Știri
Știri din categoria Agricultură
Suprafața cu usturoi din Olt s-a prăbușit de patru ori, iar numărul fermierilor înscriși în programul guvernamental de sprijin s-a înjumătățit, pe fondul incertitudinii legate de plata ajutorului de minimis și al anunțului privind controale „foarte stricte”, potrivit G4Media.
În județul Olt, 356 de fermieri s-au înscris anul acesta în programul pentru susținerea producției de usturoi, declarând o suprafață cultivată de aproximativ 400 de hectare. În ultimii doi ani, suprafețele raportate au fost de 1.600–1.700 de hectare, ceea ce înseamnă un recul de circa patru ori, conform declarațiilor șefului Direcției Agricole Județene (DAJ) Olt, Ion Drăgoi, citat de Agerpres.
Miza economică este dublă: pe de o parte, reducerea suprafețelor indică o scădere a producției locale potențiale; pe de altă parte, participarea mai mică la schemă poate limita absorbția bugetului public alocat pentru 2026, în condițiile în care sprijinul pe hectar a fost majorat.
Ion Drăgoi pune scăderea pe seama a două elemente principale:
„A fost o situaţie de incertitudine în ce priveşte acordarea subvenţiei şi de aceea cultivatorii au evitat să pusă usturoi pe suprafeţe mari.”
Verificările în teren urmează să înceapă de luni, pe măsură ce DAJ primește notificări de la fermieri.
Guvernul a aprobat în luna mai schema de ajutor de minimis pentru susținerea producției de usturoi în 2026, cu un buget de 60 de milioane de lei. Sprijinul poate ajunge la 3.000 de euro pe hectar (aprox. 15.000 lei), față de 1.500 de euro pe hectar în 2024 (aprox. 7.500 lei).
Condițiile menționate în articol includ:
Recoltarea și valorificarea producției trebuie realizate după verificările în teren și până cel târziu la 23 noiembrie, iar documentele justificative pot fi depuse până la 24 noiembrie inclusiv.
În 2024, în Olt, plățile către cultivatorii de usturoi au totalizat circa 13 milioane lei, pentru aproximativ 800 de fermieri care au cultivat 1.776 de hectare. În 2026, cei mai mulți cultivatori sunt în localitățile Vădastra, Vădăstrița și Urzica.
Recomandate
MADR pune în dezbatere o schemă de ajutor de minimis de până la 20 euro/porc , condiționată de înregistrarea animalelor și respectarea unor cerințe minime de biosecuritate, într-un demers care urmărește atât compensarea costurilor de prevenire a pestei porcine africane, cât și o evidență mai riguroasă a efectivelor, potrivit Agrointel . Schema este propusă printr-un proiect de Hotărâre de Guvern lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și vizează „compensarea costurilor aferente prevenirii pestei porcine africane în România”, prin acoperirea cheltuielilor generate de aplicarea măsurilor de biosecuritate. „Acolo unde animalele sunt crotaliate, există contact cu medicul veterinar și sunt respectate condițiile minime de biosecuritate și bunăstare, vrem să acordăm sprijin pentru respectarea acestor condiții”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cine poate primi sprijinul Conform proiectului, beneficiarii sunt crescătorii de suine care dețin: exploatații noncomerciale de porcine, așa cum sunt definite în Legea nr. 122/2023; exploatații de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, conform definițiilor din Legea cooperației agricole nr. 566/2004 (anexa nr. 1). Condițiile de eligibilitate și perioada vizată Solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, între care: să dețină exploatații înregistrate în Baza Națională de Date (BND); să desfășoare activitate de creștere și/sau reproducție în intervalul 1 iulie 2026 – 31 octombrie 2026; să respecte cerințele de biosecuritate pentru exploatațiile de porcine, potrivit Ordinului nr. 132/418/2023 (ANSVSA și MADR). Cât este subvenția și care sunt limitele Cuantumul maxim este de 20 euro/cap de porcină (aprox. 100 lei/cap), aplicat diferențiat în funcție de tipul exploatației și de efectiv: exploatații noncomerciale: pentru 1–5 capete; exploatații înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești: pentru 1–50 de capete. Plafonul total al ajutoarelor de minimis este de 50.000 euro (aprox. 250.000 lei) pentru o întreprindere sau „întreprindere unică”, pe durata oricărei perioade de 3 ani. Bugetul total al schemei este de 125.000.000 lei (aprox. 24 milioane euro), finanțat integral din bugetul MADR pe 2026. Plată și baza legală Plata ar urma să se facă într-o singură tranșă, până cel târziu la 22 decembrie 2026. Temeiul legal invocat pentru schemă este Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 2024/3118. [...]
Costurile cu inputurile agricole au crescut cu 5% în România , una dintre cele mai mari majorări din UE, într-un context în care la nivel european prețurile la inputuri au rămas aproape stabile, potrivit datelor Eurostat citate de AGRO TV . În primul trimestru din 2026, prețurile bunurilor și serviciilor consumate curent în agricultură (inputuri precum energia, îngrășămintele sau furajele) au scăzut ușor la nivelul Uniunii Europene, cu 0,4% față de aceeași perioadă din 2025. România a mers însă în sens invers: Eurostat indică o creștere de 5% a acestor costuri, ceea ce plasează țara „printre statele membre” cu majorări și „una dintre cele mai mari creșteri” din UE. Context: prețuri mai mici la producția agricolă, inputuri aproape stabile în UE Pe partea de venituri potențiale ale fermierilor, Eurostat arată că prețul mediu al producției agricole în UE a fost cu 2,9% mai mic în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025. În același interval, au existat scăderi importante la mai multe categorii, inclusiv: lapte: -15,5%; cereale: -11,7%; scăderi și la ouă, cartofi și unele categorii de animale (fără procente detaliate în material). În același timp, nu toate segmentele au scăzut: legumele proaspete au avut un plus de 16,8%, iar fructele au fost mai scumpe cu 10,7% la nivelul UE, față de aceeași perioadă a anului trecut. Ce s-a întâmplat cu principalele inputuri în UE Datele Eurostat citate indică evoluții diferite pe categorii de inputuri, în primul trimestru din 2026: îngrășăminte și amendamente pentru sol: +6,6%; energie: -5,3%; furaje: -1,8%. Materialul nu detaliază care dintre aceste componente a tras în sus costurile din România, dar concluzia de ansamblu este că, spre deosebire de media UE, fermierii români au intrat în 2026 cu o presiune mai mare pe costurile curente de producție. [...]
O fermă din Tărpiu a crescut producția de lapte după automatizarea hrănirii , într-o tranziție care arată cum investițiile în tehnologie pot schimba rapid productivitatea și organizarea muncii în zootehnie, potrivit AgroInfo . În satul Tărpiu (comuna Dumitra, județul Bistrița-Năsăud), fermierul Alin Androne a repoziționat exploatația familiei de la bovine pentru carne la vaci de lapte, după ce, în urma studiilor la USAMV Cluj, a decis să adapteze ferma la cerințe mai stricte de lucru și control. Miza nu a fost doar creșterea producției, ci și reducerea consumului de antibiotice, prin condiții mai bune și un control mai bun al fermei. Ce a finanțat Proiectul RAPID și ce s-a schimbat în fermă Sprijinul a venit prin Proiectul RAPID – „Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural”, derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțat printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială . Prin schema de granturi, ferma a introdus un sistem automatizat de pregătire și distribuire a furajelor. Sistemul poate doza mai precis hrana și furnizează date despre consum, starea de sănătate a animalelor, producția de lapte și rețetele furajere utilizate. Operațional, schimbarea a însemnat trecerea de la o singură hrănire pe zi, care dura „câteva ore bune” dimineața, la administrarea hranei la intervale mai scurte. Efectul măsurabil: producția de lapte a urcat la 40 kg/cap/zi Potrivit fermierului citat de publicație, producția de lapte a crescut de la 37 la 40 de kilograme pe cap de animal pe zi după implementarea noului sistem de furajare. În continuare, prin același proiect, ferma urmează să fie dotată cu un robot pentru colectarea și curățarea automată a gunoiului de grajd, investiție care vizează igiena din adăposturi și reducerea riscului de infecții la nivelul copitelor. Alin Androne estimează că punerea în funcțiune a acestui sistem ar putea reduce consumul de antibiotice cu 30–40%. De ce contează: productivitate, igienă și un model replicabil în comunitate Cazul descris indică un tip de modernizare cu impact direct în costuri de muncă, organizare și rezultate, în care tehnologia este folosită ca instrument de control și eficiență, nu ca scop în sine. În plus, fermierul a organizat întâlniri și vizite în fermă pentru a disemina practicile, iar alți fermieri din zonă s-au arătat interesați de efectele asupra muncii, productivității și sănătății animalelor. Pe termen mai lung, fermierul ia în calcul apropierea de piață printr-o posibilă unitate de procesare a laptelui, însă publicația notează acest obiectiv ca intenție, nu ca investiție deja realizată. [...]
Guvernul pregătește subvenții pentru porcii din gospodării, mizând pe biosecuritate ca să reducă importurile , potrivit Ziarul Financiar . Miza economică este dublă: România importă circa 80% din carnea de porc pentru consum (importuri de peste 1 miliard de euro în 2025), iar statutul sanitar-veterinar legat de pesta porcină africană blochează exporturile de produse din carne de porc. Ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna , spune că a fost finalizată o hotărâre de guvern pentru sprijinirea producătorilor de suine din gospodăriile populației, într-o schimbare de abordare față de anii în care s-a discutat inclusiv despre interzicerea creșterii porcilor în gospodării după apariția pestei porcine africane în 2017. „Am finalizat o hotărâre de guvern pentru a sprijini producătorii de suine din gospodăriile populaţiei. Această formă de sprijin reprezintă o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte lupta împotriva pestei porcine.” Cum ar urma să funcționeze sprijinul și cine intră la plată Schema vizează crescătorii din exploatațiile gospodărești care „respectă legea”, adică au un număr limitat de porci, sunt autorizați și colaborează cu un medic veterinar. Barna a indicat nivelul sprijinului și plafoanele: 20 euro/cap de animal (aprox. 105 lei) pentru respectarea condițiilor de biosecuritate, pentru maximum 5 porci în gospodăriile populației; pentru exploatațiile de tip A, sprijinul ar urma să se aplice până la 50 de capete. Ministrul a mai spus că subvenția ar urma să se acorde până la finalul lunii decembrie 2026. De ce contează: importuri mari, pierderi fiscale și blocaj la export România are circa 3,3 milioane de porci, iar o treime din efectiv se află în gospodăriile populației. În același timp, Barna afirmă că, deși numărul focarelor scade, România rămâne „roșie” din perspectiva pestei porcine africane, ceea ce înseamnă că nu poate exporta produse din carne de porc. Pe partea de finanțe publice, ministrul a estimat că România pierde circa 50 de milioane de euro din TVA din cauza tranzacțiilor intracomunitare cu animale vii, carcase și produse din carne de porc, la care s-ar adăuga „cel puțin dublu” din alte impozite și taxe care ar putea fi plătite în țară de ferme comerciale și furnizori. Ce urmează: reguli mai dure la transport și livrări către abatoare Pe lângă hotărârea de guvern, ministrul interimar a anunțat intenția unui nou proiect de lege privind mișcările de animale. Una dintre propuneri: confiscarea mijloacelor de transport și a animalelor dacă sunt transportați ilegal mai mult de cinci porci, fără crotalii sau documente de mișcare, urmată de o amendă de 10.000 de lei. Totodată, Barna a spus că se propune ca din fermele de tip A (peste 5 animale) să se poată livra porci către abatoare „fără restricții”, dar cu analize privind pesta porcină. În paralel, ministerul vrea să stimuleze vânzarea de purcei crotaliați din gospodării, verificați de medicul veterinar, în cadrul circumscripției sanitar-veterinare. [...]
MADR pune în consultare o schemă de minimis de 125 mil. lei pentru biosecuritate la porcine , cu plăți într-o singură tranșă până la 22 decembrie 2026, potrivit Agro Business . Miza economică este reducerea costurilor de prevenire a pestei porcine africane (PPA) pentru crescători, inclusiv pentru gospodăriile populației, într-un context în care autoritățile admit că măsurile din ultimii ani „nu au produs efectele scontate”. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru instituirea unei scheme de ajutor de minimis care să compenseze parțial cheltuielile cu măsurile de biosecuritate. Inițiativa urmărește, totodată, îmbunătățirea trasabilității efectivelor de suine la nivel național. „Măsurile adoptate în ultimii ani în lupta împotriva pestei porcine nu au produs efectele scontate. Din acest motiv, propunem o schimbare de paradigmă și un sprijin pentru fermieri, inclusiv la nivelul gospodăriilor populației, care cresc un număr limitat de porci și respectă legea”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cine poate primi sprijinul și în ce condiții Conform proiectului, beneficiari pot fi: exploatațiile noncomerciale de porcine (conform legislației în vigoare); exploatațiile de porcine înregistrate sanitar-veterinar; gospodăriile țărănești, așa cum sunt definite de cadrul legal aplicabil. Pentru accesarea sprijinului, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ câteva cerințe operaționale, inclusiv: să dețină exploatații înregistrate în Baza Națională de Date (BND); să desfășoare activitate de creștere sau reproducție în perioada 1 iulie 2026 – 31 octombrie 2026; să respecte integral normele de biosecuritate prevăzute de legislația sanitar-veterinară. Cât este ajutorul și cum se plătește Ajutorul de minimis este stabilit la maximum 20 euro/cap de porcină (aprox. 100 lei), aplicat diferențiat în funcție de tipul exploatației: exploatații noncomerciale: între 1 și 5 capete; exploatații înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești: între 1 și 50 de capete. Bugetul total al schemei este de 125.000.000 lei (aprox. 24 milioane euro), finanțat integral din bugetul MADR pe 2026. Plata către beneficiari ar urma să se facă într-o singură tranșă, cel târziu până la 22 decembrie 2026. Cadru de reglementare și ce urmează Schema este fundamentată pe Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol, modificat ulterior prin Regulamentul (UE) nr. 2024/3118. Proiectul de act normativ este în consultare publică pe site-ul MADR, iar forma finală și calendarul exact depind de rezultatul acestei proceduri. [...]
Producțiile de peste 5 tone/ha la rapiță încep să devină un reper economic pentru fermele care investesc în genetică , într-un context în care clima și presiunile de reglementare comprimă marjele, potrivit unei analize publicate de Agro Business . România rămâne un jucător important în agricultura UE, cu aproximativ 13,5 milioane de hectare suprafață agricolă și peste 9 milioane de hectare teren arabil. În acest cadru, rapița este prezentată ca o cultură strategică pentru echilibrul și profitabilitatea fermelor, România situându-se între principalii producători europeni: locul al patrulea ca suprafață cultivată, cu producții care au depășit 2 milioane de tone în 2025. Datele sunt puse în context prin trimiteri la Eurostat și Institutul Național de Statistică (INS) . De ce contează: randamentul devine o decizie de management al riscului Materialul leagă direct performanța economică de capacitatea fermelor de a gestiona riscuri tot mai frecvente: variabilitate climatică, volatilitate a piețelor și presiuni de reglementare. În acest peisaj, alegerea hibrizilor este descrisă ca un factor „decisiv”, prin aportul geneticii avansate la stabilitate în condiții de stres abiotic și biotic (secetă, îngheț, boli). Exemplu din teren: 5.280 kg/ha într-un sezon cu episoade meteo severe Un caz concret prezentat este ferma administrată de Cosmin Iancu (SC PICMAR) din Grădiștea, județul Ilfov, cu o exploatație de 1.100 de hectare. În anul agricol precedent, ferma a semănat 330 de hectare cu hibrizi Pioneer® (Corteva Agriscience), iar în ciuda unui sezon dificil — inclusiv un episod de viscol și ninsoare la începutul lunii aprilie, în faza de înflorire — hibridul Pioneer® PT315 a livrat o producție medie de 5.280 kg/ha. „La rapiță, când obții o producție care începe cu cifra 5, poți spune că este un rezultat perfect pentru performanța noastră în câmp. Cultura s-a recuperat extraordinar de bine după episodul de viscol și ninsoare. Asta arată că hibrizii Pioneer® sunt tot mai stabili și răspund excelent la un program tehnologic intensiv”, a declarat fermierul. Structura culturii și tehnologiile folosite În toamna precedentă, exploatația a însămânțat 420 de hectare cu rapiță, cu următoarea structură: 75% cu hibridul PT315; restul cu PT314. Cultura a intrat în iarnă „într-o stare foarte bună” atât în sistem minimum-till (lucrări minime ale solului), cât și strip-till (prelucrare în benzi), ceea ce sursa indică drept un semnal de adaptabilitate în tehnologii diferite. Context: presiune pe marje și miză pe stabilitatea producției Într-un mediu european mai competitiv, în care marjele sunt descrise ca fiind tot mai presate, articolul concluzionează că utilizarea hibrizilor performanți devine o decizie strategică: nu doar pentru vârfuri de producție, ci pentru stabilitate, reziliență și sustenabilitate pe termen lung. Pentru piață, mesajul practic este că „recordurile” la rapiță sunt tot mai mult rezultatul unui pachet de genetică și tehnologie, nu doar al unui an agricol favorabil. [...]
