Știri
Știri din categoria Agricultură

Eurodeputatul Daniel Buda avertizează că noile reguli de mediu ale UE pot crește costurile și birocrația pentru ferme, în special prin extinderea obligațiilor și controalelor asociate Directivei privind emisiile industriale (IED), potrivit AGRO TV.
Buda a avut marți, la Bruxelles, un discurs în care a acuzat Comisia Europeană că „îngenunchează” agricultura comunitară prin „noi obligații, controale și costuri administrative” impuse fermierilor în numele politicilor de mediu. Mesajul a fost transmis în cadrul reuniunii Comisiei pentru Agricultură (Agri) a Parlamentului European, desfășurată în această săptămână.
În intervenția sa, europarlamentarul a susținut că agricultura nu poate fi tratată ca un sector industrial și că IED „ignoră realitățile din teren”, riscând să îi transforme pe fermieri în principalii responsabili pentru probleme „pe care nu le-au creat”.
„Agricultura nu este o fabrică și nu poate fi reglementată ca atare. (…) Directiva privind emisiile industriale (IED) ignoră realitățile din teren și riscă să transforme fermierii în principalii vinovați pentru probleme pe care nu le-au creat.”
Buda a argumentat că agricultorii și crescătorii de animale din UE respectă deja standarde stricte și că introducerea de cerințe suplimentare ar adăuga costuri și sarcini administrative, într-un moment în care sectorul se confruntă deja cu dificultăți legate de îngrășăminte, combustibil și contextul geopolitic.
În același timp, el a legat presiunea de reglementare de competitivitatea fermelor europene, invocând concurența importurilor, inclusiv din Ucraina, unde condițiile de producție ar fi diferite, și a criticat suprapunerea dintre acorduri comerciale și înăsprirea regulilor interne.
Europarlamentarul a avertizat că, dacă agricultura va fi încărcată în continuare cu reguli „gândite pentru industrie”, există riscul pierderii de ferme, locuri de muncă și producție alimentară europeană. În opinia sa, finanțarea nu rezolvă problema dacă cerințele fac activitatea imposibil de continuat pentru fermieri.
„Banii nu sunt suficienți! Puteți veni cu câți bani vreți voi, din moment ce veniți cu niște condiții care îi pun într-o imposibilitate materială pe fermieri să își continue activitatea.”
Recomandate

România urmează să primească 1,1 milioane de doze de vaccin pentru oi și capre , un pas operațional esențial pentru limitarea focarelor și pentru reducerea restricțiilor care apasă asupra circulației și comerțului cu animale vii, potrivit Adevărul . Expedierea este prevăzută pentru 24 octombrie 2026, după activarea, la nivelul Comisiei Europene , a băncilor de vaccinuri ale Uniunii Europene. Din total, 800.000 de doze sunt destinate combaterii variolei ovine și caprine, iar 300.000 vizează pesta micilor rumegătoare . Cele două boli sunt distincte, iar vaccinurile nu sunt interschimbabile. Ce înseamnă livrarea: start de urgență, nu acoperire completă Dozele puse la dispoziție prin băncile de vaccinuri ale UE sunt destinate inițierii unei campanii de vaccinare de urgență, nu acoperirii întregii campanii, inclusiv a eventualelor runde ulterioare. Sursele europene citate de publicație subliniază că acest mecanism este gândit să păstreze capacitatea de reacție și pentru alte urgențe din statele membre. În practică, cele 1,1 milioane de doze reprezintă stocul pentru prima etapă a intervenției, iar necesarul total va depinde de planurile de vaccinare și de eventuale etape suplimentare. Calendarul și pașii administrativi către activarea stocurilor UE Potrivit surselor europene citate, România a cerut oficial accesarea vaccinurilor la 21 septembrie 2026, iar la 23 septembrie a transmis Comisiei Europene planurile de vaccinare. La 2 octombrie au fost solicitate clarificări suplimentare, iar răspunsul autorităților române a fost transmis la 5 octombrie. Băncile de vaccinuri ale UE au fost activate la 8 octombrie 2026, după îndeplinirea cerințelor practice și juridice necesare. Rezervele sunt separate: una pentru variola ovină și caprină (SPGP) și alta pentru pesta micilor rumegătoare (PPR). Unde ar urma să se vaccineze și ce rămâne neclar pentru crescători Planul românesc prevede, pentru pesta micilor rumegătoare, vaccinarea în județele Constanța și Tulcea, în timp ce vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine a fost planificată la nivel național. Publicația notează însă că data expediției nu confirmă, în sine, când începe vaccinarea în fiecare județ. Pentru detalii despre distribuția către crescători și ordinea etapelor sunt necesare informații operative de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și de la direcțiile sanitar-veterinare județene. Context epidemiologic și miza comercială Pesta micilor rumegătoare a fost confirmată pentru prima dată în România în iulie 2024. Conform datelor prezentate de Comisia Europeană într-o reuniune a experților veterinari, în 2024 au fost raportate 67 de focare, care au afectat aproximativ 235.000 de animale, în județele Tulcea, Constanța, Timiș și Ialomița. Boala a reapărut ulterior, inclusiv în 2026, cu focare consemnate în județul Mureș și în județul Timiș, iar Comisia a actualizat zonele de protecție, supraveghere și restricție. În cazul variolei ovine și caprine, o prezentare a Comisiei Europene din februarie 2026 indică 27 de focare confirmate în 2025, iar documente europene consemnează noi focare în primăvara lui 2026, inclusiv într-o exploatație din județul Mureș. Comisia avertizează că boala poate genera pierderi economice semnificative prin scăderea producției de lapte, deprecierea lânii și pieilor și prin restricțiile comerciale. Unul dintre obiectivele planului românesc este deblocarea exporturilor de ovine și caprine către piețe din afara UE, în condițiile în care restricțiile sanitar-veterinare afectează comercializarea animalelor vii. În planul transmis Comisiei Europene, ANSVSA a prevăzut o abordare diferențiată: vaccinarea împotriva ambelor boli în Constanța și Tulcea și vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine în restul țării, cu accent pe trasabilitate și respectarea cerințelor sanitar-veterinare pentru comerțul internațional. [...]

Exporturile agresive ale Chinei de carne de pui și lactate ieftine încep să schimbe echilibrul pe piețele externe , punând presiune pe producătorii tradiționali și alimentând reacții de reglementare în Europa, potrivit news.ro . Beijingul capitalizează pe supraproducția internă și pe prețuri competitive pentru a câștiga cote de piață în Europa, Asia și Africa, într-o evoluție relatată de Reuters. China a ajuns anul trecut exportator net de carne de pui, iar exporturile de produse din carne de pui au urcat la 2,6 miliarde de dolari (aprox. 11,7 miliarde lei), aproape dublu față de 2020. La lactate, exporturile ar urma să atingă anul acesta 600 de milioane de dolari (aprox. 2,7 miliarde lei), dublu față de acum trei ani. De ce poate China să vândă mai ieftin Expansiunea este pusă pe seama investițiilor masive în agricultură și industria alimentară, încurajate de autorități pentru consolidarea securității alimentare. Capacitățile au crescut însă peste nivelul cererii interne, afectate de încetinirea economiei, schimbarea obiceiurilor de consum și reducerea populației. Un exemplu este Wintop Food (provincia Shandong), care procesează anual 60 de milioane de pui și exportă în peste 20 de țări. Directorul general Dang Yangyang spune că produsele chinezești pot fi cu aproximativ 1.000 de dolari pe tonă (aprox. 4.500 lei/tonă) mai ieftine decât cele din Brazilia și Thailanda. Potrivit companiei, exporturile au reprezentat anul trecut jumătate din profit, iar capacitățile sunt în extindere pentru a răspunde cererii externe. Presiune pe exportatorii tradiționali și reacții în UE Creșterea livrărilor din China intensifică presiunile asupra producătorilor tradiționali din Brazilia, Thailanda și Uniunea Europeană. În Europa, firma de consultanță Gira estimează că China și-a dublat din 2022 cota pe piața europeană a produselor procesate din carne de pasăre, la 10%, și și-a triplat prezența pe piața britanică, depășind 14%. Pe partea de reglementare, Comisia Europeană a deschis în iulie o investigație antidumping (anchetă privind vânzarea sub costuri) pentru importurile de rață Pekin din China și, luna trecută, a impus taxe antidumping de 41%–67% pentru proteinele din mazăre provenite din această țară. Importurile de carne de pui sunt monitorizate, dar nu sunt, deocamdată, vizate de măsuri similare. În paralel, Comisia Europeană a transmis că produsele importate trebuie să respecte aceleași standarde sanitare ca cele produse în UE și intenționează să consolideze etichetarea originii, începând cu produsele din carne de pasăre în 2027. Extinderea se vede și la lactate Producătorii chinezi își cresc prezența și în lactate. Grupul Yili intenționează să înceapă exporturile de lapte praf pentru sugari în Asia de Sud-Est anul viitor, iar Feihe a intrat deja pe piețele din Filipine și Indonezia, concurând cu Nestlé și Mead Johnson. Avantajul rămâne prețul: potrivit comerciantului internațional Branexx, unele produse chinezești din carne de pui sunt cu 10%–20% mai ieftine decât cele braziliene. În același timp, exportatorii chinezi trebuie să depășească neîncrederea legată de scandaluri anterioare privind siguranța alimentară, pe fondul unei atenții mai mari din partea autorităților europene. [...]

Grâul de panificație a urcat la 237 euro/tonă DAP Constanța, dar semnalul de preț rămâne amestecat între produse și piețe , iar o zi de revenire nu echivalează cu o tendință, arată datele sintetizate de Agronet . Pentru fermieri și traderi, miza imediată este că diferențele dintre condițiile comerciale (DAP, FOB, „la poarta fermei”, contracte futures) și dintre regiuni pot schimba concluzia despre „scumpire” sau „ieftinire”, chiar când titlurile indică o creștere în port. Constanța: grâul crește săptămânal, porumbul și oleaginoasele rămân sub nivelul anterior Setul de cotații DAP Constanța din 13 octombrie (publicat de Agrointeligența) comparat cu 6 octombrie arată o recuperare incompletă pentru mai multe produse. În intervalul 6–13 octombrie: grâu de panificație: 234 → 237 euro/tonă ( +1,28% ); grâu furajer: 220 → 220 euro/tonă (0%); porumb: 227 → 225 euro/tonă ( −0,88% ), deși în ziua de 13 octombrie a fost un plus de 3 euro/tonă; floarea-soarelui: 476 → 473 euro/tonă (−0,63%); rapiță: 517 → 512 euro/tonă ( −0,97% ), chiar dacă a avut o creștere zilnică de 7 euro/tonă. Interpretarea-cheie din analiză: o mișcare pozitivă într-o singură zi poate arăta o revenire, dar nu înseamnă automat că piața a recuperat pierderile din săptămâna anterioară. Piața internă: aceeași marfă, direcții diferite în funcție de regiune Datele raportate Comisiei Europene și publicate de AGRIMEDIA (pentru săptămâna 5–11 octombrie) indică diferențe regionale care fac riscantă o concluzie generală de tipul „porumbul s-a scumpit în România”. În seria citată: la porumb furajer, Muntenia crește (179,65 → 201,32 euro/tonă, +12,06%), în timp ce Banatul scade (204,40 → 189,72 euro/tonă, −7,18%), iar Constanța (în această serie, reper FOB) coboară (246,34 → 239,48 euro/tonă, −2,78%); la grâul de panificație, Banatul urcă, dar Constanța scade în media săptămânală din serie. Agronet insistă asupra unui punct tehnic cu impact direct în decizii: 222,83 euro/tonă FOB (medie săptămânală) și 237 euro/tonă DAP (observație zilnică) nu sunt comparabile direct , pentru că diferă perioada și condiția comercială. Bursele: porumbul european se desprinde de Chicago, dar transmiterea în România nu e automată Pe 14 octombrie, cotațiile intrazilnice publicate de AHDB arată o divergență puternică: porumbul pe Euronext (contract noiembrie) urcă la 302,50 euro/tonă , în timp ce porumbul american (Chicago, decembrie) scade ușor față de referința anterioară. În același „instantaneu”, grâul pe Euronext avansează moderat, iar rapița scade marginal. Concluzia operațională pentru piața locală, așa cum reiese din analiză: piețele internaționale nu transmit același semnal , iar ofertele interne nu urmează automat mișcarea de la Paris, inclusiv din cauza diferențelor de logistică și a condițiilor de livrare. De ce contează: costul transportului în Marea Neagră poate rupe legătura dintre bursă și prețul la fermă Agronet notează că transportul prin Marea Neagră rămâne o variabilă care complică relația dintre prețurile bursiere, prețul de export și suma oferită la fermă. În acest context, chiar și atunci când apar cotații mai mari în anumite puncte (port, FOB, futures), costurile și riscurile logistice pot absorbi o parte din avantaj , iar „prețul mai bun” nu se vede automat în oferta netă pentru producător. Pentru producătorii români, implicația practică este să trateze separat reperele de preț (fermă/port/bursă) și să compare oferte doar pe serii compatibile (aceeași perioadă, aceeași monedă, aceeași condiție comercială), altfel concluziile pot fi înșelătoare. [...]

Ceața și umiditatea de peste 93% din Moldova pot bloca tratamentele și întârzia recoltarea la prima oră , în timp ce în restul țării fereastra de lucru de dimineață rămâne, în general, utilizabilă pentru câmp și transport, potrivit Agronet . Miza operațională pentru fermieri este gestionarea corectă a intervalelor scurte până la prânz: unde se poate intra cu utilaje și unde e mai eficient să se amâne intervențiile ca să se evite pierderi de timp, derapaje logistice sau aplicări ineficiente. Moldova: risc direct pentru lucrările de dimineață În Moldova, buletinul meteo agricol indică ceață și umezeală ridicată la începutul zilei, cu umiditate de 93,1% și avertizare galbenă activă pentru ceață. În aceste condiții, recomandarea este de amânare a tratamentelor , iar pentru recoltare, transport și acces în câmp decizia trebuie luată după verificarea vizibilității, a rouăi și a stării drumurilor de exploatare. Cantitatea de precipitații estimată este foarte redusă (0,0375 l/m²), însă limita practică rămâne umezeala persistentă, care poate menține plantele umede și poate complica atât aplicările, cât și intrarea în teren. Restul regiunilor: ferestre de lucru în general bune, cu prudențe punctuale În majoritatea regiunilor, precipitațiile estimate pentru fereastra de lucru sunt nule sau aproape nule, iar accesul agricol este, în linii mari, posibil. Totuși, sunt două riscuri recurente: roua de dimineață (care poate întârzia startul lucrărilor) și vântul în zonele expuse. Pe scurt, reperele operaționale până la prânz sunt: Banat : 0 l/m² precipitații estimate, dar există avertizare galbenă pentru vânt; lucrările și transportul sunt favorabile „cu prudență”, iar tratamentele doar în intervale scurte, după verificarea vântului. Crișana : acces bun și fără precipitații estimate; tratamentele rămân condiționate de controlul local al rafalelor. Maramureș și Transilvania : umezeală matinală/rouă; lucrările pot continua după ce se confirmă uscarea suficientă a vegetației. Dobrogea : înnorări, dar acces agricol posibil; tratamentele se amână dacă frunza rămâne umedă. Muntenia, Oltenia, București-Ilfov : intervale în general favorabile pentru lucrări și logistică, cu verificarea umezelii de pe sol și plante înainte de intrarea utilajelor. Zona montană : prudență sporită din cauza ceții și a vântului, cu avertizare galbenă; se evită tratamentele când persistă ceața sau apar rafale. Ce lucrări merită prioritizate până la prânz Pentru culturile de toamnă aflate în fereastră locală (porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă), prioritatea indicată este organizarea recoltării și a transportului în regiunile fără ceață persistentă, cu verificarea umidității produsului și a accesului înainte de încărcare. La pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă, recomandarea este evitarea intrării pe sol îmbibat sau cu risc de tasare, iar în legumicultură, livezi și vie tratamentele nu ar trebui grăbite pe frunză umedă, în ceață sau în vânt. În spațiile protejate, accentul cade pe controlul umezelii și aerisire, fără expunerea culturilor la curenți reci. [...]

Florin Barbu condiționează rămânerea la Agricultură de un pachet de măsuri cu termen de 100 de zile , după ce a primit aviz favorabil în comisiile de specialitate ale Parlamentului pentru preluarea portofoliului în guvernul Luca Niculescu, potrivit AGRO TV . Fostul ministru a fost avizat cu 18 voturi „pentru”, 12 „împotrivă” și o abținere, în urma audierilor din comisiile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. În intervenția sa, Barbu a susținut că agricultura și fermierii români se află „într-o situație extrem de critică” și a cerut un răgaz de maximum 100 de zile pentru a debloca situația. Ce măsuri pune pe lista de urgență În fața parlamentarilor, Florin Barbu a indicat drept priorități, după revenirea la conducerea Ministerului Agriculturii: deblocarea ajutorului de stat pentru secetă; un program de creditare preferențială pentru fermieri, cu dobândă fixă de 1,95% și ROBOR, cu comisioane și garanții suportate de MADR; continuarea programelor dedicate procesării și integrării producției vegetale cu zootehnia; continuarea proiectelor pentru infrastructura principală de irigații, pentru a evita riscul de dezangajare a unor fonduri europene. Miza: asumare politică și risc de instabilitate administrativă Barbu a spus că este dispus să-și depună demisia dacă, în primele 100 de zile de la preluarea mandatului, nu va reuși să implementeze „primele patru măsuri” pentru agricultură incluse în programul de guvernare. „Vă spun sincer că dacă nu voi realiza primele patru măsuri în 100 de zile, îmi asum politic că voi pleca de la Ministerul Agriculturii (...).” În termeni practici, angajamentul pune presiune pe ritmul de aprobare și operaționalizare a acestor intervenții (ajutor de stat, creditare, programe de procesare și irigații), într-un interval scurt, cu potențial impact direct asupra finanțării fermierilor și asupra continuității proiectelor de investiții, inclusiv cele legate de fonduri europene. AGRO TV nu oferă, în material, un calendar detaliat de implementare pentru fiecare măsură. [...]

Ministerul Agriculturii cere urgent 1,2–1,5 miliarde lei pentru a putea plăti schemele de sprijin, pe fondul exploziei costurilor cu energia și combustibilii , avertizând că fără intervenție rapidă sectoare precum avicolul și creșterea porcilor riscă să-și piardă competitivitatea, potrivit Economica . Ministrul interimar Barna Tanczos spune că banii sunt necesari până la finalul anului, prin rectificare bugetară, inclusiv pentru cofinanțarea unor programe pentru care România are deja fonduri europene. În prezent, Ministerul Agriculturii are în derulare opt programe de finanțare „în diverse etape”, dar nu are resursele bugetare pentru a face plățile, deși cererile sunt depuse, iar schemele sunt pregătite. Tanczos afirmă că a discutat „de nenumărate ori” cu ministrul Finanțelor pentru a obține sumele la următoarea rectificare. Ce scheme de sprijin sunt vizate și unde sunt blocajele Între programele menționate se află compensări pentru creșterea prețurilor la motorină și energie electrică, respectiv la îngrășăminte chimice, dar și ajutoare de minimis pentru: producția de legume în spații protejate; susținerea producției de usturoi; susținerea producției de cartof. Ministrul indică și plăți deja reglementate pentru zootehnie: crescătorii de bovine ar urma să primească 68 euro/cap de animal, în baza Legii 176/2026 (compensarea parțială a pierderilor din creșterea costurilor cu îngrășămintele și combustibilii, în contextul crizei din Orientul Mijlociu). Pentru suine, sprijinul este de 11,9 euro/loc de cazare la porc gras și 13,7 euro/loc pentru animale de reproducție. Pentru bovine, Tanczos afirmă că este nevoie de 54 milioane euro, existând cereri pentru 750.000 de capete. Totodată, pentru producătorii de cereale există un proiect de hotărâre de guvern pentru finanțarea îngrășămintelor, cu jumătate din bani din fonduri europene deja primite, însă „cealaltă jumătate” nu ar fi fost asigurată de Ministerul Finanțelor. Riscul pentru industria cărnii: energie scumpă, competitivitate pierdută Tanczos avertizează că sectoarele avicol și suin se confruntă cu „probleme grave” din cauza scumpirii energiei electrice și gazelor și cere intervenție imediată a statului pentru a limita efectul în costurile de producție. În opinia sa, pe piețele internaționale diferențele de competitivitate se joacă „în câteva procente”, nu la niveluri de 10–20%. Ministrul face o paralelă cu situația de la Dacia , unde compania a anunțat reducerea producției locale și concedieri, susținând că Guvernul trebuie să găsească metode de subvenționare a energiei pentru sectorul agricol, pentru a evita relocarea producției. În acest context, el notează că industria avicolă este dominată de jucători locali, în timp ce în sectorul porcului cei mai mari producători sunt multinaționale, dând ca exemple Comtim România (deținută de WH Group) și Premium Porc (cu acționariat danez). Efecte în lanț: presiune și pe panificație Ministrul interimar spune că scumpirea energiei și gazelor apasă și asupra industriei de panificație, unde menținerea prețurilor actuale ar putea deveni dificilă. În scenariul în care presiunea pe costuri continuă, el avertizează că România riscă să piardă competiția în fața altor state membre, „dincolo de prețurile de la raft”. În lipsa rectificării bugetare și a unor măsuri care să reducă impactul energiei în costurile de producție, mesajul central al ministerului este că plățile către fermieri rămân blocate, iar sectoarele expuse la energie (în special avicol și suin) pot pierde rapid avantajul competitiv. [...]