Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii români vând laptele în pierdere, pe fondul ieftinirii la poarta fermei și al importurilor mari, în timp ce prețurile la raft rămân ridicate, potrivit unei analize publicate de Economica.
În luna mai, prețul mediu al laptelui materie primă în România a coborât pentru prima dată din ianuarie 2024 sub 40 de euro/100 kg, ajungând la 39,01 euro/100 kg (aprox. 1,6 lei/litru), cu 5,2% sub luna anterioară și cu 10,5% sub nivelul din perioada similară a anului trecut, arată datele Comisiei Europene analizate în material. În UE, media este de 42,5 euro/100 kg, cu 19,3% sub anul trecut.
Problema, pentru ferme, este că prețul de vânzare a ajuns sub costul de producție. Asociația Crescătorilor de Vaci HolsteinRo spune că fermierii ajung să piardă până la 1 leu la fiecare litru vândut, în condițiile în care „niciun fermier nu poate produce sub doi lei litrul”, iar costurile uzuale sunt de 2–2,4 lei/litru. În același timp, prețurile spot sunt menționate la 0,7–1,9 lei/litru, iar cele din contracte la 1,5–1,9 lei/litru.
Pe lângă trendul european descendent, HolsteinRo indică drept factor major importurile ieftine, în special din Ungaria, estimate la aproximativ 200.000 de tone. Asociația mai susține că fermierii români, în majoritate mici, au o putere redusă de negociere în relația cu procesatorii, iar consumul nu este stimulat de retail prin reduceri de preț.
„Toată lumea clamează că avem o reducere a consumului de 17 spre 20% în ultimele 6 luni, dar se păstrează prețurile foarte ridicate la raft.”
Datele Institutului Național de Statistică (INS), citate în analiză, arată că în primul trimestru România a importat peste 84.000 de tone de lapte și smântână neconcentrate (fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori), în valoare de 47 milioane euro (aprox. 235 milioane lei), și a exportat de aproape șapte ori mai puțin în volum.
Față de perioada similară din 2025, cantitățile importate au fost cu 39,4% mai mari, iar valorile cu 7,5% mai mari, pe fondul scăderii prețurilor. Din Ungaria au venit circa 67.000 de tone, livrări în creștere cu 35% față de anul trecut; valoarea importurilor din această țară a fost de 30,5 milioane euro (aprox. 153 milioane lei), față de 29,3 milioane euro (aprox. 147 milioane lei) anul trecut.
Ministrul interimar al Agriculturii, Barna Tanczos, afirmă că a trimis o scrisoare comisarului european pentru a semnala „criza pe piața laptelui” și pentru a cere mobilizarea rezervei agricole, însă susține că România are dificultăți în a explica situația la Bruxelles pe baza unor date statistice corecte, din cauza unei transmiteri „deficitare”.
În același context, ministrul a indicat scăderi ale prețului la poarta fermei (ianuarie față de ianuarie 2025: -8,5%; februarie: -5,6%; martie: -10%; aprilie: -10%) și a anunțat verificări privind modul de colectare și introducere a datelor în Observatorul Laptelui, inclusiv prin corelarea raportărilor cu facturile.
Recomandate
Salariul mediu net din agricultură a rămas cu 1.231 lei sub media națională în iunie 2026, un decalaj care continuă să apese pe capacitatea sectorului de a atrage și păstra forță de muncă, potrivit Agronet , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) prezentate de Agrointeligența . În iunie 2026, câștigul salarial mediu net pentru categoria statistică „agricultură, silvicultură și pescuit” a fost de 4.503 lei, față de 5.734 lei la nivelul întregii economii. Asta înseamnă că un salariat din sector câștigă, în medie, circa 78,5% din salariul net mediu național. Decalajul crește în lei, deși sectorul a recuperat ușor procentual Datele comparate pe termen lung arată o evoluție mixtă: agricultura a crescut ceva mai repede procentual decât media economiei între 2017 și 2026, dar diferența nominală (în lei) s-a mărit. În iunie 2017, salariul net mediu în agricultură era 1.816 lei, iar media națională 2.380 lei (diferență: 564 lei). În iunie 2026, agricultura a ajuns la 4.503 lei, iar media națională la 5.734 lei (diferență: 1.231 lei). Raportul s-a îmbunătățit de la aproximativ 76,3% (2017) la 78,5% (2026), însă distanța în lei a urcat cu 667 lei pe lună. Creștere anuală modestă: +87 lei față de iunie 2025 Față de iunie 2025, când câștigul net mediu în sector era 4.416 lei, creșterea a fost de 87 lei, echivalentul a aproximativ 2%. Agronet precizează că datele se referă la categoria „agricultură, silvicultură și pescuit”, nu exclusiv la angajații din ferme. Publicația mai notează că aceste creșteri sunt nominale, iar comparația sumelor nu reflectă automat evoluția puterii de cumpărare, deoarece în interval s-au modificat și prețurile bunurilor și serviciilor. Aproximativ 120.000 de salariați în sector, în creștere lentă Sectorul avea aproximativ 120.000 de salariați în iunie 2026, față de circa 113.700 în iunie 2017, adică un plus de aproximativ 6.300 persoane (în jur de 5,5%) în nouă ani. Ritmul de creștere a numărului de salariați este, astfel, mult mai lent decât cel al salariului nominal. Agronet subliniază că această cifră nu trebuie confundată cu numărul total al persoanelor care lucrează în agricultură: statisticile salariale nu includ automat fermierii din propria exploatație, membrii gospodăriilor agricole sau alte persoane active fără statut de salariat. [...]
România a livrat 51,2% din exporturile extra-UE de grâu ale Uniunii în primele zece săptămâni ale sezonului 2026/2027, pe fondul unei accelerări rapide a fluxurilor după recoltare, potrivit Agronet . Miza economică este dublă: o parte din presiunea unei oferte interne foarte mari se mută în logistică (depozitare și transport), iar ritmul exporturilor poate influența formarea prețurilor în piața internă. Datele vamale ale Comisiei Europene indică faptul că, între 1 iulie și 6 septembrie 2026, România a exportat către țări din afara UE 2.520.751 de tone de grâu comun. În același interval, exporturile totale ale UE către piețe terțe au fost de 4.919.457 de tone, ceea ce plasează România la o pondere de aproximativ 51,2% din total. În clasamentul volumelor raportate de statele membre, următoarele poziții sunt la distanță: Lituania (circa 851.000 de tone), Bulgaria (427.000 de tone), Polonia (383.000 de tone) și Germania (aproximativ 354.000 de tone), conform acelorași date. Ritmul exporturilor: de la zeci de mii la peste 2,5 milioane de tone Accelerarea este vizibilă și față de începutul campaniei comerciale: până la 26 iulie, România exportase doar 53.834 de tone de grâu comun către țări din afara UE, iar ulterior, în aproximativ șase săptămâni, volumul a urcat la peste 2,52 milioane de tone. Explicația avansată în material este formarea și încărcarea rapidă a loturilor comerciale după finalizarea recoltării. Prețul de referință în Portul Constanța a urcat la 223 euro/tonă Ritmul ridicat al exporturilor a coincis cu o creștere a cotației oficiale de referință pentru grâul de panificație FOB Constanța la 223 euro/tonă (aprox. 1.115 lei/tonă), pentru săptămâna 31 august–6 septembrie 2026, potrivit datelor Comisiei Europene din Agri-food Data Portal. În săptămâna anterioară, reperul era 208,92 euro/tonă (aprox. 1.045 lei/tonă), ceea ce înseamnă un plus de 14,08 euro/tonă (aprox. 70 lei/tonă), respectiv circa 6,7% într-o săptămână. Publicația precizează că sunt cotații săptămânale oficiale de referință, nu oferte ferme garantate fermierilor. Cât din surplus ar fi fost deja valorificat În material este citată și o estimare a lui Cezar Gheorghe, făcută pentru AGRO TV, potrivit căreia exporturile totale ar fi depășit deja 3 milioane de tone, iar surplusul exportabil al României în acest sezon ar fi de aproximativ 9 milioane de tone, la o recoltă estimată de circa 13,4 milioane de tone. Agronet notează că sistemul european de supraveghere vamală nu include comerțul dintre statele membre, astfel că datele oficiale pentru extra-UE nu contrazic o estimare mai mare care ar include și livrările intracomunitare. Raportat strict la surplusul exportabil estimat (9 milioane de tone), exporturile extra-UE consemnate oficial până la 6 septembrie (2.520.751 de tone) ar reprezenta aproximativ 28% din cantitatea disponibilă pentru export. Dacă se confirmă și pragul de peste 3 milioane de tone la total exporturi, ar rezulta că aproape o treime din surplus ar fi fost deja contractată sau livrată. În perioada următoare, rămâne de văzut dacă ritmul exporturilor se menține și dacă cererea externă continuă să susțină cotațiile într-un sezon cu disponibilitate ridicată de grâu pentru comercializare. [...]
Fermierii cer un mecanism rapid de sprijin la îngrășăminte, avertizând că fără bani înainte de fertilizare producția va scădea , pe fondul prețurilor ridicate la inputuri și al costurilor de finanțare, potrivit Economica , care citează un comunicat al Forumului APPR. Forumul APPR spune că fermierii din România sunt presați simultan de scumpirea îngrășămintelor, finanțarea mai scumpă, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile și efectele cumulate ale secetei și recoltelor slabe din ultimii ani. În acest context, organizația solicită autorităților sprijin financiar dedicat achiziției de îngrășăminte. Miza: decizii tehnologice luate acum, efecte în campania 2026–2027 Potrivit Forumului APPR, fermierii iau deja decizii privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026–2027. Fără un calendar clar și o măsură „aplicabilă imediat”, „numeroase exploatații” ar urma să fie obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achiziții esențiale. Organizația avertizează că impactul nu se oprește la nivelul cash-flow-ului din ferme: subfertilizarea ar însemna diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară. Ce solicită fermierii și ce fonduri invocă Forumul APPR afirmă că a transmis încă din iulie propuneri ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole, semnalând o „nouă criză a îngrășămintelor” pe fondul tensiunilor geopolitice, perturbării lanțurilor de aprovizionare și creșterii costurilor de producție. În centrul cererii este alocarea europeană de 29.977.500 euro (aprox. 149,9 milioane lei) destinată României, pe care fermierii vor să o vadă transformată „rapid” într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil, completat cu o contribuție din bugetul național. Concret, fermierii cer: instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte; criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme; includerea achizițiilor deja efectuate; simplificarea procedurilor administrative; plăți făcute înaintea principalelor perioade de fertilizare. Forumul APPR invocă și faptul că alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri de sprijin, iar în România ar fi nevoie „fără întârziere” de un mecanism „clar și eficient”. În lipsa unei intervenții la timp, organizația susține că fondurile riscă fie să fie dispersate într-un mecanism cu impact economic marginal, fie să ajungă prea târziu pentru a mai influența deciziile din ferme. [...]
Debitul Dunării rămâne la început de septembrie mult sub normal, cu efect direct asupra disponibilului de apă pentru agricultură , în condițiile în care fluviul este prognozat să revină la circa 1.500 mc/s la intrarea în România, potrivit Adevărul , care citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) . La Baziaș , punctul de intrare a Dunării în țară, debitul ar urma să crească ușor în primele două zile ale intervalului prognozat, până la aproximativ 1.600 mc/s. După o zi relativ staționară, INHGA estimează o nouă scădere, până la circa 1.500 mc/s în jurul datei de 4 septembrie. De ce contează pentru agricultură: sub jumătate din media multianuală Nivelurile prognozate rămân „mult sub valorile obișnuite” ale perioadei. Media multianuală a debitului Dunării este de aproximativ 3.900 mc/s în august și 3.800 mc/s în septembrie, iar debitul estimat pentru 4 septembrie ar însemna aproximativ 39% din media lunii septembrie, conform datelor prezentate. INHGA indică, astfel, un început de toamnă cu un debit al Dunării sub normal, în pofida creșterii temporare din primele zile ale săptămânii—un context care, în practică, poate limita resursa de apă disponibilă în zonele dependente de alimentarea din fluviu și de afluenți, inclusiv pentru irigații. Cum arată tabloul pe râurile interioare: debite mici în multe bazine Situația de pe Dunăre se suprapune peste un regim hidrologic redus în multe zone ale țării. Pentru august, INHGA estimează, în general, debite între 30% și 50% din mediile multianuale lunare, cu diferențe regionale: 50%–80% din mediile multianuale în bazinul Prahovei și în bazinele superioare ale Ialomiței și Buzăului; sub 30% în mai multe bazine, între care Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, cursul superior al Siretului, afluenții Prutului și râurile din Dobrogea. Pentru septembrie, estimarea rămâne similară: în general 30%–50%, cu 50%–80% în bazinul Prahovei și sub 30% în bazinele menționate. Evoluții diferite pe sectoarele Dunării și risc de viituri rapide pe cursuri mici În aval de Porțile de Fier, evoluția debitelor diferă pe sectoare: în prima parte a intervalului ar urma creșteri pe sectorul Gruia–Călărași și valori relativ staționare între Cernavodă și Tulcea, iar în a doua parte debitele ar fi relativ staționare între Gruia și Bechet și în creștere pe sectorul Corabia–Tulcea. În același timp, INHGA avertizează că precipitațiile prognozate pot genera creșteri de niveluri și debite pe unele râuri mici din zonele de deal și munte; în cazul ploilor torențiale, pot apărea scurgeri importante pe versanți și viituri rapide , chiar dacă, la nivel general, regimul rămâne caracterizat de debite reduse. [...]
Ferestrele de lucru din după-amiaza de 12 septembrie rămân utilizabile, dar cu risc de întreruperi în est și sud. Potrivit Agronet , Moldova și Muntenia intră sub semnul instabilității, cu avertizări active pentru averse torențiale, ceea ce obligă fermele să-și organizeze recoltarea și transportul astfel încât să poată opri rapid lucrările expuse. În vest și în sud-est, condițiile sunt mai stabile pentru operațiuni în câmp, în timp ce vântul devine factorul limitativ în Dobrogea și Oltenia. Mesajul practic al buletinului: se poate avansa acolo unde parcela este uscată și accesul e sigur, dar fără „forțarea” lucrărilor sensibile la ploaie sau rafale. Unde se poate lucra mai sigur și unde crește riscul operațional Pentru după-amiaza de lucru, cele mai stabile ferestre pentru transport și lucrări în câmp sunt indicate în: Banat (fără acumulări estimate de precipitații în fereastra vizată; vânt slab; risc agricol scăzut); Crișana (condiții bune, dar cu umezeală locală ce trebuie verificată înainte de tratamente); Dobrogea (uscat și cald, însă cu vânt susținut, ceea ce limitează lucrările sensibile); București–Ilfov (fereastră uscată, vânt slab și probabilitate redusă de ploaie; temperaturi care urcă spre 31°C). În schimb, buletinul indică prudență sporită și planificare „cu frână” în: Moldova și Muntenia , unde sunt menționate avertizări active pentru averse torențiale și instabilitate atmosferică ; recoltarea și transportul sunt recomandate doar cu posibilitatea opririi rapide, iar tratamentele se amână sau se fac doar în intervale scurte, fără semne de ploaie ori vânt; Maramureș , unde probabilitatea de ploaie este ridicată și umiditatea mare reduce siguranța lucrărilor sensibile; tratamentele sunt de amânat; zona montană , unde accesul rămâne condiționat de averse locale și de schimbarea rapidă a condițiilor. Implicații pentru lucrările de toamnă: recoltare, transport, pregătirea terenului Agronet indică faptul că recoltarea (porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă) și transportul sunt mai bine susținute în Banat, Crișana, Dobrogea și București–Ilfov , cu verificarea locală a accesului. Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă pot fi planificate în regiunile cu fereastră stabilă, dar fără intrare pe sol umed. Pentru vie și livezi , decizia de lucru rămâne condiționată de uscarea vegetației, ploaie apropiată și vânt. La furaje și activități legate de adăpost și accesul animalelor , atenția crește în Maramureș, Moldova și zona montană , unde ploaia poate schimba rapid condițiile locale. Ce merită urmărit până la buletinul de seară Până la următoarea actualizare, fermierii sunt îndrumați să urmărească evoluția averselor și instabilității în Moldova, Muntenia și zona montană , precum și vântul în Oltenia . În zonele cu probabilitate mai mare de ploaie, recomandarea operațională este să nu fie lăsate utilaje sau transporturi pe trasee vulnerabile la umezire, iar în regiunile favorabile (Banat și Crișana) continuarea peste noapte rămâne condiționată de confirmarea locală a accesului și siguranței. [...]
Prețurile angro la miere coboară sub costul de producție, iar apicultorii riscă să vândă în pierdere sau să țină marfa în stoc , într-un sezon în care unele culesuri (salcâm, tei) au fost mai bune decât anul trecut, potrivit Agronet . Producția românească de miere este estimată la 10.000–15.000 de tone în 2026, sub nivelul unui an considerat normal pentru sector. Răzvan Coman , președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA) , spune că o parte din miere rămâne nevândută, pe fondul ofertelor angro influențate de importurile ieftine de pe piața europeană, conform Evenimentul Zilei. Marja se strânge: costuri de 10–11 lei/kg, oferte și la 9–10 lei/kg Miza economică imediată este diferența dintre cost și prețul de achiziție. ACA estimează costul de producție la aproximativ 10–11 lei/kg, în timp ce unele oferte de cumpărare ajung la 9–10 lei/kg, ceea ce înseamnă vânzare în pierdere. Alternativa pentru apicultori este stocarea mierii, în așteptarea unor prețuri mai bune. În același timp, Agronet notează că în Harghita, în 2026, prețurile angro raportate au variat între aproximativ 8 și 20 lei/kg, în funcție de sortiment și condițiile comerciale. Presiunea importurilor și problema autenticității în UE Coman susține că România și-a redus puternic exporturile de miere după 2022, pe fondul concurenței produselor provenite din China și Ucraina, precizând însă că este o evaluare a președintelui ACA, nu o statistică oficială care să indice oprirea completă a exporturilor. La nivel european, presiunea importurilor este dublată de discuția despre calitate. Agronet amintește o analiză pe date ale Comisiei Europene: în acțiunea „From the Hives”, 147 dintre 320 de probe de miere importată (46%) au avut indicatori de posibilă neconformitate, prin existența unor surse de zahăr străine mierii. Procentul se referă strict la probele analizate, nu la întreaga miere importată în UE. China a avut 66 de probe suspecte din 89 analizate. Din 14 iunie 2026, regulile europene de etichetare au devenit mai stricte: pentru amestecurile din mai multe țări trebuie indicate țările de origine și ponderea fiecăreia, ceea ce ar putea ajuta consumatorii să distingă mai ușor mierea românească de amestecurile din import. Producție mai bună la salcâm și tei, dar cu probleme de încadrare la sortiment Deși producția totală rămâne redusă față de un an normal, ACA spune că în 2026 s-a obținut miere de salcâm (după un 2025 foarte slab), precum și producții la rapiță și tei, iar floarea-soarelui a oferit cules în multe zone. Pentru salcâm apare și o dificultate suplimentară: analize pe câteva sute de probe ar fi indicat frecvent ponderi de numai 12–18% polen de salcâm, sub pragurile prevăzute de standardele folosite pentru clasificarea sortimentului. Coman pune această diferență pe seama condițiilor de cules și a schimbărilor climatice. Sprijinul de 15 euro/familie, condiționat de vânzări, într-un sezon cu piață slabă Pe lângă presiunea de preț, sectorul urmărește și un proiect aflat în Parlament pentru un ajutor de minimis de 15 euro (aprox. 75 lei) pentru fiecare familie de albine, cu condiția comercializării a cel puțin 6 kg de miere pe familie pe an. Agronet precizează că proiectul nu este încă o schemă deschisă pentru depunerea cererilor, iar condiția de comercializare devine sensibilă tocmai când apicultorii reclamă dificultatea de a vinde la prețuri care să acopere costurile. Târgul Național al Mierii are loc între 11 și 13 septembrie 2026, cu 94 de expozanți, iar vânzarea directă către consumatori rămâne una dintre puținele opțiuni pentru prețuri mai bune decât în angro. Totuși, problema de fond rămâne competiția pe o piață europeană deschisă importurilor, în timp ce costurile din stupină limitează cât de mult poate coborî prețul fără ca exploatațiile să intre pe pierdere. [...]
