Știri
Știri din categoria Agricultură

Guvernul mută costul vaccinurilor pentru variola ovină și pesta micilor rumegătoare în bugetul ANSVSA, ceea ce reduce direct cheltuiala suportată de crescători prin tarifele sanitar-veterinare, potrivit Agronet. Măsura a fost prezentată în informarea despre ședința de Guvern din 20 noiembrie, relatată de Ziua de Constanța.
Decizia vizează strict finanțarea vaccinurilor, care „ar urma să fie exclusă din tarifele acțiunilor sanitar-veterinare”. În forma publică a informațiilor despre hotărâre nu sunt detaliate separat tarifele pentru manoperă și alte servicii, în funcție de tipul exploatației. De asemenea, comunicarea disponibilă nu indică numărul actului final și nici data publicării în Monitorul Oficial.
Conform informării Guvernului citate, programul are două componente, cu arii și efective diferite:
Publicația precizează că acestea sunt efectivele vizate, nu numărul animalelor deja vaccinate.
Finanțarea vaccinurilor este prevăzută din bugetul ANSVSA, iar pentru aplicare este necesară modificarea Ordinului nr. 35/2016. În plus, Revista AGRIMEDIA relatează că hotărârea modifică și cadrul tarifelor sanitar-veterinare stabilit prin HG nr. 1.156/2013.
Pentru crescători, implicația imediată este că prețul vaccinurilor nu ar mai trebui să fie inclus în tarifele acțiunilor sanitar-veterinare, însă rămâne de văzut cum vor fi reflectate în practică costurile de manoperă și serviciile conexe, care nu sunt detaliate în informarea publică.
Hotărârea de finanțare este separată de donația europeană de 1,1 milioane de doze, acceptată în octombrie, care a fost destinată începerii campaniei; necesarul pentru întregul efectiv este mai mare.
Totodată, vaccinarea ajută la controlul bolilor, dar nu ridică automat restricțiile comerciale. În contextul unei posibile derogări europene, Achim Irimescu a menționat un prag de vaccinare, însă, potrivit sursei, aceasta rămâne la nivel de declarație, iar circulația animalelor și comerțul depind de deciziile sanitar-veterinare în vigoare.
Pentru programări și condiții locale, crescătorii sunt îndrumați să discute cu medicul veterinar și cu direcția sanitar-veterinară județeană, în condițiile în care comunicatul nu stabilește un calendar pe localități.
Recomandate

ANSVSA impune vaccinarea obligatorie și gratuită a ovinelor, cu consum fără restricții pentru lapte și carne , într-o campanie națională care este prezentată drept condiție pentru protejarea fermelor și reluarea exporturilor, potrivit AgroInfo . Președintele ANSVSA, dr. Alexandru Nicolae Bociu, a convocat o videoconferință de lucru cu toate structurile județene (DSVSA) pentru a evalua ritmul campaniei de vaccinare împotriva variolei ovine și caprine și pentru a asigura o coordonare unitară la nivel național. La discuții au participat și vicepreședinții instituției, dr. Ioan Oleleu și dr. Csutak Laszlo Nagy. Ce se schimbă pentru crescători: obligație, cost zero, fără perioadă de așteptare Mesajul transmis crescătorilor este că vaccinarea ovinelor este: obligatorie ; 100% gratuită ; cu timp de așteptare zero , ceea ce înseamnă că laptele și carnea pot fi consumate fără restricții , conform informării citate. În același mesaj, ANSVSA leagă campania de obiective economice pentru sector, menționând că imunizarea este „condiția esențială” pentru protejarea fermelor și reluarea exporturilor . „Reamintim crescătorilor de animale: Vaccinarea este 100% gratuită, obligatorie, are timp de așteptare zero (laptele și carnea pot fi consumate fără restricții) și reprezintă condiția esențială pentru protejarea fermelor și reluarea exporturilor”, a anunțat ANSVSA. Cum va fi monitorizată campania: control central și evaluări săptămânale Conducerea ANSVSA a stabilit o supraveghere centrală zilnică prin Unitatea Operațională Centrală (UOC) – structură de coordonare în situații de urgență epidemiologică. UOC va centraliza datele din teritoriu, va monitoriza stocurile și distribuția dozelor de vaccin și va menține legătura operativă cu structurile județene. Totodată, vor fi organizate videoconferințe săptămânale , în care stadiul vaccinării va fi analizat „individual, cu fiecare județ în parte”. În primele zile ale campaniei, au fost discutate dificultățile întâmpinate și au fost identificate soluții pentru evitarea blocajelor, mai arată sursa. ANSVSA mai precizează că va informa și raporta periodic Comisiei Europene evoluția și rezultatele campaniei, pentru a oferi „garanții ferme” privind rigoarea și profesionalismul serviciilor veterinare din România. [...]

Clubul Fermierilor Români cere ca România să intre cu o poziție unitară în negocierile pentru PAC 2028–2034 , mizând pe un buget agricol european „protejat” și pe păstrarea separată a finanțării pentru dezvoltare rurală, potrivit Agronet . Miza este una de reglementare și buget: rezultatul negocierilor va influența atât regulile plăților directe, cât și resursele pentru investiții în irigații, procesare și modernizare. Organizația și-a formulat solicitările într-o scrisoare adresată partidelor politice și organizațiilor profesionale, prezentată de Cotidianul Agricol. Publicația notează că sumele invocate sunt poziții de negociere, nu alocări deja aprobate. Ce buget și ce arhitectură de finanțare cere Clubul Clubul propune: un buget PAC de cel puțin 433 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene; o alocare de minimum 23 de miliarde de euro pentru România; menținerea unui pilon distinct pentru dezvoltarea rurală , cu resurse suficiente pentru investiții și infrastructură. În plus, organizația solicită finanțarea separată a programelor sectoriale (inclusiv pentru viticultură și apicultură), astfel încât acestea să nu diminueze resursele destinate plăților directe. Costuri și condiționalități: îngrășăminte, plafonare, cofinanțare Pe componenta de costuri, Clubul cere suspendarea temporară a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră pentru îngrășăminte, argumentând că acesta pune presiune pe costurile fermelor. În ceea ce privește plafonarea și reducerea progresivă a plăților, organizația susține că statele membre ar trebui să aibă flexibilitate . Totodată, solicită evitarea unei cofinanțări naționale obligatorii de minimum 30% pentru intervențiile din afara plăților directe, invocând diferențele dintre bugetele naționale. Unde sunt negocierile și ce urmează Separat de scrisoarea Clubului, Comisia pentru bugete a Parlamentului European a susținut un raport care cere 433,01 miliarde de euro pentru agricultură, însă aceasta este doar o etapă parlamentară și nu fixează suma finală și nici alocarea pentru România. Agronet mai arată că dezvoltarea rurală este și subiectul unor dezbateri privind accesul cooperativelor la viitoarele fonduri, iar finanțarea efectivă va depinde de acordul european, de regulile adoptate și de prioritățile naționale. În acest context, scrisoarea Clubului nu schimbă schemele APIA sau sesiunile AFIR aflate în derulare. [...]

România rămâne importator net de brânză în UE , cumpărând în primele șapte luni ale anului peste 71.100 de tone din statele membre, de 4,1 ori mai mult decât a livrat în interiorul Uniunii (17.306 tone), potrivit unei analize din Economica bazate pe date ale Comisiei Europene . Diferența indică o dependență structurală de importuri, chiar dacă exporturile au accelerat. Exporturile României către UE au crescut cu 19% față de anul trecut, ceea ce plasează România pe locul trei în Uniune la ritmul de creștere, după Croația (+36%, până la 3.800 de tone) și Irlanda (+34%, până la 125.900 de tone). În același timp, importurile au avansat cu 3%, menținând dezechilibrul dintre intrări și ieșiri. Unde ajunge brânza românească și de unde vine cea importată În 2025, principalele destinații ale exporturilor românești de brânză în UE au fost Grecia, Italia și Bulgaria. Aceste trei piețe au cumulat 68,90% din volumul total exportat de România către statele membre, iar Grecia a absorbit 34,4% din cantitate. Pe partea de import, Germania, Polonia și Italia au fost principalii furnizori, asigurând împreună 75,6% din volumul brânzei aduse în România din UE. Context european și producția internă La nivelul UE, cei mai mari exportatori sunt Germania, Țările de Jos și Franța, iar principalii importatori sunt Germania, Italia și Țările de Jos. În plan intern, România a produs în 2025 un volum de 117.444 de tone de brânză, cu 7.492 de tone mai mult decât în anul anterior, ceea ce înseamnă un avans de 6,8%. Chiar și cu această creștere a producției și cu exporturi în urcare, datele arată că piața locală continuă să fie alimentată masiv din importuri. [...]

Parlamentul European a făcut un pas procedural pentru un buget agricol de 433 miliarde euro în 2028–2034 , dar suma rămâne în joc în negocierile care urmează, potrivit Economedia . Europarlamentarul PSD Victor Negrescu spune că raportul său privind finanțarea viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) a fost aprobat în comisiile de specialitate ale Parlamentului European. Raportul a fost adoptat în Comisia pentru bugete cu 21 de voturi pentru, 2 împotrivă și 7 abțineri, conform mesajului publicat de Negrescu pe Facebook. Acesta susține că a obținut sprijinul principalelor grupuri politice proeuropene pentru o finanțare „mai consistentă și mai echitabilă” a agriculturii. Ce înseamnă, pe scurt, propunerea de buget Negrescu afirmă că raportul prevede o alocare de 433 miliarde de euro (aprox. 2.165 miliarde lei) pentru agricultură în perioada 2028–2034, cu 140 miliarde de euro (aprox. 700 miliarde lei) peste propunerea Comisiei Europene. În același pachet, el indică: 20 miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei) pentru sprijinul fermierilor; peste 106 miliarde de euro (aprox. 530 miliarde lei) pentru dezvoltare rurală. Europarlamentarul a prezentat prevederile și fermierilor români la un eveniment organizat cu ocazia a 25 de ani de activitate a Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Miza pentru România: subvenții și protejarea fondurilor Printre elementele menționate de Negrescu în raport se află: continuarea convergenței plăților directe între statele membre, pentru „subvenții mai echitabile” pentru fermierii români; fonduri distincte și protejate pentru agricultură, care „să nu poată fi redirecționate către alte priorități”; sprijin pentru fermele mici, mijlocii și familiale, pentru tinerii agricultori și pentru fermierii de la frontiera estică a UE. Ce urmează: negocieri și risc de tăieri Negrescu avertizează că negocierile nu sunt încheiate, iar dezbaterile continuă în zilele următoare. El spune că există propuneri de reducere a bugetului cu 141 miliarde de euro (aprox. 705 miliarde lei). „Nu putem cere Europei să facă mai mult cu mai puțini bani, iar agricultura nu trebuie să plătească prețul acestor reduceri”, a declarat Negrescu. [...]

Aproape 40 de noi focare de PPA la mistreți într-o săptămână ridică presiunea sanitar-veterinară în Polonia , într-un moment în care migrația sezonieră a animalelor sălbatice poate accelera răspândirea bolii, potrivit Agrointel . Conform datelor Inspectoratului Veterinar Șef , cazurile au fost raportate săptămâna trecută în șase voievodate. Publicația notează că este dificil să se tragă concluzii dintr-un singur interval săptămânal, însă numărul focarelor este „probabil” să crească pe fondul intensificării sezoniere a presiunii bolilor în populația de mistreți. Un factor invocat pentru această evoluție este migrația mai accentuată a mistreților asociată sezonului de reproducere, care favorizează transmiterea virusului, potrivit Farmer.pl, citat de Agrointel. Cum arată bilanțul pe 2026 și diferențele față de anul trecut În total, în acest an au fost confirmate în Polonia 1.877 de focare de PPA la mistreți. Nivelul este cu peste 1.000 mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor prezentate. Distribuția geografică s-a modificat ușor față de acum 12 luni, cu câteva schimbări punctuale menționate în material: mai puține focare confirmate în Voievodatul Pomerania; absența cazurilor în regiunea Opole; presiune scăzută în voievodatele Lubusz și Polonia Mare; creștere a numărului de focare în Voievodatul Cuiavia-Pomerania; apariția bolii în județul Piotrków (Voievodatul Łódź) și în județele Przemyśl și Rzeszów (regiunea Podkarpacie). Impactul asupra fermelor: 10 focare la porci domestici Pe lângă cazurile la mistreți, în 2026 au fost confirmate și 10 focare de PPA în efectivele de porci din ferme, în voievodatele Cuiavia-Pomerania, Lublin, Podlaskie, Pomerania și Pomerania de Vest. Pentru sectorul zootehnic, evoluția la fauna sălbatică rămâne un indicator operațional important: un număr mai mare de cazuri la mistreți poate însemna risc sporit de introducere a virusului în exploatații, ceea ce pune presiune pe măsurile de biosecuritate și pe controlul sanitar-veterinar. [...]

Un focar de Bluetongue într-o fermă de 604 bovine din Sibiu blochează mișcarea animalelor și impune restricții de transport , cu impact direct asupra operațiunilor și livrărilor din zonă, potrivit Agrointel . Planul de măsuri a fost aprobat vineri, 20 noiembrie 2026, de Centrul Local de Combatere a Bolilor Sibiu, în cadrul Unității Locale de Decizie conduse de prefectul județului Sibiu, Gheorghe Florian Giubega. Boala a fost confirmată prin test de laborator Real Time PCR, serotip 3. Din 604 bovine examinate, buletinul de analiză emis de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București indică 20 de animale pozitive, după o solicitare de retestare formulată de operatorul economic. Restricții operaționale în fermă și condiții pentru transport Întregul efectiv a fost plasat sub supraveghere sanitar-veterinară. Conform informațiilor preluate de publicație, animalele nu prezentau semne clinice de boală între momentul recoltării probelor și întocmirea planului de măsuri (atribuit de Agrointel site-ului sibiu100.ro). Principalele măsuri dispuse de autorități includ: interzicerea intrării și ieșirii animalelor din exploatație; restricționarea circulației persoanelor, vehiculelor și produselor care ar putea răspândi virusul; investigații epidemiologice pentru identificarea sursei infectării; curățarea și dezinsecția adăposturilor; aplicarea tratamentelor cu insecticide sau insectifuge pentru animale; monitorizarea permanentă a stării de sănătate și raportarea imediată a modificărilor. Transportul rumegătoarelor din alte exploatații (neinfectate sau nesuspecte epidemiologic) este permis doar dacă animalele nu au simptome de Bluetongue și sunt însoțite de documentele sanitar-veterinare prevăzute de lege. Când ar putea fi declarat stins focarul Conform planului aprobat, focarul ar putea fi declarat stins după 60 de zile de la confirmarea bolii, în jurul datei de 12 ianuarie 2027, dacă examinarea întregului efectiv nu evidențiază semne clinice. Termenul poate fi redus la 30 de zile dacă întregul efectiv eligibil este vaccinat împotriva serotipului 3. Pe durata aplicării măsurilor, autoritățile au în vedere și controale în trafic pentru verificarea respectării restricțiilor și limitarea riscului de răspândire către alte exploatații din județul Sibiu. [...]