Știri
Știri din categoria Agricultură

Ploile recente au îmbunătățit răsărirea culturilor de toamnă în sud, dar vestul și centrul rămân cu deficit de apă, iar această diferență regională complică planificarea lucrărilor și evaluarea riscurilor înainte de iarnă, potrivit Agronet, care citează date și observații ale Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).
Daniel Alexandru, șeful agrometeorologiei din cadrul ANM, a declarat pentru Radio România Antena Satelor că, în sudul țării și în Dobrogea, precipitațiile din ultimele două săptămâni au venit într-un moment favorabil pentru grâu, orz și rapiță, sprijinind germinarea și răsărirea. Pe alocuri, cantitățile cumulate au ajuns la 150–200 litri/metru pătrat, însă valorile sunt locale și nu reprezintă o medie la nivel de regiune.
Evaluarea ANM indică o îmbunătățire regională a condițiilor pentru culturile deja semănate, fără a putea descrie starea fiecărei ferme sau a fiecărei sole. În context, Agronet amintește că în octombrie a relatat despre sole de rapiță din Dolj cu răsărire neuniformă, pe fondul lipsei ploilor, iar situația de acum sugerează o ameliorare, cel puțin în zonele unde precipitațiile au fost consistente.
În vestul și centrul României, umiditatea solului este în continuare insuficientă după o perioadă cu precipitații reduse și temperaturi ridicate, potrivit specialistului ANM. Acesta și-a exprimat speranța că ploile viitoare vor aduce apă și în aceste zone, fără a avansa garanții privind cantități sau localități.
Pentru fermieri, miza este practică: diferențele de la o zonă la alta și chiar de la o parcelă la alta influențează direct evaluarea răsăririi și a dezvoltării plantelor înainte de intrarea în iarnă, iar o ploaie favorabilă într-un areal nu înseamnă automat refacerea uniformă a rezervei de apă.
În zonele cu precipitații abundente, intrarea imediată pe teren poate fi dificilă, iar verificarea stării solului înainte de lucrări poate preveni intervențiile pe teren saturat. Agronet trimite și la un material propriu despre apa rămasă pe semănături, unde sunt indicate drept repere durata băltirii, structura solului și starea rădăcinilor, cu mențiunea că simptomele din câmp trebuie interpretate în context, deoarece pot avea și alte cauze.
Recomandate

Producția de carne de pasăre din România a urcat cu 13,4% în primele opt luni din 2026 , un ritm de aproape trei ori peste media UE, ceea ce poate schimba echilibrul de ofertă pe piața internă și poziționarea producătorilor locali în lanțul de aprovizionare, potrivit Agronet , pe baza tabloului de piață al Comisiei Europene . Datele Comisiei Europene (Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală), actualizate la 11 noiembrie, compară volumele produse în ianuarie–august 2026 cu aceeași perioadă din 2025. La nivelul Uniunii Europene, creșterea producției a fost de 4,6% în același interval, sub dinamica raportată pentru România. Producție în creștere, preț european în scădere Pe lângă indicatorul de volum, tabloul de piață include și o cotație săptămânală la nivel european: în săptămâna 45 din 2026, prețul mediu UE pentru pui de carne (greutate carcasă) a fost de 283,64 euro/100 kg (aprox. 1.418 lei/100 kg). Comisia indică pentru această cotație o scădere de 1,9% față de aceeași săptămână a anului precedent. Publicația atrage însă atenția că cei doi indicatori nu sunt direct comparabili: perioada și produsul diferă, iar cotația europeană săptămânală nu este echivalentă cu prețurile încasate de fermele din România. Cu alte cuvinte, creșterea producției nu poate fi citită automat ca efect al unei evoluții de preț. Ce nu spun datele: marje, costuri și cerere Indicatorul Comisiei surprinde doar evoluția volumelor, nu și profitabilitatea. Pentru fermieri și procesatori, un volum mai mare trebuie pus în contextul costurilor (furaje, energie, procesare), al condițiilor contractuale și al cererii, notează Agronet. Datele nu arată marjele și nu demonstrează că prețurile plătite producătorilor români au urmat aceeași dinamică precum media europeană. Investiții și concurență: efectul depinde de livrările reale Creșterea volumului total include forme diferite de producție. În segmentul ecologic, Agronet amintește investiția anunțată de 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei) pentru ferma BIO Carmistin de la Săhăteni, a treia unitate de acest tip a grupului, dar precizează că este vorba despre un segment cu cerințe specifice și că nu poate explica, singură, evoluția întregii producții naționale. Pe partea de concurență, piața europeană este influențată și de furnizori din afara UE. Publicația dă ca exemplu reluarea autorizării pentru exporturile argentiniene de carne de pasăre , cu livrări posibile din august 2026, subliniind că impactul depinde de cantitățile efectiv comercializate, de tipurile de produse și de cererea procesatorilor și comercianților. În continuare, relevanța pentru piață va fi dată de menținerea ritmului de creștere în restul anului și de comparații pe perioade similare, care pot confirma dacă avansul din ianuarie–august se consolidează sau se temperează. [...]

Creșterea cu 3% a colectării laptelui în UE în ianuarie–august 2026 ridică presiunea pe piață, iar veniturile fermelor rămân dependente de preț și costuri , nu doar de volum, potrivit datelor sintetizate de Agronet pe baza tabloului pieței lactatelor al Comisiei Europene (actualizat la 11 noiembrie). În primele opt luni din 2026, față de aceeași perioadă din 2025, avansul nu s-a văzut doar în laptele colectat, ci și în principalele produse rezultate din procesare, ceea ce indică o ofertă mai mare pe lanțul lactatelor. Oferta urcă și în procesare, nu doar la laptele colectat Datele pentru ianuarie–august 2026 arată următoarele evoluții la nivelul UE: lapte de vacă colectat: +3,0% unt produs: +7,7% lapte praf degresat produs: +9,0% brânzeturi produse: +3,6% Publicația notează că aceste cifre descriu o perioadă încheiată în august și nu reprezintă, prin ele însele, rezultatul pentru întregul an. Prețul mediu european: reper util, dar nu echivalent cu încasarea din fermă Pentru septembrie 2026, tabloul Comisiei Europene indică un preț mediu al laptelui crud în UE de 44,6 euro/100 kg , cu 3,8% peste media din august. Este însă o medie europeană lunară, care nu reflectă automat prețul din România și nici condițiile fiecărui contract. Mesajul central pentru fermieri și procesatori este că un volum mai mare livrat nu garantează o marjă mai bună: încasarea efectivă depinde de clauzele comerciale (inclusiv calitate și cantitate), iar profitabilitatea este influențată direct de costuri precum furajele și energia. În paralel, procesatorii au propriile presiuni de cost (energie, transport, ambalare), iar absorbția producției suplimentare depinde de cererea pentru unt, brânzeturi și lapte praf. În acest context, evaluarea pe fermă rămâne una „de contabilitate”: cantitatea livrată, prețul din contract și costurile proprii, urmărite pe aceeași perioadă. Pentru concluzia anuală, vor conta și evoluțiile din ultimele luni ale lui 2026. [...]

Vântul și ceața pot întârzia lucrările de dimineață în Moldova și la munte , unde sunt semnalate avertizări active, în timp ce în restul țării fereastra până la prânz rămâne în general utilizabilă pentru transport și intrarea în câmp, cu verificări locale ale solului, potrivit Agronet . Pentru fermieri, miza imediată este una operațională: vântul, vizibilitatea redusă și umezeala de la suprafața solului pot schimba rapid decizia de a intra cu utilajele pe parcelă, mai ales în zonele cu ceață și avertizări. Agronet recomandă ca lucrările în câmp să înceapă doar după verificarea portanței (capacitatea solului de a susține utilaje fără a se tasa) și a accesului, iar tratamentele să fie amânate în cele mai multe regiuni. Ce se poate face până la prânz și unde apar blocaje În majoritatea regiunilor, transportul este considerat posibil, cu atenție la vânt și la vizibilitatea locală acolo unde este semnalată ceață. Irigarea „nu este presantă” în această fereastră, iar tratamentele sunt, în general, de evitat. Zonele cu risc mai ridicat pentru lucrările de dimineață sunt: Moldova : vânt, ceață și avertizare activă ; tratamente doar în „ferestre foarte scurte”, condiționate de vânt și umezeală. Zona montană : risc ridicat prin vânt și ceață, cu avertizare activă ; necesare verificări de acces și vizibilitate înainte de lucru. Dobrogea și Muntenia : apar, de asemenea, avertizări active pentru vânt puternic și ceață de urmărit, ceea ce poate limita lucrările sensibile și deplasările în primele ore. În Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania, intervalul este descris ca preponderent uscat, dar cu „vânt puternic de urmărit”, ceea ce împinge decizia spre lucrări mecanizate și logistică, nu spre tratamente. Lucrări care pot fi planificate, cu condiții Agronet indică drept activități care pot fi organizate (acolo unde accesul permite) recoltarea de toamnă și transportul pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă , cu prudență sporită în Moldova, Dobrogea, Muntenia și la munte. Pentru pregătirea terenului și semănatul de toamnă , decizia rămâne dependentă de verificarea umidității și a portanței, deoarece cerul senin nu exclude umezeala la suprafață în orele timpurii. În livezi și vie , lucrările după recoltare sunt recomandate în ferestrele uscate, evitând operațiunile expuse vântului sau pe vegetație umedă. La ce să fie atenți fermierii în următoarele ore Până la buletinul de la prânz, recomandările-cheie sunt: urmărirea evoluției vântului înaintea tratamentelor și adaptarea transportului la vizibilitatea locală; verificarea ceții, a rouăi și a portanței solului înainte de intrarea utilajelor; reevaluarea ferestrelor de lucru după încălzirea dimineții, fără a presupune că o parcelă este practicabilă doar pe baza condițiilor regionale. [...]

Guvernul mută costul vaccinurilor pentru variola ovină și pesta micilor rumegătoare în bugetul ANSVSA , ceea ce reduce direct cheltuiala suportată de crescători prin tarifele sanitar-veterinare, potrivit Agronet . Măsura a fost prezentată în informarea despre ședința de Guvern din 20 noiembrie, relatată de Ziua de Constanța. Decizia vizează strict finanțarea vaccinurilor, care „ar urma să fie exclusă din tarifele acțiunilor sanitar-veterinare”. În forma publică a informațiilor despre hotărâre nu sunt detaliate separat tarifele pentru manoperă și alte servicii, în funcție de tipul exploatației. De asemenea, comunicarea disponibilă nu indică numărul actului final și nici data publicării în Monitorul Oficial. Ce efective intră în program Conform informării Guvernului citate, programul are două componente, cu arii și efective diferite: Variola ovină și caprină : vizează 11.671.675 de animale la nivel național. Pesta micilor rumegătoare : vizează 856.103 ovine și caprine din județele Tulcea și Constanța . Publicația precizează că acestea sunt efectivele vizate , nu numărul animalelor deja vaccinate. Ce se schimbă în reglementări și ce rămâne neclar Finanțarea vaccinurilor este prevăzută din bugetul ANSVSA, iar pentru aplicare este necesară modificarea Ordinului nr. 35/2016 . În plus, Revista AGRIMEDIA relatează că hotărârea modifică și cadrul tarifelor sanitar-veterinare stabilit prin HG nr. 1.156/2013 . Pentru crescători, implicația imediată este că prețul vaccinurilor nu ar mai trebui să fie inclus în tarifele acțiunilor sanitar-veterinare , însă rămâne de văzut cum vor fi reflectate în practică costurile de manoperă și serviciile conexe, care nu sunt detaliate în informarea publică. Legătura cu dozele europene și cu restricțiile comerciale Hotărârea de finanțare este separată de donația europeană de 1,1 milioane de doze , acceptată în octombrie, care a fost destinată începerii campaniei; necesarul pentru întregul efectiv este mai mare. Totodată, vaccinarea ajută la controlul bolilor, dar nu ridică automat restricțiile comerciale . În contextul unei posibile derogări europene, Achim Irimescu a menționat un prag de vaccinare, însă, potrivit sursei, aceasta rămâne la nivel de declarație, iar circulația animalelor și comerțul depind de deciziile sanitar-veterinare în vigoare. Pentru programări și condiții locale, crescătorii sunt îndrumați să discute cu medicul veterinar și cu direcția sanitar-veterinară județeană, în condițiile în care comunicatul nu stabilește un calendar pe localități. [...]

Clubul Fermierilor Români cere ca România să intre cu o poziție unitară în negocierile pentru PAC 2028–2034 , mizând pe un buget agricol european „protejat” și pe păstrarea separată a finanțării pentru dezvoltare rurală, potrivit Agronet . Miza este una de reglementare și buget: rezultatul negocierilor va influența atât regulile plăților directe, cât și resursele pentru investiții în irigații, procesare și modernizare. Organizația și-a formulat solicitările într-o scrisoare adresată partidelor politice și organizațiilor profesionale, prezentată de Cotidianul Agricol. Publicația notează că sumele invocate sunt poziții de negociere, nu alocări deja aprobate. Ce buget și ce arhitectură de finanțare cere Clubul Clubul propune: un buget PAC de cel puțin 433 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene; o alocare de minimum 23 de miliarde de euro pentru România; menținerea unui pilon distinct pentru dezvoltarea rurală , cu resurse suficiente pentru investiții și infrastructură. În plus, organizația solicită finanțarea separată a programelor sectoriale (inclusiv pentru viticultură și apicultură), astfel încât acestea să nu diminueze resursele destinate plăților directe. Costuri și condiționalități: îngrășăminte, plafonare, cofinanțare Pe componenta de costuri, Clubul cere suspendarea temporară a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră pentru îngrășăminte, argumentând că acesta pune presiune pe costurile fermelor. În ceea ce privește plafonarea și reducerea progresivă a plăților, organizația susține că statele membre ar trebui să aibă flexibilitate . Totodată, solicită evitarea unei cofinanțări naționale obligatorii de minimum 30% pentru intervențiile din afara plăților directe, invocând diferențele dintre bugetele naționale. Unde sunt negocierile și ce urmează Separat de scrisoarea Clubului, Comisia pentru bugete a Parlamentului European a susținut un raport care cere 433,01 miliarde de euro pentru agricultură, însă aceasta este doar o etapă parlamentară și nu fixează suma finală și nici alocarea pentru România. Agronet mai arată că dezvoltarea rurală este și subiectul unor dezbateri privind accesul cooperativelor la viitoarele fonduri, iar finanțarea efectivă va depinde de acordul european, de regulile adoptate și de prioritățile naționale. În acest context, scrisoarea Clubului nu schimbă schemele APIA sau sesiunile AFIR aflate în derulare. [...]

România rămâne importator net de brânză în UE , cumpărând în primele șapte luni ale anului peste 71.100 de tone din statele membre, de 4,1 ori mai mult decât a livrat în interiorul Uniunii (17.306 tone), potrivit unei analize din Economica bazate pe date ale Comisiei Europene . Diferența indică o dependență structurală de importuri, chiar dacă exporturile au accelerat. Exporturile României către UE au crescut cu 19% față de anul trecut, ceea ce plasează România pe locul trei în Uniune la ritmul de creștere, după Croația (+36%, până la 3.800 de tone) și Irlanda (+34%, până la 125.900 de tone). În același timp, importurile au avansat cu 3%, menținând dezechilibrul dintre intrări și ieșiri. Unde ajunge brânza românească și de unde vine cea importată În 2025, principalele destinații ale exporturilor românești de brânză în UE au fost Grecia, Italia și Bulgaria. Aceste trei piețe au cumulat 68,90% din volumul total exportat de România către statele membre, iar Grecia a absorbit 34,4% din cantitate. Pe partea de import, Germania, Polonia și Italia au fost principalii furnizori, asigurând împreună 75,6% din volumul brânzei aduse în România din UE. Context european și producția internă La nivelul UE, cei mai mari exportatori sunt Germania, Țările de Jos și Franța, iar principalii importatori sunt Germania, Italia și Țările de Jos. În plan intern, România a produs în 2025 un volum de 117.444 de tone de brânză, cu 7.492 de tone mai mult decât în anul anterior, ceea ce înseamnă un avans de 6,8%. Chiar și cu această creștere a producției și cu exporturi în urcare, datele arată că piața locală continuă să fie alimentată masiv din importuri. [...]