Scumpirea îngrășămintelor azotoase, de la 500 la 800 euro/tonă (aprox. 2.500–4.000 lei), este pusă de eurodeputatul Daniel Buda pe seama CBAM, mecanismul UE care taxează la frontieră emisiile de carbon pentru anumite importuri, inclusiv fertilizanți, potrivit Agrointel. Politicianul spune că a cerut oficial Comisiei Europene renunțarea la această taxă, argumentând că ea se transferă direct în costurile fermierilor.

Într-o postare din 23 aprilie, Daniel Buda afirmă că CBAM, deși gândit ca instrument de protecție a mediului, „în practică” se reflectă în prețurile plătite de fermierii europeni pentru inputuri (resurse folosite în producție, precum îngrășămintele). El susține că îngrășămintele pot ajunge până la 30% din costurile totale ale unei ferme.

Ce impact economic invocă eurodeputatul

Buda indică două efecte principale asupra costurilor din agricultură:

• o creștere rapidă a prețurilor la îngrășămintele azotoase, „în doar câteva luni”, de la 500 la 800 de euro pe tonă;
• o scumpire suplimentară „în medie” de aproximativ 15% pentru îngrășămintele importate, asociată cu CBAM.

În mesajul său, eurodeputatul leagă aceste majorări de presiunea pe profitabilitatea fermelor, prin costuri mai mari și riscuri crescute.

Miza de reglementare: cererea de eliminare a CBAM

Eurodeputatul afirmă că a transmis Comisiei Europene o solicitare „clară” de renunțare la CBAM pentru importurile de fertilizanți. Argumentul central este de competitivitate: fermierii din UE ar ajunge să producă mai scump decât competitorii din afara Uniunii, din cauza costurilor mai mari la îngrășăminte.

Buda avertizează, în același mesaj, asupra riscului de falimente în agricultură și asupra unor „probleme serioase” pentru securitatea alimentară, dacă nu se intervine rapid.

Ce urmează

Materialul nu include un răspuns al Comisiei Europene și nici un calendar privind o eventuală modificare a CBAM. În acest moment, informația se bazează pe solicitarea anunțată public de eurodeputat și pe efectele de preț pe care acesta le atribuie mecanismului.