaze sau sisteme locale de utilizare a căldurii. În zonele cu multe exploatații mici și mijlocii, modelele colective pot împărți costurile și pot centraliza tratarea, dar aduc cerințe suplimentare privind transportul, responsabilitatea pentru produsul rezultat și distribuirea veniturilor. În plus, regulile pentru nitrați rămân o limită importantă: în România, programul de acțiune se aplică pe întreg teritoriul, cu obligații privind perioadele de interdicție, capacitatea de depozitare, benzile de protecție și evidența fertilizării. În acest context, chiar și fertilizanții recuperați cer dozare atentă, pe fondul riscului de eutrofizare a apelor de suprafață menționat în articol. De ce nu e un „înlocuitor complet” pentru îngrășămintele importate Chiar dacă gunoiul de grajd poate furniza energie și poate înlocui o parte din azotul mineral cumpărat, disponibilul de nutrienți depinde de efectivele de animale, iar distribuția geografică nu coincide mereu cu nevoile culturilor. Tratarea implică costuri, iar pierderile de azot, emisiile și riscul de poluare nu dispar automat prin digestie anaerobă. În practică, rezultatul pentru fermieri va depinde de apariția unor instalații dimensionate local, de cooperarea între zootehnie și vegetal și de modul în care România va pune în aplicare regulile europene pentru RENURE, mai notează publicația. [...]