Știri
Știri din categoria Diverse

Debitul Dunării la intrarea în România scade sub minimul istoric din 1985, ceea ce amplifică riscurile operaționale pentru producția de energie și pentru gestionarea nivelurilor pe sectorul inferior al fluviului, potrivit Digi24, care citează date ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).
La secțiunea Baziaș, debitul este estimat să scadă ușor până la 1.350 m³/s, sub recordul negativ de 1.400 m³/s consemnat în 1985. Pentru comparație, media multianuală a lunii august este de 3.900 m³/s, conform informațiilor prezentate.
INHGA precizează că estimările pentru secțiunea Cernavodă sunt orientative, din cauza intervențiilor din zona confluenței Dunării cu brațul Bala, care pot influența nivelurile. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt prognozate „în general, în scădere”.
În paralel, Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile desfășurate pentru dislocarea stâncii Pârjoaia, în apropierea brațului Bala, au fost un succes, fiind dislocată „o cantitate de piatră importantă”. Scopul intervenției este să prevină scăderea nivelului Dunării în zona Cernavodă, cu o țintă de creștere a nivelului apei de 10–12 cm, potrivit reprezentanților ANAR.
Pe fondul debitului redus, Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie. Cele două unități ale centralei au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din producția României cu unități dispecerizabile (capacități care pot fi pornite/oprite și reglate la cerere).
La finalul săptămânii trecute, autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, pe fondul secetei și al debitelor scăzute pe râuri și pe Dunăre.
Recomandate

Guvernul exclude, deocamdată, scumpiri la energie și restricții pentru populație , în pofida stării de alertă energetică instituită pe fondul secetei și al scăderii debitelor Dunării , potrivit Digi24 . Mesajul transmis de premierul interimar Ilie Bolojan vizează direct riscul de presiune pe facturi și pe serviciile publice de transport, într-un moment în care producția de energie este afectată de condițiile hidrologice. Într-un briefing de presă la Guvern, Bolojan a fost întrebat dacă românii ar putea plăti facturi mai mari la energie și dacă autoritățile iau în calcul reducerea intervalelor de circulație la metrou sau la tren. Premierul interimar a spus că, în acest moment, astfel de măsuri nu sunt avute în vedere. „Nu luăm în calcul alte măsuri, în afară de dialog, de tipul celor prezentate. Nu există o problemă legată de asigurarea energiei în România, nici pentru casnici, nici pentru spitale.” Ce înseamnă „stare de alertă energetică” și unde se mută presiunea Starea de alertă energetică a fost instituită în contextul secetei severe și al scăderii istorice a debitelor Dunării, evoluții care afectează producția de energie electrică. În locul unor restricții pentru populație, autoritățile urmăresc reducerea consumului prin dialog cu marii consumatori industriali și prin măsuri de echilibrare a Sistemului Energetic Național. În același cadru, Guvernul transmite că România are resurse suficiente pentru alimentarea consumatorilor casnici și a instituțiilor esențiale, precum spitalele, iar intervențiile avute în vedere rămân, cel puțin la acest nivel al comunicării publice, în zona de coordonare și gestionare a consumului, nu de limitare a accesului. [...]

Detonarea stâncii de pe Brațul Bala arată cât de repede poate seceta să împingă regiunea spre restricții energetice și blocaje logistice , pe fondul scăderii accelerate a debitului Dunării, potrivit Știrile Pro TV , care citează presa bulgară. Operațiunea a vizat formațiunea stâncoasă de la Pârjoaia, în apropierea ramurii Bala a Dunării, notează site-ul bulgar Novinite.com. O primă încercare, făcută duminică, nu a distrus complet obstacolul, astfel că echipele militare au folosit o a doua încărcătură explozivă de 100 de kilograme și au demolat stânca, conform Novinite, citat de News.ro. Intervenția este prezentată ca măsură de urgență în contextul în care se preconizează că debitul Dunării la intrarea în România va coborî la aproximativ 1.400 metri cubi pe secundă, aproape de minimul istoric din 1985. În acest cadru, autoritățile române au avertizat că Centrala Nucleară de la Cernavodă își poate continua activitatea normală doar încă patru-cinci zile, după care ar putea fi necesare restricții. Efecte în Bulgaria: navigație mai dificilă și transport întrerupt pe feribot În Bulgaria, Agenția Executivă pentru Explorarea și Întreținerea Dunării a măsurat, în zona orașului Ruse, un nivel de minus 91 de centimetri față de „nivelul zero condițional”, cu o scădere de încă doi centimetri în 24 de ore și așteptări de noi scăderi. Pe partea de transport, Novinite relatează că: trei nave sunt blocate pe tronsonul bulgar al fluviului, însă în afara rutei principale de navigație și fără să blocheze traficul; au fost introduse restricții temporare în unele zone critice, pe fondul condițiilor de navigație mai dificile; legătura cu feribotul între Oriahovo și Bechet rămâne suspendată de aproape o lună, iar traficul de mărfuri și vehicule s-a oprit pe 10 iulie; călătorii sunt redirecționați prin Nikopol și Silistra, respectiv prin podurile de la Vidin și Ruse. Centralele nucleare: Cernavodă sub presiune, Kozlodui funcționează normal În timp ce România avertizează asupra unui orizont scurt de funcționare normală la Cernavodă în condițiile actuale, centrala nucleară Kozlodui din Bulgaria „nu a fost afectată până în prezent” și funcționează normal, potrivit Ministerului Energiei de la Sofia. Explicația invocată este că sistemul de răcire este alimentat de o stație proprie de pe mal, într-o secțiune mai adâncă a fluviului, care ar asigura debit suficient chiar și la niveluri scăzute. Autoritățile bulgare spun că rămân în contact cu Serbia pentru a menține nivelurile apei în aval de centrală peste pragurile critice și estimează că, dacă scăderea continuă, nu se așteaptă la o reducere semnificativă a producției de energie electrică de la Kozlodui în următoarele trei săptămâni. Ce urmează: prognoze nefavorabile și discuții regionale pentru energie Novinite indică prognoze nefavorabile, cu vreme caniculară și lipsă de precipitații, care ar urma să ducă la scăderi suplimentare ale nivelului Dunării în regiune. În acest context, România a declarat o stare de alertă sporită în sectorul energetic pentru luna august și se pregătește pentru posibile penurii de energie electrică, inițiind discuții cu Ucraina, Bulgaria și Grecia pentru furnizări suplimentare de energie electrică în timpul serii. [...]

Guvernul pregătește limitarea temporară a consumului la marii consumatori, ca măsură de rezervă , în contextul presiunilor din sistemul energetic, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că mecanismul ar urma să fie activat doar dacă reducerea voluntară a consumului nu acoperă necesarul în orele de vârf. În zilele următoare, Executivul ar urma să adopte o hotărâre de guvern care pune în aplicare mecanismul prevăzut de lege pentru astfel de situații. Conform mesajului transmis de Bolojan, marile companii consumatoare ar putea fi notificate cu 24 de ore înainte privind o limitare temporară a consumului, în funcție de specificul activității și de posibilitățile Sistemului Energetic Național. De ce contează: risc operațional pentru industrie, dacă economisirea voluntară nu ajunge Miza imediată este menținerea echilibrului în sistem, fără a ajunge la măsuri mai dure. Bolojan afirmă că această opțiune este „un mecanism de rezervă”, pregătit pentru a fi folosit doar dacă situația o va impune, după ce reducerea voluntară nu mai este suficientă în orele de vârf. În paralel, Guvernul discută cu furnizorii de energie despre măsuri pentru „asigurarea lichidității în piață”, inclusiv prin plata sumelor restante din schema de compensare, și despre colaborarea cu Transelectrica pentru identificarea unor măsuri de reducere voluntară a consumului în rândul marilor consumatori. Context: Cernavodă și combustibilii, două puncte sensibile în criza energetică Premierul interimar spune că a analizat, în trei ședințe de lucru, situația din energie și aprovizionarea cu combustibil. În cazul Cernavodă, în contextul scăderii debitului Dunării, lucrările de dragare și derocare continuă, iar urmează operațiunea de scufundare a barjelor, după îndeplinirea condițiilor tehnice. Obiectivul declarat este prelungirea funcționării Unității 2, „deoarece fiecare zi de operare înseamnă un plus de energie pentru Sistemul Energetic Național”. Bolojan precizează că nivelul apei la Cernavodă „nu a mai scăzut”, dar situația rămâne dificilă. Pe lanțul de combustibili, Bolojan afirmă că datele arată o îmbunătățire: rafinăria OMV procesează la capacitate maximă, iar Petromidia funcționează la aproximativ 85% și este așteptată să revină la un regim normal până la finalul săptămânii. În acest context, el spune că „nu anticipăm probleme” privind aprovizionarea cu combustibil pentru populație, agricultură și transportatori. Ce urmează Pe termen scurt, Guvernul anunță accelerarea emiterii documentelor necesare pentru proiecte energetice aflate într-un stadiu avansat, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, astfel încât noi capacități de producție să poată fi puse în funcțiune mai rapid. În același timp, rămâne pe masă scenariul hotărârii de guvern pentru limitări temporare la mari consumatori, dacă presiunea din orele de vârf nu poate fi redusă prin economisire voluntară. [...]

Ford spune că oprirea temporară a producției din România ține de vacanța de vară, nu de criza de energie , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că mari consumatori precum Dacia și Ford au redus voluntar activitatea pentru economisirea electricității, potrivit Digi24 . Un purtător de cuvânt al Ford a declarat pentru DPA că oprirea producției este parte din vacanța de vară planificată și nu reprezintă un răspuns la deficitul de energie. Reprezentantul Ford Europa, de la sediul din Köln, a descris situația drept „o neînțelegere”. „Cert este că în prezent nu se desfăşoară nicio activitate de producţie datorită vacanţei de vară obişnuite, planificată cu mult timp înainte.” Ce a spus Guvernul și de ce contează pentru industrie Declarațiile Ford vin după ce Ilie Bolojan a vorbit despre o întâlnire de criză cu mari consumatori de energie și a susținut că producătorii auto, inclusiv Ford, suspendă producția în România în contextul crizei de electricitate. Potrivit premierului interimar, oprirea producției la Dacia și Ford „până pe 19 august” ar însemna „o economie de aproximativ 200 MW”, iar alte companii ar urma să ia decizii similare pentru reducerea voluntară a consumului, mai ales seara. În același timp, Ford indică faptul că oprirea este una sezonieră, similară vacanțelor de vară care au loc și la fabricile companiei din Germania, ceea ce schimbă semnificația economică a măsurii: dintr-un răspuns operațional la o criză energetică, într-o oprire programată care se suprapune peste perioada de tensiune din sistem. Context: criza de electricitate invocată de autorități România se confruntă cu „o criză acută de electricitate” pe fondul secetei și al valurilor de căldură, iar nivelul scăzut al Dunării a dus la închiderea unuia dintre reactoarele de la Cernavodă din cauza lipsei apei de răcire; al doilea reactor riscă, de asemenea, să fie închis. În paralel, producția hidro este afectată de debitele scăzute ale râurilor, iar Guvernul a cerut industriei, autorităților locale și populației să economisească electricitate. În acest context, diferența dintre „oprire planificată” și „oprire voluntară pentru economisire” devine relevantă pentru modul în care piața înțelege disponibilitatea industriei de a reduce consumul și pentru credibilitatea mesajelor publice privind măsurile de gestionare a consumului în perioade de vârf. [...]

Promulgarea legii pentru „criza carburanților” deschide calea unor intervenții directe în piață , de la reducerea accizei la motorină până la plafonarea adaosului comercial și restricții temporare la export, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat decretele de promulgare pentru două acte normative pe care le descrie drept importante pentru „stabilitatea economică” și „protejarea veniturilor românilor”. Decizia vine pe fondul scumpirii accelerate a carburanților și al unor blocaje generate de atacul cibernetic asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară , context în care șeful statului invocă tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și volatilitatea „extremă” a pieței internaționale a petrolului. Ce permite legea privind declararea situației de criză pe piața produselor petroliere În mesajul public, Nicușor Dan a argumentat că majorările de preț se transmit în lanț în economie, afectând atât cetățenii, cât și operatorii economici, cu efecte asupra puterii de cumpărare și competitivității. Setul de măsuri menționat de președinte include: declararea stării de criză pe piața petrolieră; reducerea accizei la motorină; plafonarea adaosului comercial; interzicerea temporară a exporturilor de motorină fără avizul prealabil al Ministerului Energiei, pentru „securizarea prioritară a consumului intern”; introducerea unei contribuții de solidaritate pentru marile companii petroliere. TVA redusă la locuințe: termen prelungit până la 30 septembrie 2026 Al doilea act normativ promulgat prelungește până la 30 septembrie 2026 posibilitatea finalizării anumitor tranzacții imobiliare cu TVA de 9%, în locul cotei standard de 21%, conform informațiilor prezentate. Președintele a precizat că măsura elimină costuri suplimentare pentru cumpărătorii afectați de situația atacului cibernetic de la ANCPI. Potrivit Agerpres, facilitatea vizează și persoanele care au făcut precontracte de cumpărare a locuințelor până la 31 iulie 2025, care pot încheia procedura fără TVA majorat până la finalul lunii septembrie. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, promulgarea înseamnă intrarea în vigoare a cadrului legal care permite intervenții pe piața carburanților și prelungirea ferestrei pentru aplicarea TVA redus la anumite achiziții de locuințe. Detaliile de aplicare efectivă și calendarul măsurilor nu sunt prezentate în textul citat. [...]

Ministerul Finanțelor își leagă costurile de finanțare de verdictul Moody’s și spune că ținta nu este doar păstrarea ratingului de țară, ci îmbunătățirea perspectivei de la „negativă” la „stabilă”, potrivit Digi24 . Mesajul vine după ce Fitch a reconfirmat, săptămâna trecută, calificativul de investiții al României. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a transmis într-o postare pe Facebook că următoarea evaluare importantă este cea a agenției Moody’s, iar „miza nu este doar menținerea ratingului”, ci „recâștigarea perspectivei stabile”. În același mesaj, el indică „traiectoria politică” drept un element „decisiv” pentru perioada următoare. De ce contează perspectiva, nu doar ratingul Nazare susține că reconfirmarea calificativului de investiții de către Fitch nu ar trebui tratată ca un motiv de relaxare, ci ca o „fereastră de timp” care trebuie folosită pentru consolidare fiscală. În viziunea sa, agențiile de rating urmăresc cu „maximă atenție” două componente: stabilitatea politică , pentru credibilitatea strategiei economice și implementarea consecventă a reformelor; credibilitatea bugetară , care, spune el, se construiește „în fiecare lună” prin execuție bugetară riguroasă, respectarea angajamentelor și rezultate măsurabile. Bugetul pe 2027, pregătit din toamnă Ministrul afirmă că Ministerul Finanțelor a început deja discuțiile pentru pregătirea bugetului pe 2027, care ar urma să fie încheiat „încă din această toamnă”, pe „ipoteze realiste”, cu „priorități clare” și un „calendar predictibil”. Argumentul invocat este că agențiile de rating nu evaluează doar bugetul unui an, ci capacitatea statului de a susține o strategie fiscal-bugetară coerentă pe termen lung. În final, Nazare spune că ministerul menține „dialogul activ” cu agențiile de rating și investitorii și că obiectivul rămâne îmbunătățirea perspectivei asociate ratingului de țară, solicitând sprijin politic pentru „alinierea mesajelor” de consecvență fiscal-bugetară. [...]